4,737 matches
-
că reglementarea criticată dă expresie dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1), conform cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției". Cu referire la ambele categorii de decizii, Curtea constată că dau expresie unei competențe specifice, strict prevăzute de lege. Prin urmare, contrar susținerilor sesizării, respectarea lor nu împiedică exercitarea competențelor legale ale instanțelor de judecată. Pentru a se pronunța
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
februarie 2013 și formează obiectul Dosarului nr. 103A/2013. II. 1. În motivarea sesizării se susține încălcarea, prin normele criticate, a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2) - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) - dreptul la un proces echitabil și ale art. 67 - Actele juridice și cvorumul legal. 2. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 1 alin
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
de incompatibilitate care nu se referă la mandatul de senator, constituie o încălcare nu doar a dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție, ci și a celor prevăzute de art. 1 alin. (5), potrivit cărora în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Exemplificativă în acest sens este Decizia Curții Constituționale nr. 972 din 21 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012. [...] În concluzie, președintele Consiliului Superior al
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
acest caz și refuzul acesteia din urmă de a-și îndeplini atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită. 2. Odată constatat acest conflict, Curtea Constituțională, în virtutea dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora ea "este garantul supremației Constituției", are obligația să soluționeze conflictul, arătând conduita în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze. În acest sens, Curtea are în vedere prevederile art. 1 alin. (3), (4) și (5) din Constituție, în conformitate cu care
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie." ... De aceea, apreciază că una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român, definite în textul citat, o constituie buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
cenzureze nelegalitatea evidentă a unor hotărâri judecătorești pronunțate de către judecătorii delegați. Contrar acestor susțineri, textul de lege criticat dă expresie prevederilor cuprinse în art. 142 alin. (1) și în art. 146 din Legea fundamentală, precizând rolul Curții de garant al supremației Constituției. Curtea mai reține că, în exercitarea atribuțiilor sale conferite de Legea fundamentală, procedează la analiza conformității textelor din legi sau ordonanțe cu prevederile Constituției. O astfel de analiză presupune, în primul rând, stabilirea conținutului acestora, fără de care este imposibilă
DECIZIE nr. 403 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (4) şi (6), art. 39 alin. (1) şi (2), art. 71 alin. (1) lit. d), e) şi f) şi alin. (3), art. 72 alin. (1) şi (3), art. 73 alin. (1), (2), (4) şi (5) şi art. 74 alin. (1), (3), (4), (5), (7) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256594_a_257923]
-
următoarele principii: a) caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege; ... b) supremația legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii; ... c) echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256334_a_257663]
-
înfăptuirii justiției în materie civilă. ... (2) În înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației acesteia. ... Articolul 2 Aplicabilitatea generală a Codului de procedură civilă (1) Dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă. ... (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250196_a_251525]
-
abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este cea competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea în acest sens art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 ]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților fundamentale
DECIZIE nr. 272 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59-61 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254687_a_256016]
-
nr. 846 din 14 decembrie 2012. Articolul 15 (1) Ministrul poate adresa mesaje publice pe teme generale de justiție, de politică legislativă a statului, constituționale sau de politică generală, din perspectiva funcționării sistemului judiciar ca serviciu public și a asigurării supremației legii și bunei funcționări a statului de drept. ... (2) Ministrul poate acorda diplome, premii și distincții stabilite prin ordin, pentru merite în activitatea judiciară, în practicarea unei profesii juridice sau pentru orice altă performanță profesională în domeniul juridic. Secțiunea a
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254095_a_255424]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010. Autorul excepției susține că aceste texte de lege încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind caracterul statului român, principiul separației puterilor în stat și al supremației Constituției și legilor; art. 2 alin. (2) referitor la exercitarea suveranității; art. 8 alin. (2) privind constituirea și rolul partidelor politice; art. 9 referitor la constituirea și rolul sindicatelor; art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern; art. 20 referitor
DECIZIE nr. 301 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (1^1)-(5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253829_a_255158]
-
în raporturi de muncă și care beneficiază de scutirea de la plata taxei amintite, ceea ce constituie o problemă de constituționalitate, nu doar de aplicare și interpretare a legii la o speță concretă. Precizăm că, în considerarea funcției sale de garant al supremației Constituției, instanța de contencios constituțional a mai constatat neconstituționalitatea unor texte de lege din perspectiva unor omisiuni legislative de natură să conducă la apariția unui tratament discriminatoriu între categorii de persoane între care nu există o diferență izvorâtă din criterii
DECIZIE nr. 328 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253866_a_255195]
-
din numărul voturilor cu care a fost ales. ... (9) Organizarea și funcționarea Curții de Conturi se stabilesc prin lege organică." ... 108. Articolul 142 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Curtea Constituțională este garantul Supremației Constituției." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit." Alineatul
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
care consacră principiul unicității reglementării în materie și evitarea paralelismului legislativ. Întrucât noua legislație desființează un drept câștigat, iar din acțiunile Guvernului reiese că așa-zisa "măsură temporară" a devenit o realitate ireversibilă, nesocotind legile speciale și încălcând grav principiul supremației legii, se realizează o ingerință nepermisă în dreptul de proprietate, care echivalează cu o expropriere, aducând atingere art. 44 din Constituție, art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIE nr. 108*) din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251967_a_253296]
-
I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, democratic și social, și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului
DECIZIE nr. 159 din 12 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 lit. a), art. 7, 8, 9 şi 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă, în ansamblul său, şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251229_a_252558]
-
valoare esențială a statului de drept, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, în temeiul art. 134 alin. (4) din Legea fundamentală, pe lângă atribuțiile prevăzute expres de Constituție, "[...] și alte atribuții stabilite prin legea sa organică [...]". Revine Curții Constituționale, în calitate de garant al supremației Constituției și de unică autoritate de jurisdicție constituțională în România, misiunea de a stabili în ce măsură o anumită atribuție prevăzută în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii este legată de îndeplinirea rolului constituțional al acestuia. Actul normativ supus modificării prin ordonanța de
DECIZIE nr. 230 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252352_a_253681]
-
urgență a Guvernului nr. 21/2013 este apreciată de Consiliul Superior al Magistraturii ca stabilind o reglementare a desemnării judecătorului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului contrară principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, principiului constituțional care consacră supremația Constituției și a legilor, precum și dispozițiilor constituționale referitoare la delegarea legislativă și celor referitoare la rolul și atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Din întreaga motivare transpare faptul că esența criticii vizează acțiunea Guvernului de a împiedica Consiliul Superior al Magistraturii
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
ulterioare: [...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;" ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că aceste prevederi legale contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la obligația statului de a asigura un nivel de trai decent și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 1 din Protocolul
DECIZIE nr. 269 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253183_a_254512]
-
și (5) din Constituție, "deoarece clauzele 6.4 și 6.10 permit identificarea exactă a destinatarilor legii, precum și a comportamentului prescris pentru aceștia, iar conduita prevăzută este compatibilă cu cadrul constituțional privind statul de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor". De asemenea, nu poate fi primită critica prin raportare la art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție "deoarece clauzele 6.4 și 6.10 nu stabilesc obligații în sarcina altor persoane decât Părțile și permit
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate", și alin. (5), potrivit cărora, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", ale art. 21 alin. (1), potrivit cărora "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime" și alin. (2), potrivit cărora " Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
altfel, Comisia de la Veneția este un organism al Consiliului Europei, și nu al Uniunii Europene. În al doilea rând, bazându-se pe recomandările Comisiei de la Veneția, inițiatorii legii criticate au încălcat prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, conform cărora supremația Constituției este obligatorie. În acest sens, susțin autorii criticilor de neconstituționalitate, trebuie menționat că supremația Constituției se manifestă și asupra reglementărilor comunitare, chiar dacă acestea sunt obligatorii, pentru că potrivit art. 148 alin. (2) din Constituție, reglementările comunitare, nu și cele ale
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
În al doilea rând, bazându-se pe recomandările Comisiei de la Veneția, inițiatorii legii criticate au încălcat prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, conform cărora supremația Constituției este obligatorie. În acest sens, susțin autorii criticilor de neconstituționalitate, trebuie menționat că supremația Constituției se manifestă și asupra reglementărilor comunitare, chiar dacă acestea sunt obligatorii, pentru că potrivit art. 148 alin. (2) din Constituție, reglementările comunitare, nu și cele ale Consiliului Europei, care au caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, nu
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
din 19 iulie 2000, prin care se statuează că exigențele principiului statului de drept privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce este numit ca fiind domnia legii, sintagmă care implică subordonarea statului față de drept. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și a tuturor actelor normative cu aceasta, existența sistemului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele legii, și anume în limitele unei legi care exprimă voința generală. Pe cale de consecință, astfel cum rezultă
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României, statuat în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Față de argumentele aduse de autorii sesizării, potrivit cărora poporul își exercită suveranitatea prin referendum, care "nu este condiționat sub aspectul efectelor juridice de legea organică, aceasta reglementând doar aspecte
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
constituie dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 2 alin. (1) și (2) privind suveranitatea națională și ale art. 147 alin. (4) care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Înainte de a proceda la analiza obiecției de neconstituționalitate, Curtea urmează să
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]