11,590 matches
-
salivare. Hormonul retrohipofizar antidiuretic reduce salivația, diminuând și pe această cale pierderile de lichide. II.4.3. REGLAREA FENOMENELOR MECANICE ALE DIGESTIEI BUCALE În general, fenomenele mecanice ale digestiei bucale asigură, pe de o parte fărâmițarea alimentelor și amestecul cu sucurile digestive, iar pe de altă parte deplasarea lor de-a lungul tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1. Masticația realizează prelucrarea mecanică a alimentelor ingerate în cavitatea bucală prin mișcările mandibulei, buzelor, limbii și obrajilor. La om
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
regulă externă, produsul excretat de celule este expulzat în lumenul tubului digestiv printr-un canal excretor. La rândul său, travaliul glandelor este influențat de o serie de factori ca: irigația, compoziția chimică a sângelui și inervația. II.4.5.1. Sucul gastric Ca principal produs de secreție a stomacului, este elaborat cu predilecție de glandele fundice, formate din celule principale și marginale sau oxintice. Cantitatea totală secretată în 24 de ore este de 1500 ml. Primul și cel mai important constituent
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ca principal produs de secreție a stomacului, este elaborat cu predilecție de glandele fundice, formate din celule principale și marginale sau oxintice. Cantitatea totală secretată în 24 de ore este de 1500 ml. Primul și cel mai important constituent al sucului gastric este acidul clorhidric. Acesta se găsește în proporție de 1,8-2,3‰ (150 mEq/l), din care 0,7-1,4‰ sub formă liberă și aproximativ 1 g‰ combinat cu proteinele. Împreună cu acizii organici lactic, butiric și carbonic, HCl constituie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
clorhidric. Acesta se găsește în proporție de 1,8-2,3‰ (150 mEq/l), din care 0,7-1,4‰ sub formă liberă și aproximativ 1 g‰ combinat cu proteinele. Împreună cu acizii organici lactic, butiric și carbonic, HCl constituie aciditatea totală a sucului gastric. Mecanismul său de formare, după Hollander (1954), este localizat la nivelul celulelor oxintice, care printr-un travaliu activ realizează față de valoarea H+ din sânge o concentrare de 1 milion de ori mai mare. În rest, concentrația substanțelor micromoleculare din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastric. Mecanismul său de formare, după Hollander (1954), este localizat la nivelul celulelor oxintice, care printr-un travaliu activ realizează față de valoarea H+ din sânge o concentrare de 1 milion de ori mai mare. În rest, concentrația substanțelor micromoleculare din sucul gastric fiind egală cu a plasmei sanguine, acesta este izoosmotic în raport cu plasma. La nivelul celulelor oxintice, se realizează un schimb ionic între H+, care trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 1 milion de ori mai mare. În rest, concentrația substanțelor micromoleculare din sucul gastric fiind egală cu a plasmei sanguine, acesta este izoosmotic în raport cu plasma. La nivelul celulelor oxintice, se realizează un schimb ionic între H+, care trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși NaCl, prin celulele de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celulele de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu suc alcalin. În timpul formării de acid clorhidric, celulele oxintice eliberează în sânge câte 1 mol bicarbonat pentru fiecare mol de acid clorhidric format. La nivel intracelular, atomii de hidrogen rezultați din metabolizarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu suc alcalin. În timpul formării de acid clorhidric, celulele oxintice eliberează în sânge câte 1 mol bicarbonat pentru fiecare mol de acid clorhidric format. La nivel intracelular, atomii de hidrogen rezultați din metabolizarea glucidelor sunt preluați de sistemele respiratorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu suc alcalin. În timpul formării de acid clorhidric, celulele oxintice eliberează în sânge câte 1 mol bicarbonat pentru fiecare mol de acid clorhidric format. La nivel intracelular, atomii de hidrogen rezultați din metabolizarea glucidelor sunt preluați de sistemele respiratorii de transport. Din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu CO2 catalizată de anhidraza carbonică, se formează ionul bicarbonic, al cărui exces transportat prin polul bazal în sânge, determină alcalinizarea din cursul digestiei gastrice. Suficiente necunoscute persistă încă referitor la mecanismul molecular al secreției gastrice acide. Enzima principală a sucului gastric este pepsina. Aparținând endopeptidelor, ea hidrolizează proteinele, atât de origine animală, cât și vegetală. După ce solubilizează proteinele, transformându-se în acid-albumine, le scindează până la stadiul de albumoze și peptone. Secretată de celulele principale ale glandelor fundice sub formă de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitorul respectiv. Acesta este degradat ulterior de pepsină cu o viteză maximă la pH = 3,5-4. Combinarea între pepsină și inhibitor este o reacție reversibilă, rezultatul final fiind dependent de pH. Catepsina participă la digestia proteinelor numai la sugar, unde sucul gastric este slab acid. Labfermentul, denumit și presură sau renină gastrică, produce coagularea laptelui prin mecanismul precipitării cazeinogenului solubil, pe care îl transformă în cazeină și paracazeină în prezența Ca++. La omul adult, este în cantitate redusă și acționează la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un fenomen de adaptare care permite stomacului de sugar să primească o cantitate de lapte apreciabilă în raport cu volumul său. Factorul intrinsec, care la om se formează în glandele regiunii fundice, este o mucoproteină ce favorizează absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
său. Factorul intrinsec, care la om se formează în glandele regiunii fundice, este o mucoproteină ce favorizează absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
favorizează absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a organului receptor; 2. - prin eliberare de histamină, prezentă în mari cantități la nivelul mucoasei gastrice. Sub influența gastrinei, ar crește activitatea histidindecarboxilazei și capacitatea de formare a histaminei. Blair și colab. (1967) constată o creștere sensibilă a histaminei în sucul gastric, în cursul perfuziei cu gastrină la pisica anesteziată. Pentru o acțiune proprie pledează însă faptul că gastrina este de 500 de ori mai puternică decît histamina. La rândul său, eliberarea gastrinei se realizează prin reflexe fie vagovagale, fie locale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intestinală, asigurând procesele de digestie și absorbție normale. Celulele epiteliului intestinal sunt reprezentate de enterocite, celule caliciforme, celule Paneth și celule endocrine aparținând sistemului paracrin (APUD). Acestea sunt elemente structurale ale glandelor Lieberkühn și Brünner dispuse între vilozități, secretoare de suc intestinal. Pe plan funcțional, intestinul subțire se subdivide în segmentul duodeno-jejunal, mai mult secretor decât absorbant și segmentul jejuno-ileal, mai mult absorbant decât secretor. Cantitatea totală de suc intestinal secretată în 24 de ore este de aproximativ 2 l. Reglarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
elemente structurale ale glandelor Lieberkühn și Brünner dispuse între vilozități, secretoare de suc intestinal. Pe plan funcțional, intestinul subțire se subdivide în segmentul duodeno-jejunal, mai mult secretor decât absorbant și segmentul jejuno-ileal, mai mult absorbant decât secretor. Cantitatea totală de suc intestinal secretată în 24 de ore este de aproximativ 2 l. Reglarea sa fiind strâns legată de cea a secreției pancreatice și biliare, va fi discutată împreună. Datorită concentrațiilor crescute în clorură de sodiu și bicarbonați, prezintă un pH alcalin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acidă are doar secreția duodenală înaltă. Secreția intestinală este formată aproape exclusiv din lichid extracelular, care poate fi rapid reabsorbit de către vilozitățile intestinale. Această circulație a lichidului de la cripte la vilozități ar constitui vehiculul apos necesar absorbției substanțelor din intestin. Sucul recoltat prin fistulă intestinală, filtrat și centrifugat, nu are decât o foarte slabă activitate diastazică. În sucul pur există doar cantități reduse de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi rapid reabsorbit de către vilozitățile intestinale. Această circulație a lichidului de la cripte la vilozități ar constitui vehiculul apos necesar absorbției substanțelor din intestin. Sucul recoltat prin fistulă intestinală, filtrat și centrifugat, nu are decât o foarte slabă activitate diastazică. În sucul pur există doar cantități reduse de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se pare că puterea enzimatică, multiplă, a sucului este legată de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât o foarte slabă activitate diastazică. În sucul pur există doar cantități reduse de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se pare că puterea enzimatică, multiplă, a sucului este legată de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele intestinale nu sunt eliberate în lumenul tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor epiteliale. Noile celule migrează treptat de-a lungul membranei bazale spre extremitatea vilozităților de unde sunt eliminate în intestin. Ciclul vital al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celule epiteliale este de aproximativ 36 de ore. Această primenire a celulelor epiteliale de consolidare sau glandulare este atât de intensă încât într-o lună, întreaga mucoasă a intestinului subțire poate fi reînnoită. Cum aceste celule descuamate sunt lizate în sucul intestinal, este dificil de a se preciza ce revine în activitatea fermentativă secreției glandulare și distrucției celulare. Extrasă din mucoasa intestinală de către Cohnheim (1901), erepsina a fost considerată mult timp ca singura enzimă proteolitică a sucului intestinal. Aceasta acționează asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
descuamate sunt lizate în sucul intestinal, este dificil de a se preciza ce revine în activitatea fermentativă secreției glandulare și distrucției celulare. Extrasă din mucoasa intestinală de către Cohnheim (1901), erepsina a fost considerată mult timp ca singura enzimă proteolitică a sucului intestinal. Aceasta acționează asupra polipeptidelor, dedublându-le în aminoacizi și este fără efect asupra protidelor cu moleculă mai complexă. Erepsina este formată dintr-un grup de enzime endocelulare denumite în ansamblu peptidaze, cu acțiuni diferite asupra polipeptidelor, tripeptidelor și dipeptidelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fructoză, lactaza scindează lactoza în glucoză și galactoză, iar maltaza dedublează maltoza în două molecule de glucoză. Maltoza este singurul diozid direct asimilabil, deoarece injectat în sânge nu se regăsește în urină, fapt explicat prin existența unei maltaze sanguine. Acțiunea sucului intestinal asupra grăsimilor neutre se datorește unei lipaze, a cărei activitate este foarte redusă; fracțiunea de grăsimi pe care o dedublează nu reprezintă decât 2-5% din totalul grăsimilor digerate. De altfel, în lipsa sucului pancreatic 90% din grăsimile neemulsionate se elimină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]