4,448 matches
-
lui George Călinescu sau Jorj ca lui George Enescu ? De la dânsul numele de studenție mi-a rămas Jorj. Necruțător mai ales cu restanțierii care îl căutau toamna, dispărea în oraș, lăsându-i să aștepte cu nemiluita în fața ușii. Pe o studentă a pus-o să stea acolo, cu toate că, până a doua zi, el nu s-a mai întors. Porecla și-o câștigase din pricina obiceiului de a-și da ochii peste cap în timpul prelegerilor. Tentați să creadă că nu-i vede, studenții
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
părea că sunt pensionar. Mergea greu, mai mult împingând picioarele decât pășind. Mucalit a fost și răspunsul la întrebarea cum face să bată atâta drum. - Mă așez în vârful dealului (ședea în Copou) pe-o bancă și, când văd o studentă frumoasă, mă iau după ea. Așa îmi pare că sunt mai sprinten. - Și dacă fata se depărtează? - Parcă numai una frumoasă are Iașul? Pionier în istoria și arheologia orașului, multe din adevărurile descoperite de profesorul Constantin Cihodaru s-au perimat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și să mă fălesc în fața colegilor. Nu am reușit să-i impresionez, ei aveau uniforme noi și foarte frumoase. Am stat o perioadă la gazdă, la rudele noastre Smărăndița și Petru Ivan. Aveau doi copii: Lizica și Puiu-Mihai. Lizica era studentă la Iași, la Facultatea de Industrie Alimentară, iar Puiu era cu doi ani mai mare ca mine. Amândoi eram ași la învățătură. Puiu era un adevărat fenomen. Frumos, mic de statură, foarte sociabil și foarte copilăros. Puiu era cel mai
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Poartă și-n această duminică prin soare Neurastenia lor de-o săptămână Ca niște bolnavi ieșiți pe trotuare. * Pe o stradă goală urcă-ncet, Strânși într-o ritmare indolentă, Mînă-n mînă-o fată și-un băiet, Poate, un student și o studentă... în vreme ce Liceul Internat și Seminarul iau locul beghinajului: Fiindcă e duminică, seminariști Tot stau în frig uitîndu-se pe la vitrine, La ceasornice de nichel, la rubine... Și la Internat se-ntorc copii tăcuți și triști. Se mai cântă de asemeni iarmaroacele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trec anii! Ce sarbezi și iute mai trec, și sărmanii De noi, cât trudim și ne zbatem în viață Și toate sfârșesc tot la malul de gheață. AL. RALLY Introducătorul în poezie al intimităților de bănci universitare este Al. Rally (Studente, 1915-1921) în creionări grațioase: Al cui e parfumul cel bun Ce vine din banca din față? Vecinul miroase-a tutun; De-aceea prin geamuri văd fum, Deși eu știu bine că-i ceață... Al cui este versul sonor Ce-l
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-Cu cât mai curând, cu atât mai bine. În anul 1948 au fost arestați mai mulți studenți teologi, luați din paturi noaptea. În timp ce erau anchetați la penitenciarul din Suceava, le-am trimis în mai multe rânduri alimente prin soția mea studenta Marta Miron, căsătorită Moise. Primită în incinta închisorii cu pachetul cu alimente, a fost legitimată și apoi a fost speriată că va fi pedepsită pentru ceea ce face. Deși speriată, la insistența mea, a mai mers de două ori cu alimente
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
S-a desfăcut al doilea pachet adus de către dl. Ion I. Moța și s-a vărsat deasupra celeilalte țărâni... ȚĂRÂNA de la Dealul de la Roșcani, unde a pierit de sete oastea lui Ioan Vodă cel Cumplit, adusă de d-ra Constantinescu Ileana, studentă. S-a adus apoi țărână din cimitirile și de pe câmpurile de onoare ale ultimului război: țărâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (scrisoare) „Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului până la Filiași, de acolo, după toate informațiile ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
conducerii legionare, comandant legionar, a fost ars de viu, după grele torturi. Asemenea și Nicoleta Nicolescu, după torturi crâncene, în stare de semidecedat, a fost aruncată în cuptor, unde a mai făcut un gest de revenire, apoi a devenit cenușă, studenta Tatiana Grecu care a fost violată cu o coadă de mătură și, nemaiputând suporta durerile torturilor, s-a aruncat pe fereastra de la etajul IV. Studentului Făgădaru i s-a tăiat un picior cu un ferăstrău obișnuit pentru că refuza să recunoască
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
exemplificarea unor mituri și credințe, în texte vioaie, concise. Romanul Urmărind idealul (1921) este o formă revizuită a versiunii din „Literatură și artă română” (Mina Frunză, 1906), scrisă sub impresia evenimentelor din Rusia anului 1905. Un student bucureștean și o studentă din Basarabia, aflați în vacanță, au lungi discuții pe teme sociale, în care ambii se situează de partea ideilor revoluționare. Deși se îndrăgostesc, fiecare merge pe drumul său. El reintră în viața studențească din capitală, ocazie pentru autor de a
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
coste pe sora mea. Doi colegi ai mei, Sandu și Mircea, se eliberaseră În mai 1959 și au fost la mine acasă și au spus că au stat cu mine la Gherla și că sunt bine, sănătos. Sora mea era studentă la Politehnică, scăpase ca prin minune să nu fie exmatriculată, și, când au prins-o, era prea târziu: „Ce o să mai Îmi faceți? Diploma nu puteți să mi-o luați”. Și făcea practică la Cluj, la nu știu ce uzină metalurgică, fusese
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
condamnat. Cu cine v-ați mai Întâlnit acolo la Sibiu? Tot atunci a fost acolo cei din complotul lui maiorul Dabija, care-o fost din munții Făgăraș (sic!). Șapte persoane o fost condamnate la moarte și-a fost și două studente, Sanda Pop și Tatiana Chivulescu. Și i-o ținut până-n noaptea lui 24 octombrie, iar șapte persoane care făcuseră parte din gruparea maiorului au fost duse În noaptea aie Între orele 3 și 4 În Dumbravă și au fost Împușcate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la Jilava? În timpul zilei am aflat că erau deținute și din București... Printre loturile care fuseseră judecate cu două săptămâni Înaintea lotului nostru fusese și „lotul francez”, așa se chema, cu spionajul, cu Franța. Și din ele făceau parte câteva studente. Știți că-n București, pe timpul regilor, funcționa un liceu francez, și la liceul ăsta se putea Înscrie oricine, la orice vârstă, pentru că Îți dădea o diplomă că l-ai făcut, dar cu el nu realizai nimic, doar Învățai limba franceză
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că-n București, pe timpul regilor, funcționa un liceu francez, și la liceul ăsta se putea Înscrie oricine, la orice vârstă, pentru că Îți dădea o diplomă că l-ai făcut, dar cu el nu realizai nimic, doar Învățai limba franceză. Și studentele astea, cu care am stat În Închisoare, făcuse și ele toate liceul acesta francez, ca să se specializeze În limba franceză. Că bucureștenii aproape toți vorbeau franceza, că știți că am fost tare prieteni cu Franța... Și printre profesoare era și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
De multe ori am dat Îndărăt gamelele așa cum ni le-aduceau... Și-o venit ofițerul politic, și ne-o-nșirat așa, și-o zis: „Cine n-o mâncat? Cine și-o dat mâncarea Înapoi?”. Noi am spus, și doamna Chehata, și fetele, studentele... „No”, zice, „vă scriu.” Și ne-o scris acolo pe-o listă. Pe ofițerul politic vă mai aduceți aminte cum Îl chema? Nu, nu-l țin minte cum Îl chema... Nu-și spuneau numele. Că nu venea așa des, venea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mi-aduc aminte cu plăcere de domnișoara Golescu... Era ultima din familia marilor revoluționari Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale, studente... Din familia prinților Ghica am Întâlnit-o pe doamna Ghica, pe doamna Russo, aviatoarea aceea mare... Multe-multe personaje... Și vă spun, din București foarte multă lume o fost, cu care pe-ormă tare bine m-am Înțeles... Se poate spune
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o plecat multe care erau cu trecerea frontierei, că alea primeau trei ani, patru ani... Erau acolo persoane condamnate numai pentru cine știe ce vorbe... că au zis ceva de comunism... Deci alea erau pedepse mai mici și au fost amnistiate. Și studentele acele’, fetele alea din București, cu care tare bine m-am Înțeles, au avut trei ani de zile pedeapsă și o plecat acasă. Am rămas din trei sute o sută cinzeci acolo... Noi eram cu pedepse mai mari... Și atunci am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deținuți... Era și ei, unii, a lu’ Dumnezău... Și doar și acolo, dacă ești băiat bun o duci bine... Și comandantu’ ăsta, Nicolae Nica, a fost și pe la Galați șăf, și a găsit o femeie pe acolo prin penitenciar, cică studentă, sau nu știu ce era, și a luat-o de nevastă... Și l-am găsit la stațiune la Covasna. Golanu’ ăla cu pălărie de paie... era vai de capu’ lui, vai de curu’ lui. Da’ așa-i românu’... Ăla trebuie omorât, tăiat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
durat doar cîteva minute, la sosire și la plecare. Pe stradă, bănănăindu-mi „geanta de funcționar”, m-am simțit integral al „mulțimii anonime”, neînsemnat și cu un început de dezgust. *M-am întîlnit cu „vara lui Cârneci”, care mi-a fost studentă. Grasă, roșie în obraji și cu buzele parcă abia smulse de sub o violentă mușcătură. M-a însoțit pînă în dreptul Institutului, vorbind mai mult ea, mai ales despre ce e: pedagog la un liceu din oraș. Cuvintele sale lăsau să se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Virgil Popa, care acum e preot. Mi-a povestit patimile sale legate de divorț. Nu se împacă deloc cu gîndul că treaba asta e definitiv încheiată. Faptul că, încă dinainte de începerea procesului, soția sa, care și ea mi-a fost studentă, trăiește în concubinaj cu un maistru dintr-o școală de țară îl înnebunește. În inima lui neagră de supărare e hotărît să n-o ierte sub nici un chip. „Am să țin rugăciuni și posturi, să-i pedepsească Dumnezeu: pe el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a transporta înapoi un cadavru? în cele din urmă, acordul ca el s-o examineze l-a obținut un amic de-al Getei Paraschivescu, securist, care i-a spus că „Bunica” e o mătușă de-a sa. Geta, fostă studentă la Bacău, e secretara directorului de la Filantropia (Institutul Oncologic), iar securistul are în mînă aprobările pentru ieșirile în străinătate. Ani a avut ocazia, acum, să distingă între medicul cu față umană și cel abrutizat. Ca să ilustreze gradul de abrutizare la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în redacție?” El i-a răspuns: „Cutare, Cutare și... Constantin Călin”. „Cum crezi că a comentat, cînd ți-a auzit numele?...” M-a privit și i-a privit și pe ceilalți, să vadă dacă le-a stîrnit curiozitatea. „Cînd eram studentă, i-am citit - i-a declarat profesoara - un articol în care îl înjura pe profesorul Agavriloaiei. De atunci, am refuzat să mai citesc vreun rînd cu semnătura sa...” „Ai scris un asemenea articol, că eu nu eram la «Ateneu» în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tot. În timpul adunării de doliu prin hol se foiau tot felul de curioși. Numărul lor îl întrecea pe al celor veniți din respect față de amintirea defunctului. El a pregătit sute de tineri, dar în mulțime nu era decît una dintre studentele sale. După cuvîntările de adio, m-am retras, însoțit, o parte din drum, de C. Cojocaru. Ce s-a întîmplat mai departe? La Cimitirul Sărata (mi-a povestit ulterior Ilie Boca) totul a decurs în mod haotic. Soția lui Coban
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bun. Vă felicit! Aceasta mi-a reamintit unele amănunte, pe cari vi le povestesc, cu teama de a nu vă plictisi. Eu pe Dragoslav l-am cunoscut bine, venea adesea la noi În tovărășia D-lui Ciurea. Era iarnă, eu studentă În ajun de Licență, am fost Întrebuințată ca soră de caritate la pansamente În războiul din 1918. Domnul Ciurea era administratorul Spitalului 135. Vedea, câteodată, pe locotenent Costescu (primul meu soț) În sala de pansamente, ajutându-mă cu penseta să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Amsterdam și În alte localități din Olanda. Ca să fie tabloul familiei mele complet vă amintesc că fiica, fiicei mele, Smaragda, este Ruxandra Mărgineanu, și-a luat doctoratul În luna decembrie 2000 la Universitatea Waseda din Tokyo. Ca elevă și studentă În țară a publicat bucăți de proză și a fost premiată de Scânteia Tineretului. În prezent lucrează la Tokyo. Despre mine: Îmi tot completez piesa de teatru numită „Întâlnire peste timpuri” cu noi idei și cu ele ia o formă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
afla, și am material pentru articole. Voi sta cu ea de vorbă după ce mă voi Întoarce de la Craiova. Având acuma izvor de documente voi putea prezenta temeinic această personalitate. Tudorel a avut la cursuri un student din Cernăuți și o studentă de la Chișinău. L-a impresionat emoția trezită În băiat la sfaturile lui Tudorel. Îmi spunea că era un copil tare frumos și curat sufletește, căruia i s-au luminat ochii albaștri când l-a Încurajat. Coboare Dumnezeu În casa și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]