33,401 matches
-
grație talentului, dăruirii și pasiunii pentru folclor authentic românesc. De 35 de ani, Maria Dragomiroiu a fost și a rămas o prezență strălucită pe toate scenele, fiind adulată de spectatorii de toate vârstele. Înzestrată cu deosebite calități vocale, având un timbru special, o vivacitate și un dinamism scenic aparte, Maria Dragomiroiu dă viață cântecului popular românesc, îl încarcă cu emoție și reușește să ajungă și să rămână definitiv în inimile publicului care o iubește necondiționat. Amfitrioana spectacolului va fi îndrăgita prezentatoare
35 DE ANI DE CARIERĂ DE SUCCES LANSARE DE CARTE „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL ŞI DRAGOSTEA” DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378672_a_380001]
-
însă, vara devine neputincioasă și odată cu ea verdele lumii se mută în cer, mă cuprinde tristețea și un gol se așează cuminte în mine ca o nedreptate. Simt că toate anotimpurile sunt în noi și ne manifestăm în funcție de ele. Privirea, timbrul vocii, rostul mâinilor și al pașilor noștri..., sunt dictate de anotimpul „de serviciu” din noi. În noi poate să plouă, să ningă sau să fie soare! În noi poate să fie toamnă, iarnă sau vară! În noi poate să fie
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
o știi cum e... Numai că Vasile a lu’Bâtu a fost bolnav și s-a imbolnăvit și maică-ta de inimă rea că nu poate sa-ți trimită scrisoare.Că noi îi dăm banii lui și el știe ce timbre trebuie să pună si cum să le trimită...Îi mai dăm și de o țuică , să fie omul mulțumit. Aflați despre noi că suntem bine.... binișor, ...putem zice numai că ne arde dorul de voi. Da’ arsura asta nu se
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
NECESARĂ Autor: Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În grandomania lui, Ceaușescu nu a reușit, sub dictatura comunistă, să distrugă satele românești. Îmi amintesc că elevă fiind, strângeam bani și cumpăram timbre pe care scria “Salvați satele românești” și le trimiteam prin poștă la UNESCO (nu știu dacă au și ajuns!) pentru ca bunicii noștri să nu își vadă casele de la țară, cu gospodării rodnice, demolate. Au venit însă alte timpuri și alte
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
supremație în conducerea afacerilor globului nostru. Într-adevăr mică e cauza invocată pentru retragere și prea amănunțit e descrisă pentru a fi cea adevărată. El și-a dat oficial demisia în urma unui vot al Consiliului Federal asupra unei cestiuni a timbrelor; în Consiliul, compus din reprezentanții statelor germane, discutîndu-se legea aceasta, s-au ivit un dezacord între membri asupra impozitului timbrului la plata mandatelor poștale și s-a respins cu o majoritate de 30 voturi contra a 28. Cele 30 de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fi cea adevărată. El și-a dat oficial demisia în urma unui vot al Consiliului Federal asupra unei cestiuni a timbrelor; în Consiliul, compus din reprezentanții statelor germane, discutîndu-se legea aceasta, s-au ivit un dezacord între membri asupra impozitului timbrului la plata mandatelor poștale și s-a respins cu o majoritate de 30 voturi contra a 28. Cele 30 de voturi nu reprezentau decât o populație [de] 7 și jumătate milioane, pe când minoritatea reprezenta o populație de 30 milioane; 16
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Marchiș este un colaborator fervent în cercul cultural al revistei lui Iosif Vulcan. Poeziile sale au un anume text dezghiocat de glodul epocii. De altfel, în părțile Sătmarului (Zona Codru unde avea parohia) limba română era bine păstrată. Un anume "timbru eminescian" este recognoscibil. Din această cauză câteva poeme ale lui George Marchiș îi sunt atribuite lui... Eminescu. În 1988, G. Mihăilă publică în revista Contemporanul un articol intitulat 6 poezii necunoscute ale tânărului Eminescu într-o publicație de acum 124
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
anumite canale privilegiate): orală; scrisă. Consider că în legătură cu acest aspect, în procesul de educație, este evidentă necesitatea combinării celor două forme principale de comunicare. În comunicarea orală sunt foarte importante: claritatea exprimării, tonul folosit (amabil sau arogant, încurajator sau inhibitor), timbrul vocii (adică ,,inflexiunea sau modificările susjos ale vocii”)35, ritmul vorbirii, intonația și pauzele (care, folosite oportun, contribuie la accesibilizarea mesajului), logica discursului, acuratețea limbajului (din punct de vedere științific și gramatical), ca și capacitatea emițătorului de a capta (prin
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
mea, îl roagă pe vînzător să-i schimbe cartea: Are multe foi albe, dați-mi alt exemplar, sau renunț, deși... Mă uit mai bine. Cine? Andrei Pleșu. Să cad, nu alta. Bună ziua, domnule Pleșu! Se-ntoarce, ușor surprins probabil de timbrul meu marcat de emoție: Vă salut, aaa, vă salut și mă bucur să vă revăd. Cînd încearcă să-și bage cartea în geantă, citesc titlul: Relația maestru-discipol. Se putea? îmi zic: Noica-Pleșu, Pleșu-... Îmi observase curiozitatea: Fleacuri, niște fleacuri, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vis-à-vis. Îl urmăresc, un timp, de la fereastră, și-ncepe să mi se facă milă. Iau telefonul și sun. La capătul fiului, o voce inconfundabilă: doamna Victoria Herghelegiu, fostă prim-solistă a Operei ieșene: mii de mulțumiri. Chiar și la telefon, timbrul strălucitor nu-și pierde din farmecul care a pasionat cîteva generații de spectatori. O Traviată în iarnă. Oricît de ingenioasă ar fi speculația lui Ted Anton recentul exeget al lui Ioan Petru Culianu -, "decizia" lui are, mai degrabă, aerul unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de operă coloșii relectura/ revizuirea se arată a fi un proces nu ușor și nu la îndemîna oricui. După '90, operația a avut rezultate extrem de spectaculoase în așezarea lucrurilor la locul lor, cu toată rezistența vocilor care, surprinzător, avuseseră un timbru demn și distinct în fostul regim se plasaseră, disponibil, într-un eșantion blînd spus conciliant, cu atît mai mult cu cît, derapînd moral, acest eșalon se pusese în serviciul dubioasei puteri post decembriste. Așezarea abordării în parametri normali, neemoționali, plasează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care au înrîurit și ei acest întreg”. Înțelegând, poate ca nimeni altul, modelul și mesajul, Leonid Boicu le-a preluat creator, nu doar în această ultimă sinteză, adăugând fiecăreia dintre lucrările sale (carte, studiu, notă, comunicare), indiferent de dimensiune, acel timbru inconfundabil asigurat prin armonia perfectă între fondul ideatic și analitic al problematicii abordate și forma lor de expresie. Judecăților de valoare le-a asociat mereu cele mai adecvate expresii, apelând nu o dată la limbajul metaforic pentru a conferi propriilor aserțiuni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și unui austriac, Henig, să învestească 10.000 ducați pentru modernizarea continuă și extinderea fabricii, scontând pe un beneficiu de 30%; în 1856, el a proiectat reorganizarea fabricii și înzestrarea ei cu noi mașini pentru a putea trece la fabricarea timbrelor și a unei hârtii de calitate superioară. Pentru realizarea acestui plan avea însă nevoie de 750.000 lei, pe care nu-i putea procura. În același scop a cerut domnitorului un privilegiu exclusiv de fabricare a hârtiei pe 25 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
subiectivitatea locutorului reflectată în etapa de proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a acestuia, de realizare a actului comunicativ locutorial, acțiune guvernată într-o anumită măsură de caracteristicile de ordin individual ale locutorului (timbru, intensitate a vocii, plan afectiv, motivațional, particularități ale limbajului etc.). De altfel, gradul subiectivității locutorului are nu atât atributul constanței în tranziția de la o etapă la alta, cât pe cel al relativității, remarcându-se în de-mersul construcție → transmitere a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sens, conținutul în general ,,normat" (vezi documentele), abordat însă în maniere diferite, adaptate particularităților celorlalte componente ale sistemului; vezi, de exemplu, valorificarea comunicării verbale (orale/scrise), nonverbale (gestică 30, mimică, direcția privirii, apropierea/depărtarea de interlocutor etc.) și paraverbale (ton, timbru, pauze, inflexiuni ale vocii etc.), într-o situație clasică de comunicare sau prin utilizarea mijloacelor tehnice 31, audio-vizuale etc.; eventualele elemente perturbatoare care pot interveni fie în etapa de proiecție, fie în cea de realizare propriu-zisă, respectiv de evaluare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ale comunicării, la o serie de materiale auxiliare, de mijloace audio-vizuale etc.; * ipostaza de receptare a unui mesaj bazată pe capacitățile perceptive ale cadrului didactic/copilului; trebuie avută în vedere, pentru optimi-zarea acestei secvențe a procesului comunicativ, utilizarea unui ton, timbru, ritm adecvate, a unei anumite intensități a vocii, a intonației corespunzătoare mesajului transmis etc.; * ipostaza de decodare (și interpretare) a mesajului implicând raportarea la codul cunoscut de către interlocutor și la relaționarea acestuia cu cel folosit de locutor în codificarea mesajului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ideile comice din text, Verdi compune într-o astfel de manieră încât adesea face că însăși orchestră să pară ca râde. De exemplu, discursul lui Falsatff depre nevoia de a asigura pântecului sau hrană necesară, este descrisă strălucitor în diverse timbre și armonii iar țesătura muzicală este diminuată până la numai un piccolo și câteva violoncele pentru a sublinia pericolul că dimensiunea acestui pântec ar 454 putea să ajungă prea mică. Abilitatea extraordinară a lui Verdi de a crea atmosferă prin mijloace
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
șu lui risplenderà care se încheie cu o explozie de râs. Finalul actului, cu femeile râzând și pufăind în timp ce îl caricaterizeaza pe Falstaff, anticipează deja victoria lor finală. Desigur că partitura abundă de exemple privind modul în care Verdi utilizează timbrul și registrele instrumentelor. La începutul actului ÎI, Msr. Quickly își cântă salutul ei Revernza pe un scurt ritm dansant în timp ce segmentele Buon giorno, buona donna și Povera donna! punctează conversația ei cu Falstaff. La sfarsit Verdi lasă numai coardele grave
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în strânsă legătură cu tendința de afirmare), omul colecționar sau omul contabil va depune eforturi altfel greu de motivat pentru a-și realiza satisfacția colecției. Indiferent în ce categorie l-am încadra, omul este cucerit de colecțiile sale: colecții de timbre, de cărți, de pantofi, de iubite, de țări vizitate, de tabieturi etc. Fiind captivi ai colecțiilor lor, oamenii vor face orice pentru satisfacția de a-și completa colecțiile. Da, dar această realitate nu reprezintă (încă) o circumstanță atenuantă în justiție
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
un suport obiectual (socialmente și tehnicește din ce În ce mai convenabil), noul mod de comunicare pune În contact, aproape instantaneu, ființe oarecum „descărnate”, uneori fără chip și Înfățișare, fără raportarea la materialitatea unui suport (culoarea sau mirosul hârtiei, caracteristicile caligrafiei, formatul sau stilistica timbrului etc.). Concretețea suportului, plus o sumedenie de Înțelesuri purtate de acesta, dispar pentru totdeauna. Personalizarea mesajului se realizează doar la nivel de conținut, iar dacă se poate realiza și altfel, rămâne oarecum prescrisă, sugerată, utilizatorul putând alege o variantă dintre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
București în 1857 și decedat la Buenos Aires, în 1893. Lui i se datorează importante descrieri ale Patagoniei și Țării de Foc, zone cărora le-a consacrat articole, conferințe și cărți, unde a deschis mine, a bătut monedă și a editat timbre și unde, și astăzi, există locuri, râuri și munți botezați de Popper cu nume românești. Cam în aceeași perioadă, între anii 1897-1899, se afla în America de Sud, cu expediția navei "Belgica", marele savant român Emil Racoviță, întemeietorul biospeologiei. In anii interbelici
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în reviste și în antologii literare, A. reînvie pastelul, despre care, recomandând volumul Zăpezile fierbinți (1976), criticul Eugen Simion scrie că ar fi „forma în care sensibilitatea lui de om al colinelor, discret și melancolic, se exprimă mai bine”. Același timbru, aceeași tonalitate elegiacă se întâlnesc în Copac solitar (1981), unde reflexivitatea însoțește reveriile, iar simbolistica tinde să dea un înțeles mai adânc imaginației plastice. Când și când autorul intră și în tărâmul legendei sau în cel al istoriei, dar fără
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
Orfeu și Aristarc”, ST, 1982, 5; Mihai Drăgan, „Orfeu și Aristarc”, CL, 1982, 11; Gh. Bulgăr, „Orfeu și Aristarc”, RL, 1983, 1; Al. Săndulescu, Între Orfeu și Aristarc, VR, 1983, 2; Dicț. scriit. rom., I, 97-98; Const. Ciopraga, Rigoarea discursului/ timbru participativ, CRC, 1997, 1; Dan Mănucă, Meditații ale unui degustător de esențe, CRC, 1997, 1; Ștefan Avădanei, Destin uman, cărturăresc, academic, CRC, 1997, 4; Dan Mănucă, A trăi în timpul valorilor, CRC, 1997, 4; Ioan Lazăr, Literatură și reflexivitate, ATN
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
A semnat, uneori în colaborare, traduceri din autori cehi, maghiari, polonezi. Poezia pentru copii a lui A. reprezintă prelucrarea unui sentimentalism minor, derivabil din contextul ideologizant al deceniului șase. Trecerea autorului la genul literaturii fantastice și științifico-fantastice va reflecta găsirea timbrului propriu, personalizat. O constantă a acestor scrieri, punct de plecare pentru problematizări topite în fluxul epic al textelor, o reprezintă frecventarea motivelor clasice ale „transferului de personalitate” și „dedublării eului” (Cornel Robu); referințele la care se poate face trimitere din
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
La Crypte et la chèvre). Deriziunea are, și acum, trimiteri evidente la totalitarism și la spectrul tragico-ridicol al comunismului; ceea ce a și provocat comentarii nefavorabile în cronicile pariziene de spectacol ale piesei. O abordare a absurdului încercase scriitorul încă din Timbrele de altădată, unul din microromanele ce i-au pregătit debutul literar, publicat în „Jurnalul literar” (1998), după aproape o jumătate de veac de la scrierea lui, și, mai pregnant, în nuvela Pe vremea șoferilor ruși, text redactat în limba franceză, tipărit
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]