5,710 matches
-
exactă, de reproducere liberă, de sinteză, de analiză, de prelucrare, compoziții și încercări literare” (Papadopol,1925: 95-96). Papadopol afirmă că „cea mai înaltă treaptă a exercițiilor scrise” sînt „încercările literare” (Papadopol,1925: 128). XIII. Tipuri de exerciții Papadopol abordează problema tipologiei exercițiilor atunci când vorbește despre teoria limbii (Papadopol, 1925: 135). El le împarte în exerciții ateoretice, puțin teoretice și teoretice și atrage atenția ca „totalul lor să formeze un sistem unitar, precis și statornic” (Papadopol, 1925, 137). XIV. Predarea ortografiei Aspectul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lecție, tratate sub B o serie de elemente apar ca legate la distanță de discuție, cf. Catedra de limba română. Ca mod de abordare a subiectului, observăm că există preocuparea de a trata cât mai extins problema obiectivelor și a tipologiei acestora (2003: 21), dar nu sînt puse în raport cu conținuturile și nici nu se dă o explicație de ce ele prevalează că importanță conținuturilor. Demersul urmărește, ca și în lucrările anterioare, informațiile din lucrarea coord de C. Bărboi, aduse la zi prin
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
consolidare Prima lucrare care reprezintă curentul reformist curricular în arealul disciplinei DLLR este didactica Alinei Pamfil, (2003). Referitor la proiectarea didactică, autoarea leagă direct procesul de proiectare de „modelul comunicativ”, pe care îl vede structurat în două mari dimensiuni: „1. tipologia activităților și 2. în modul de configurare a lecțiilor sau secvențelor didactice” (2003: 37). Ambele dimensiuni sînt discutate sub titlul „proiectarea activităților didactice: structuri deschise”. Excursul teoretic ancorat în cognitivism este restructurat în alte două dimensiuni 1.1. tipologia activităților
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1. tipologia activităților și 2. în modul de configurare a lecțiilor sau secvențelor didactice” (2003: 37). Ambele dimensiuni sînt discutate sub titlul „proiectarea activităților didactice: structuri deschise”. Excursul teoretic ancorat în cognitivism este restructurat în alte două dimensiuni 1.1. tipologia activităților didactice și 1.2. variante de structurare a activităților (un titlul reformulat, pentru 2 supra, întrucât mai există un număr 2 în același capitol, care tratează „proiectarea lecțiilor și a secvențelor didactice: parcursuri explicite”, cf. p. 45). Sub 1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
activităților didactice și 1.2. variante de structurare a activităților (un titlul reformulat, pentru 2 supra, întrucât mai există un număr 2 în același capitol, care tratează „proiectarea lecțiilor și a secvențelor didactice: parcursuri explicite”, cf. p. 45). Sub 1. tipologia activităților didactice sînt discutate alte două componente: raportul dintre conținuturi și activități, unde în funcție de cele două mari tipuri de conținuturi ale programei „limba și tehnici de comunicare” și „cartea și literatura”, cărora le sînt asimilate două tipuri de activități: 1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la clasele VVI. [cu bibl.], Catedra-Arad, 1972, 55-62. [22] CREȚIU, IOAN, Consideration of certain methods of introducing and teaching new sounds in Romanian for English speakers and in English for Romanian Speakers, RECAPS, 1972, 69-74. [23] CRISTEA, TEODORA, Relația dintre tipologia greșelilor și prevenirea lor, LMȘ, 1, 1972, 32-39. [24] DABIJA, ANCA, Este contextul o cale de optimizare a lecturii? [cu o bibliografie, 3 tabele și rezumate în engleză, franceză și rusă], îL, 11-127. [25] DELARĂSCRUCI, OLTEA, Curs de limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cultivarea limbii și literaturii române] Mijloace de autocontrol în însușirea și cultivarea, limbii, InvLicTehn, 30, nr. 11, 1982, 13-14. [144] JIPLEA, NICOLAE, Metode și procedee adecvate de cultivare a limbii, InvLicTehn, 30, nr4, .1982, 23 [145] KIS, EMESE, Probleme de tipologie verbală în predarea limbii române la străini, LM, 1982, 159-165. [146] KOSTYAK, CARMEN; DUMITRESCU, ANA; ADLER, LOLITA; JENESCU, RADU; LUCA, PETRE, Limba română, Volumul II.Partea 1. Manual pentru școlile profesionale speciale. București, EDP, 1982, 132 p. [147] LALESCU, GIGA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Demutizarea în contextul instruirii speciale a copiilor cu deficiențe de auz,: PD, 11, 1983, p. 115-147. [131] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Metodologia procesului de demutizare. Din reperele etapei inițiale, București, EȘE, 1983, 236 p. [132] MĂRĂCINEANU, G., Dezbatere: Funcționalitatea și tipologia compoziției (Breazu, 11 - 12 decembrie 1982). în: BulSȘF, 1983, p. 126-128. [133] MĂRCUȘANU, IOSIF, Considerații metodice privind predarea Metodicii dezvoltării vorbirii, LLRL, 1983, 236-238. [134] MĂRIEȘ, VIORICA, BLAJ, MARIA, CHIRA, MARIA, PANTEA, AURELIA, POP, ANA GH. POP, ROZALIA, Caiet pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pe bază de obiective, Trib Șc, nr. 272, 1985, 7. [30] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Elemente de limbă română contemporană în cursul practic la anul pregătitor. Timișoara, TUT, 1985, 89 p. multigr. (UT. FF. CLLR). [31] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Schiță de tipologie a normelor ortografice în predarea limbii române, PLBS, 1985, 125-133. [32] BORCILĂ, ROSALINDA; GOGA, MIRCEA, Limba română pentru străini. Specialitatea: Educație fizică și sport. Cluj-Napoca, [TUCN], 1985, 121 p. multigr. (UCN. FF. CLR). [33] BORCILĂ, ROZALINDA; GOGA, MIRCEA, Puncte de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
didactică. în: Bulșt Baia Mare, 8 [=9], 1992, p. 89-90. [95] OȘIANU, PAULA. Intensitatea comparativă și noncomparativă într-un manual de limba română pentru studenți străini. în: StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, p. 109-114. [96] PARPALĂ AFANA, EMILIA. Textul științific. Proprietăți, tipologie, învățare. Craiova, [TUCr], 1992, 40 p. multigr. [97] PÂRVU, IULIU. G.Călinescu: Enigma Otiliei. în: Excelsior, 1, nr. 4, 1992, p. 35-38. [98] PAVNOTESCU, MARIA; NICOLAE, NICOLAE I.; OLTEANU, GH. A.; LĂZĂRESCU, GH.; LEAHU, EMIL; TEODORESCU, VASILE; CERKEZ, MATEI; POPA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [36] DRAGU, IONICA, Alfabetul jucăuș: auxiliar de predare a abecedarului, Galați, Olimpias, 2008, 88p. [37] DUNĂ, ION; DUNĂ, RALUCA, Limba și literatura română: manual pentru clasa a IXa, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2008, 288 p. [38] ENĂCHIOAIA, VIOLETA, Tipologia exercițiilor de limba română în ciclul primar, Slatina, Didactic Pres, 2008, 79 p. [39] ENESCU, IOANA, Limba și literatura română pentru clasa a 8-a: teza unică, București, Booklet, 2008, 201 p. [40] FĂNUȚĂ, ELENA, Metodologia predării subiectului și propoziției
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1.2. Paradigma "constructului social" și organizația /28 2. Organizarea științifică a muncii /29 3. Curentul relațiilor umane /32 4. Analiza strategică /34 5. Modelul sistemului de activități /37 Capitolul 3. Structura organizațională /45 1. Definire și caracteristici /45 2. Tipologia structurilor /49 3. Modelul lui Mintzberg /51 3.1. Structura simplă /53 3.2. Birocrația mecanistă /53 3.3. Structura divizionalizată /54 3.4. Birocrația profesională /54 3.5. Adhocrația /54 4. O modificare la modelul de bază: organizația misionară
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o mai mare autonomie a salariaților. În fine, structura organizației poate fi definită prin sistemul ei de luare a deciziei și mai ales prin caracterul centralizat sau descentralizat. Descentralizarea constă în creșterea latitudinii decizionale a nivelurilor inferioare ale ierarhiei. 2. Tipologia structurilor Mai multe modele au fost dezvoltate pentru clasarea organizațiilor. Diferite criterii servesc la ordonarea tipologiilor propuse. Desremaux (1998) opune tipologiile unidimensionale și multidimensionale în funcție de numărul de factori de clasificare reținut. În tipologiile unidimensionale, se pot distinge organizațiile după natura
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de luare a deciziei și mai ales prin caracterul centralizat sau descentralizat. Descentralizarea constă în creșterea latitudinii decizionale a nivelurilor inferioare ale ierarhiei. 2. Tipologia structurilor Mai multe modele au fost dezvoltate pentru clasarea organizațiilor. Diferite criterii servesc la ordonarea tipologiilor propuse. Desremaux (1998) opune tipologiile unidimensionale și multidimensionale în funcție de numărul de factori de clasificare reținut. În tipologiile unidimensionale, se pot distinge organizațiile după natura activității lor (manufacturieră, de servicii, de cercetare...), formele de proprietate (privat vs. public), mărime... În tipologiile
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai ales prin caracterul centralizat sau descentralizat. Descentralizarea constă în creșterea latitudinii decizionale a nivelurilor inferioare ale ierarhiei. 2. Tipologia structurilor Mai multe modele au fost dezvoltate pentru clasarea organizațiilor. Diferite criterii servesc la ordonarea tipologiilor propuse. Desremaux (1998) opune tipologiile unidimensionale și multidimensionale în funcție de numărul de factori de clasificare reținut. În tipologiile unidimensionale, se pot distinge organizațiile după natura activității lor (manufacturieră, de servicii, de cercetare...), formele de proprietate (privat vs. public), mărime... În tipologiile multidimensionale, mai multe dimensiuni de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
decizionale a nivelurilor inferioare ale ierarhiei. 2. Tipologia structurilor Mai multe modele au fost dezvoltate pentru clasarea organizațiilor. Diferite criterii servesc la ordonarea tipologiilor propuse. Desremaux (1998) opune tipologiile unidimensionale și multidimensionale în funcție de numărul de factori de clasificare reținut. În tipologiile unidimensionale, se pot distinge organizațiile după natura activității lor (manufacturieră, de servicii, de cercetare...), formele de proprietate (privat vs. public), mărime... În tipologiile multidimensionale, mai multe dimensiuni de clasare sunt combinate pentru a ordona realitatea. Găsim mai întâi tipologii construite
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
tipologiilor propuse. Desremaux (1998) opune tipologiile unidimensionale și multidimensionale în funcție de numărul de factori de clasificare reținut. În tipologiile unidimensionale, se pot distinge organizațiile după natura activității lor (manufacturieră, de servicii, de cercetare...), formele de proprietate (privat vs. public), mărime... În tipologiile multidimensionale, mai multe dimensiuni de clasare sunt combinate pentru a ordona realitatea. Găsim mai întâi tipologii construite pe relațiile interne. Etzioni (1971) clasează organizațiile în funcție de mijloacele de control. El distinge organizațiile care se sprijină pe constrângere (putere coercitivă), pe remunerații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
În tipologiile unidimensionale, se pot distinge organizațiile după natura activității lor (manufacturieră, de servicii, de cercetare...), formele de proprietate (privat vs. public), mărime... În tipologiile multidimensionale, mai multe dimensiuni de clasare sunt combinate pentru a ordona realitatea. Găsim mai întâi tipologii construite pe relațiile interne. Etzioni (1971) clasează organizațiile în funcție de mijloacele de control. El distinge organizațiile care se sprijină pe constrângere (putere coercitivă), pe remunerații materiale (putere utilitară) și, în fine, cele care folosesc simboluri normative, "ale prestigiului și stimei... ale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
materiale (putere utilitară) și, în fine, cele care folosesc simboluri normative, "ale prestigiului și stimei... ale iubirii și acceptării". Vom vorbi atunci despre putere socială normativă. Aceste mijloace de control sunt puse în relație cu natura angajării participanților. Găsim apoi tipologii construite pe relațiile dintre organizație și mediu (Burns și Stalker, 1961). Modelul acestor autori va fi evocat ulterior. ▲ 1. Clasificarea empirică a grupului de la Aston Cercetătorii din acest grup (Pugh, Hickson și Hinings, 1969) au propus o "taxonomie", adică o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
traduce centralizarea organizației. Controlul ierarhic al parcursului muncii de producție Cea de-a treia dimensiune separă controlul exercitat de ierarhie și cel exercitat prin intermediul unor proceduri interpersonale. Gruparea celor 52 de întreprinderi după primele două dimensiuni permite punerea bazelor unei tipologii: o primă formă va fi numită "birocrație axată pe producție": este vorba de organizațiile în care structurarea activităților este puternică și care au o slabă concentrare a activității. Sunt organizații mari, cu o producție relativ integrată (construcții mecanice, de exemplu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de organizațiile în care nu există reguli explicite de funcționare. Ele sunt mici sau mijlocii, iar controlul este asigurat de "proprietarul conducător". Luarea în calcul a celei de-a treia dimensiuni (controlul ierarhic al parcursului muncii de producție) permite rafinarea tipologiei. Munca grupului de la Aston ne conduce la regândirea conceptului de birocrație. Nu mai putem vorbi, precum clasicii, despre un model unic de birocrație. La fel, Mintzberg va diferenția birocrațiile profesionale și birocrațiile mecaniste. Literatura abundă în clasificări structurale. Vom prezenta
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a-și susține dezvoltarea, precum și gradul de concurență care prevalează pentru accesul la resurse" (1988, p. 114). Relația dintre mediu și structură a făcut obiectul unor lucrări care au devenit clasice în domeniu. Burns și Stalker (1961) au construit o tipologie care încă este de referință. Ei au studiat douăzeci de întreprinderi din Anglia, care operau pe diverse piețe (textile, radio-televiziune, electronică...). Au evidențiat două modele de organizație: modelul mecanicist (specializare puternică, control ierarhic puternic...), opus în ce privește aceste dimensiuni unui model
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizațiilor tradiționale sunt abolite, operațiile se realizează în paralel, și nu într-o secvență lineară, ca până acum. Noi perspective de cercetare se deschid pentru analiza structurală și pentru psihologia socială a organizațiilor în ansamblu. DE REȚINUT • Există mai multe tipologii care descriu structurile organizaționale. • Modelul lui Mintzberg distinge configurațiile structurale după mai multe criterii: parametri de concepere, mecanism principal de coordonare, context, componentă esențială. • Lucrările actuale care încearcă să explice structurarea organizațiilor integrează atât factorii de context, cât și strategiile
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mănâncă destul cât să-și satisfacă foamea nu va fi motivată de preocuparea pentru dezvoltarea personală și realizarea de sine în muncă. Această teorie are meritul simplității. Dar a suscitat și critici: a fost pus la îndoială caracterul universal al tipologiei nevoilor elaborată de Maslow; sunt posibile variații culturale, care, de altfel, au fost demonstrate (Clark, McCabe, 1970). Apoi, nu se poate exclude posibilitatea ca nevoi de nivel diferit să acționeze concomitent pentru a-l motiva pe individ. În plus, validările
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
T Tactici de socializare, 86-87, 90. Tehnologie, 58-59. Teoria X, 202. Teoria Y, 202. Teorie contingenței structurale, 57, 65. Teorie, 11, 19, 31, 55, 58, 62, 79, 91-93, 95, 97-104, 202. Teorii implicite ale organizației, 19, 64. Test sociometric, 148-149. Tipologii, 49-50, 66. Tranziție, 43, 55, 75, 123. V Valori, 55. Viața la muncă și viața din afara muncii, 37. Viață de muncă, 78. Z Zone de incertitudine, 35. În seria PSIHOLOGIE au mai apărut (selectiv): Aproape de "sufletul" animalelor. O sinteză de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]