5,059 matches
-
Elena Badea Papa Francisc nu ar refuza niciunei ființe dreptul de a fi creștinat, nici măcar extratereștrilor, având în vedere că Duhul sfânt nu este întotdeauna previzibil. În timpul unei slujbe ținută, luni, în Cetatea Sfântului Scaun, Suveranul Pontif a declarat că dacă marțienii ar veni la el pentru a-i boteza, el nu ar ezita, scrie huffingtonpost.com. După ce a predicat din Faptele Apostolilor, Papa Francisc a mai spus că dacă mâine ar veni la el marțieni
Papa Francisc, dispus să-i boteze pe extratereștri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54252_a_55577]
-
a mai spus că dacă mâine ar veni la el marțieni, chiar verzi, cu nasuri lungi și urechi mari, care vor să se boteze, i-ar creștina, susținând că orice ființă creată de Dumnezeu trebuie să fie botezată. De asemenea, Suveranul Pontif i-a îndemnat pe clerici să promoveze o politică a ușilor deschise pentru toți cei care doresc să primească învățăturile bisericii. Papa Francisc nu este primul care a făcut aluzie la un botez al extratereștrilor. În 2010, Guy Consolmagno
Papa Francisc, dispus să-i boteze pe extratereștri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54252_a_55577]
-
și Ziua Mondială a Tineretului, ajunsă în acest an la cea de a XXVII-a ediție. Cu această ocazie, Papa Benedict al XVI-lea le-a transmis tinerilor din lumea întreagă un mesaj cu tema "Bucurați-vă mereu în Domnul". Suveranul Pontif îi îndeamnă pe tineri să fie "misionari ai bucuriei", amintindu-le că "mesajul creștin este un mesaj de bucurie și de speranță": "Voi, tineri discipoli ai lui Cristos, arătați lumii că credința aduce o fericire și o bucurie adevărată
Procesiune catolică pe străzile Capitalei, în Duminica Floriilor () [Corola-journal/Journalistic/23199_a_24524]
-
direcții diferite, ca dintr-un nod de cale ferată; ca urmare, un cuvânt poate să ajungă în gara terminus pe două sau chiar trei linii diferite. Termenul persan šah „rege“ a ajuns la noi prin tc. șah cu sensul de „suveran al Iranului“, iar prin germ. Schach cu sensul de „(jocul oriental) șah“. După ce a trecut prin alte „stații“, și anume ar. šăh > v. fr. eschec „adeverință de plată“ > engl. check, a ajuns în română în forma cec, dar și eșec
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Ministerului de Război, pentru a supraveghea fabricarea dispozitivelor destinate înzestrării liniei de fortificații Focșani Nămoloasa-Galați. Revenit în țară, Constantin Prezan a fost reîncadrat în Regimentul 1 Geniu și numit șeful Sectorului 2 al ,,Cetății București’’, obiectiv considerat foarte important de către suveranul României care, în anul 1891, vizitând împreună cu Ferdinand, principele moștenitor, zona de lucru, se declara mulțumit de activitatea Regimentului 1 Geniu, de activitatea lui Constantin Prezan. În anul 1892, Constantin Prezan a fost avansat la gradul de maior, urcând o
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
fost relatat de către generalul Miltiade, în ,,Buletinul Muzeului Militar Național” (nr.1 din 1937, p.41 42): astfel, aflăm că, în toamna anului 1918, guvernul român, condus de generalul Coandă, pregătind revenirea în București a lui Ferdinand, a hotărât ca suveranul României, în calitate de comandant al armatei, să fie înălțat la rangul de mareșal, exprimând astfel respectul românilor față de meritele unui Hohenzollern care a acționat în spirit românesc, a acceptat alianța cu Antanta pentru realizarea idealului poporului român. Generalul Eremia Grigorescu i-
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
mareșal a generalilor Prezan și Averescu a avut loc mai târziu, la sfârșitul lunii octombrie 1930, la Sighișoara, în timpul manevrelor regale. Mai întâi a fost investit regele României, Carol al II-lea și apoi generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu. Suveranul, după ce a primit însemnele demnității de mareșal din partea generalului Nicolae Condeescu, a ținut o cuvântare în care a subliniat importanța activității celor doi generali. Apoi regele a înmânat fiecăruia Cartea și bastonul de mareșal. În cuvinte emoționante, Constantin Prezan i-
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
de vreme ce Tractatul de la Berlin nu zice nimic despre aplicarea și supraveghearea aplicării regulamentelor, ci numai despre facerea lor, pe care-o atribuie Comisiei Europene din Galați, reintrăm în dreptul comun al ginților, conform căruia aplicarea se face de fiecare stat ca suveran pe malul său și supraveghearea de țările Europei cari au subsemnat tractatul. Din momentul ce această supravegheare nu se face numai de o singură putere în mod separat și pentru un interes esclusiv, nu poate să atingă nici drepturile, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ieșiri pentru a înlesni facerea de concesii cătră o putere care pîn' acum nici nu încearcă a respecta individualitatea națională și conștiința religioasă a unei jumătăți a poporului românesc, ba nici nu vrea măcar să respecte drepturi câștigate și sancționate de suveranul acelor țări. Avem a face, dincolo, cu o lipsă de pudoare publică, cu călcarea unor drepturi atât de pozitive, atât de mult exercitate și atât de întemeiate încît nici un despot măcar nu le-ar putea ignora în chipul în care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvernului său în cestiunile cele mai vitale și mai arzătoare chiar; ci pipăie în întunerec când pulsul unuia, când al altuia; nu om de sistem, nu reprezentant de partid, nu șef al unui guvern liberal, ci cancelar, prezident de republică, suveran care alege între opiniile supușilor lui, făcîndu-i pe ei responsabili de ele, iar el rămânând de-o parte, sacrosanct, inviolabil, Dalai - lama. Ia să fim nițel mai muritori, d-le ministru prezident. Mai ia-o pe mânecă singur, mai dă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Vodă Cuza. Dar de la a conspira cu pericolul vieții și averii până la a-și frânge jurământul militar e deosebire cât cerul de pământ. Niciunul din oamenii pe cari - i citează "Romînul" nu și-ar fi frânt jurământul îndoit dacă suveranul l-ar fi însărcinat cu paza persoanei sale. Militarii în cestiune, dacă au crezut în adevăr că participarea lor la conspirație e necesară, trebuiau să înțeleagă că n-o puteau face decât cu sacrificiul numelui, carierei, vieții lor morale. Dacă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a simțit că existența sa e imposibilă într-un corp constituit pe baza fidelității și onorii ostășești; s-a ascuns și s-a izolat, s-a sinucis cetățenește. Pe ceilalți i-am văzut grămădindu-se înainte, ba șezând în cupeaua suveranului; alături de el, chiar în urma recidivei de la Ploiești. 120 {EminescuOpXIII 121} Dar "Romînul" insistă asupra împrejurării că partidele politice s-au folosit de faptul trădării. Da, de trădare, nu de trădători. O armată în campanie se folosește de spioni, dar nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atingătoare drepturilor de suveranitate ale țării, ci și ca jicnitoare libertății Dunării și deci comerciului puterilor occidentale. Deosebire în această privință nu e și nu poate fi. Cât pentru revizuirea Constituțiunii în vedere d' a schimba titlul ce se dă suveranului, toată țara știe că nici o trebuință nu este. Cuvântul "Domn", cum s-a explicat în Parlamentul român, însemnează suveran, deci nu numai principe, ci și rege și împărat. Deci întru nimic proclamarea Regatului român nu motivează o revizuire a Constituțiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Astfel, la vorba cap, în loc de-a zice că e partea în care rezidă creierii, principalele simțiri și centrul sistemului nervos, în dicționarul român trebuie specificat: cap, orice obiect care sună a gol. Eroism însemnează a fi de gardă la suveran, cu jurământ de două ori depus și a-l umfla noaptea ca pe un pui de găină din pat, dîndu-l peste graniță. Decorație, semn ce se conferă eroismului de mai sus, pentru a-l distinge de așa numiții oameni cinstiți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sfiit să acuze pe "protivnici" de toate infamiile închipuite, făcând pe lume să creadă că nu mai există om onest și patriot dezinteresat în această țară, aceia cari au împins licența polemicei până a insinua asasinatul și a provoca detronarea suveranului, aceia nu au dreptul de a se erige astăzi în moralizatori ai presei, căci sunt condamnați mai dinainte de propriele lor păcate, de trecutul lor. Colecțiunile "Romînului" sunt de față spre a dovedi că aceia cari au uzat și abuzat mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înclină lesene a se crede trădat, pe când adevărații, perpetuii, statornicii trădători ai Împărăției otomane au fost și sunt pîn-în ziua de azi, în cele mai multe cazuri grecii. Chiar ambasadori ai Porții de naționalitate greci au trădat fără mustrare de cuget interesele suveranului lor căruia-i depuseseră jurământ de credință. Graeca fides nulla fides. Românii Peninsulei Balcanice sunt cunoscuți din evul mediu ca romaioctoni, ca esterminatori de greci. Pentru a fi ceea ce au fost părinții lor n-au nevoie de alt decât să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
avem chiar mărturia personajului în cestie și scrisoarea care a trimis-o "Romîniei libere". Dar cea ce dă o neasemănată importanță acestui discurs de sfârșit de masă este prezența Regelui la banchet. Orcine știe că, atunci când se întîmplă ca un suveran sau un președinte de republică să asiste la o solemnitate de felul acesta, toate discursurile și cele mai neînsemnate toasturi cari au să fie ridicate sunt comunicate guvernului, numărul și textul lor 319 {EminescuOpXIII 320} este hotărât dinainte și nimănui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
folos pentru popoare, dar și fără nenorocire și calamități, căci binele suprem al păcei s-a păstrat - deși cu multe sacrificii - și Europa a fost scutită de a fi aruncată în peripețiile funeste ale unor războaie de exterminare. Cu toate că un suveran ajuns la adânci bătrânețe și altul, atins de-o boală ce n-avea vindecare, au fost supuși ineluctabilei legi a naturii de care toți oamenii fără deosebire sunt stăpâniți, totuși puterea politică n-a făcut decât să-și schimbe dețiitorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
face război. Aproape toate națiunile sunt preocupate de mari probleme politice, economice și sociale, de soluțiunea cărora atârnă viitorul lor. Deci le e cu neputință de-a se gândi la altceva. Apoi necesitatea păcii e atât de mare încît nici un suveran n-ar îndrăzni să ia asupră - și răspunderea de-a desfășura flagelul îngrozitor al războiului. Răspunderea ar fi atât de zdrobitoare încît nimeni nu consimte și nu vrea să și-o asume. E. [1 ianuarie 1889] 334 {EminescuOpXIII 335} {EminescuOpXIII
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nostru vreodată. Hamiți, cușiți, etiopi. Zombies. Legați în lanțuri, torturați, biciuiți de mâini albe ca aripile de molie. Părăsind Coasta de Fildeș pe galioanele împuțiciunii. Umplând minele, bordelurile și gropile comune din cincizeci de regate. Și totuși regi noi înșine, suverani ai dinților noștri, mai albi ca oasele albilor, stăpâni pe confederația pigmenților noștri, pe totemul dintre picioarele noastre... În mina ciudată a sufletelor, însă, nu mai eram stăpâni pe nimic. Melanie asuda cu o duhoare de subțioară de vulpe, din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ciudat. Reprezentanții celor șapte familii ducale nu votaseră niciodată împotriva voinței împăratului deși, teoretic, ele ar fi putut să contracareze voturile lui, ale celor cinci quinți imperiali și a celuilalt membru al familiei domnitoare, care îl seconda, conform statutului, pe suveran, în Consiliu. De mai bine de două sute de ani însă, nici un quint nu mai participase la ședințe, semnarea procurii în favoarea împăratului pentru votul în Consiliu devenind un fel de ceremonial la învestirea sa. Cu alte cuvinte, Bella avea șase voturi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se spune niciodată în față, știa că obiceiul ăsta îi atrăsese disprețul întregii Curți. La un moment dat circulase și un banc care sugera într-un fel cam obscen că singurul petic de Imperiu pe care îl cunoaște cu adevărat suveranul era biblioteca. Dar asta fusese cândva. ― Ce-ați mai descoperit, Sire? întrebă Mas care își examina cu o curiozitate aproape morbidă cioturile degetelor. Kasser îi aruncă o privire pierdută, întrebîndu-se dacă era bine să le dezvăluie măcar și o mică
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Au distrus mozaicul! Nenorociții ăștia au distrus un cristal vechi de cincisprezece secole! Quinții nu aveau nevoie să privească spre peretele lateral al sălii tronului pentru a vedea distrugerea, fiindcă intraseră acolo cu mult înaintea împăratului, o dată cu oamenii entuziasmați că suveranul lor se întorsese în fruntea unei armate invincibile. Cristalul letinian fusese însă, într-o anumită măsură, simbolul Imperiului. Creatorul lui trăise cu mai bine de o mie șase sute de ani în urmă și se numise Assan Tres. Biolog de excepție
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și asupra democrației. Din punct de vedere istoric, semnificația constituționalismului nu este relevantă în relație cu construirea unui regim democratic. Constituționalismul, de fapt, se limitează la cerința ca funcția de guvernare să respecte unele obligații fundamentale, reprezentate de drepturile indisponibile suveranului (Barbera, 1989), și ca relațiile dintre grupurile sociale să se mențină în respectul față de lege (Rebuffa, 1990, p.27). Introducerea democrației în interiorul constituționalismului are loc abia mai târziu, ca urmare a consolidării statului modern. În această fază a istoriei, procesele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
decât tânăra aflată în stânga reginei: îmbrăcată cu o tunică dintr-o țesătură de culoare cărămizie, cu ornamente delicate din purpură și aur, ea stătea, mândră și dreaptă, cu mâinile strânse pe brațele jilțului și urmărea cu atenție fiecare cuvânt al suveranului său. Uimit, îi observă trăsăturile nobile, privirea inteligentă și hotărâtă, părul unduios, castaniu, pe care vălul, prins cu o diademă simplă, reușea să-l ascundă doar în parte. Mulți demnitari se adunau chiar pe treptele scării, atenți însă să lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]