4,979 matches
-
a pierdut orice sens, că majoritatea trăitorilor pe aceste meleaguri au trăit sub teroare directă ori indirectă, cu o existență mutilată. Indiferent de încercările de a căuta scuze sau circumstanțe atenuante, adevărul este că "regimul comunist din România, un sistem totalitar de la înființare și pînă la prăbușire, a fost unul bazat pe încălcarea constantă a drepturilor omului, pe supremația unei ideologii ostile societății deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrîns de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire și corupție". Aplicarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
etc.; o așa-zisă modernizare socială prin distrugerea valorilor naționale; controlul abuziv al natalității impus de ultimul dictator; controlul aproape total al vieții sociale și al celei intime etc. Totul, în acea perioadă a fost anexat, fagocitat de către partidul / stat totalitar. În perioada 1945-1965 s-a urmărit cu obstinație intensificarea luptei de clasă, întărirea vigilenței revoluționare. Sub Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost creată Securitatea ca instituție centrală a sistemului represiv. Gulagul românesc este prezentat în toată oroarea sa criminală. Continuator al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
supravegherea și intimidarea populației. Securitatea, Miliția, procuraturile militare, grănicerii erau subordonați la rîndul lor secțiilor specializate ale CC al PCR. Cei mai mulți au fost ei înșiși activiști de partid, înainte de a lucra în Securitate. Cînd încercăm să dezvăluim resorturile acestui regim totalitar, este cazul să nu uităm că arhitecții și beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule și remușcări. Regimul a inventat instituții menite să facă posibilă distrugerea spiritului liber și manipularea totală a subiecților statului totalitar; partidul ca elită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
resorturile acestui regim totalitar, este cazul să nu uităm că arhitecții și beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule și remușcări. Regimul a inventat instituții menite să facă posibilă distrugerea spiritului liber și manipularea totală a subiecților statului totalitar; partidul ca elită autodesemnată; poliția secretă (cu brațele sale din interior și din exterior); propaganda și agitația; pseudo-justiția aservită complet intereselor totalitare". În discurs se recunoaște că această condamnare a fost prea mult amînată și sînt aduse ca argument principalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
remușcări. Regimul a inventat instituții menite să facă posibilă distrugerea spiritului liber și manipularea totală a subiecților statului totalitar; partidul ca elită autodesemnată; poliția secretă (cu brațele sale din interior și din exterior); propaganda și agitația; pseudo-justiția aservită complet intereselor totalitare". În discurs se recunoaște că această condamnare a fost prea mult amînată și sînt aduse ca argument principalele acțiuni criminale menționate în Raport, ce sînt enumerate în 20 de puncte. Se începe cu aservirea către U.R.S.S. a Țării de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
implicit condamnarea instrumentelor ce i-au făcut posibilă perpetuarea: Partidul Comunist Român și Securitatea. Incriminarea PCR exclude marea masă a membrilor de partid simpli plătitori de cotizații; instituția condamnată este "partidul conducător", nomenklatura și Securitatea instituție esențială în susținerea statului totalitar comunist, ilegitim și criminal. Pe lîngă admirație și elogiere a luptătorilor anticomuniști șeful statului, de la aceeași tribună, declară: "În numele statului român, îmi exprim regretul și compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze celor care au suferit, familiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
baza căreia se putea desface contractul de muncă pentru "abateri de la etica și echitatea socialistă""; propune, în continuare, operarea unor modificări legislative pentru a fi înlesnită procedura de acordare a cetățeniei române celor cărora le-a fost retrasă de statul totalitar precum în cazul binecunoscut al scriitorului Paul Goma; modificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ de accesare a arhivelor legate de regimul dictatorial, nu mai puțin în ce privește reajustarea termenului de acces la arhivele de interes istoric; recunoașterea publică a tragediei prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ianuarie, 2007) VIEȚI CONTROLATE Parlamentarul suedez Göran Lindblod, raportor al grupului Partidului Popular European în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a inițiat un proiect de Recomandare a CE pentru țările membre, privind necesitatea unei condamnări internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare. Textul Recomandării a fost respins la vot în plen, pe 25 ianuarie 2006, întrucît nu a întrunit majoritatea de două treimi a APCE. S-a adoptat în schimb Rezoluția 1481 fără nici un efect practic privind impunerea guvernelor țărilor membre ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
intervenții a lui Radu Berceanu (făcută mai mult pentru a fi remarcat de PPE), ceilalți reprezentanți ai României, spre rușinea lor, nu au reacționat în plen. Rezoluția 1481 are 14 puncte, din care vom cita următoarele: "5. Căderea regimurilor comuniste totalitare din Europa Centrală și Orientală nu a fost urmată nici de o anchetă internațională exhaustivă și aprofundată, nici de o dezbatere referitoare la crimele comise de aceste regimuri. În plus, crimele în chestiune nu au fost condamnate de comunitatea internațională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de aceste regimuri. În plus, crimele în chestiune nu au fost condamnate de comunitatea internațională, cum a fost cazul oribilelor crime comise de național-socialism (nazism); 6. În consecință, marele public este prea puțin conștient de crimele comise de regimurile comuniste totalitare. Partidele comuniste sînt legale și încă active în unele țări, atîta vreme cît, uneori, nici măcar nu au luat distanță față de crimele comise în trecut de regimurile comuniste totalitare; 7. Adunarea este convinsă că asumarea istoriei este una dintre condițiile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
marele public este prea puțin conștient de crimele comise de regimurile comuniste totalitare. Partidele comuniste sînt legale și încă active în unele țări, atîta vreme cît, uneori, nici măcar nu au luat distanță față de crimele comise în trecut de regimurile comuniste totalitare; 7. Adunarea este convinsă că asumarea istoriei este una dintre condițiile de îndeplinit pentru a se evita repetarea crimelor similare în viitor. Judecarea morală și condamnarea crimelor comise joacă un rol important în educarea tinerelor generații. O poziție clară a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tinerelor generații. O poziție clară a comunității internaționale față de acest trecut ar putea să le servească drept referință pentru viitoarele lor acțiuni; 8. În plus, Adunarea este de părere că victimele încă în viață ale crimelor comise de regimurile comuniste totalitare sau familiile acestora reclamă compasiune, înțelegere și recunoaștere a suferințelor lor; 10. Dezbaterile și condamnările care au avut loc pînă în prezent în unele state membre ale CE nu dispensează comunitatea internațională de luarea unei poziții clare față de crimele comise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
reclamă compasiune, înțelegere și recunoaștere a suferințelor lor; 10. Dezbaterile și condamnările care au avut loc pînă în prezent în unele state membre ale CE nu dispensează comunitatea internațională de luarea unei poziții clare față de crimele comise de regimurile comuniste totalitare. Ea are obligația morală să o facă neîntîrziat; 12. Prin urmare, Adunarea Parlamentară condamnă cu vigoare violarea masivă a drepturilor omului comisă de către regimurile comuniste totalitare și aduce un omagiu victimelor acestor crime; 13. De asemenea Adunarea Parlamentară invită toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dispensează comunitatea internațională de luarea unei poziții clare față de crimele comise de regimurile comuniste totalitare. Ea are obligația morală să o facă neîntîrziat; 12. Prin urmare, Adunarea Parlamentară condamnă cu vigoare violarea masivă a drepturilor omului comisă de către regimurile comuniste totalitare și aduce un omagiu victimelor acestor crime; 13. De asemenea Adunarea Parlamentară invită toate partidele comuniste sau postcomuniste din statele membre ale CE, în cazul în care nu au făcut-o, să reexamineze istoria comunismului și propriului lor trecut, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
asemenea Adunarea Parlamentară invită toate partidele comuniste sau postcomuniste din statele membre ale CE, în cazul în care nu au făcut-o, să reexamineze istoria comunismului și propriului lor trecut, să se distanțeze clar de crimele comise de regimurile comuniste totalitare și să le condamne fără ambiguitate" (Revista "22", 31 ianuarie-6 februarie 2006). În decembrie 2006 am asistat la discursul președintelui României, Traian Băsescu, în plenul Parlamentului, de condamnare a comunismului. O declarația care dacă nu-și va materializa propunerile va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Praga, participanții la conferința Conștiința morală europeană și comunismul au făcut pe 3 iunie 2008 o declarație pe această temă în Senatul Parlamentului Republicii Cehe. Prima solicitare este ajungerea la un consens în întreaga Europă, astfel încît cele două regimuri totalitare, nazist și comunist, să fie judecate după propriile "merite", distructive prin politicile lor... Se pare că sîntem încă departe de realizarea acestui consens, fapt evident prin evitarea de către Parlamentul European de a se angaja într-o formă vizibilă pe acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de mii de victime, multe de cîteva decenii sub pămînt, își cer zadarnic dreptul la memorie și pedepsirea, în numele legii, a vinovaților. De remarcat este și a cincea solicitare: asigurarea principiului tratamentului egal și al nondiscriminării pentru victimele tuturor regimurilor totalitare. Sîntem încă departe de realizarea acestei egalități. În timp ce victimele holocaustului beneficiază de constantă și vizibilă mediatizare, iar călăii, la atîția ani după căderea nazismului, sînt, pe bună dreptate, în continuare urmăriți și condamnați, victimele gulagului se știe, cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
i-a îngropat de vii. Au pierit atunci încă vreo douăzeci de oameni. Întîmplarea nu avea să rămînă chiar fără urmări. Baronii lui Gh. Gheorghiu-Dej, care se războiau pentru putere, au aruncat vina unii pe alții; într-un sistem politic totalitar, numai luptele intestine mai puteau scoate la lumină frînturi de adevăr. Cei ce orchestraseră asasinatele la procesul ce a urmat s-a vorbit doar despre 63 de morți au fost acuzați nu de omor calificat, nu de crimă împotriva umanității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
putut rolul partidelor. Partidul liberal, deși aflat la putere, pierde alegerile din 1937 (o premieră politică În România!); cu același prilej, mișcarea legionară — Garda de Fier (un partid naționalist, ortodoxist și antisemit) — obține un Îngrijorător procent de 15%. Începe deriva totalitară care, În epocă, e departe de a fi o specialitate românească. De la comunism la fascism sau nazism, aproape toate țările Europei trec, mai devreme sau mai târziu, prin febra totalitarismului (provocată de dezgustul democrației și de mitologia unei „lumi noi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
opună acestor evoluții. La 30 decembrie 1947 a fost forțat să abdice; s-a proclamat Republica Populară Română. În drumul său spre putere și apoi În exercițiul fără rival al puterii, comunismul a excelat În Îmbinarea discursului democratic cu practica totalitară. Proiectul afișat era crearea unei lumi noi, În care să nu mai existe inegalități, asuprire și nedreptate, și a unui om nou, eliberat de toate servituțile: un om liber Într-o lume liberă. Dar, pentru a zdrobi lumea veche și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Casa Scânteii (la capătul șoselei Kiseleff și lângă Parcul Herăstrău), cetate stalinistă cu un turn central și turnulețe laterale, În genul Universității „Lomonosov“, un colț din Moscova transferat la București (terminată În 1956); aici s-au adunat, În noul spirit totalitar, editurile, presa și tipografiile. Din aceeași perioadă datează și Opera (inaugurată În 1953, cu ocazia Festivalului internațional al tineretului și studenților — mișcare controlată de sovietici — desfășurat În acel an la București și considerat un mare eveniment). În anii ’50, populația
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chemat să servească niște pasageri „de sânge albastru”. Epoca de aur a trenului se încheie odată cu atentatul de la Sarajevo. După Primul Război Mondial, compania care asigura exploatarea Expresului Nord-Sud își pierde dreptul de a mai circula în Rusia, devenită stat totalitar. Tentativele de a-l pune în circulație între anii 1945-1948 eșuează, apoi ideea este abandonată. După 86 de ani, Trenul Literaturii Europa 2000 a preluat vechea tradiție, dar nu pentru a-l reda circulației obișnuite, ci pentru a regiza un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
senzația, pentru o clipă, că mă aflu în Time Square din New York. Viitorul bate la ușă, viitorul deja a sosit, e aici, alături de noi, ne face cu ochiul din interiorul acestei civilizații multimedia! Polonezii sunt dornici să recupereze uriașa paranteză totalitară, în care ei - popor mândru - au fost obligați să joace rolul unei națiuni subalterne, aservită marelui frate de la Răsărit. Trei săptămâni în urmă, la Malbork, ne dăduserăm rendez-vous cu trecutul medieval al Poloniei, un trecut amestecat cu reminiscențe germane, conservate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atâtea țări. Simțim cu toții (și am verificat pe loc) unde constrângerea, în ciuda aparențelor de normalitate, copleșește libertatea gândirii și a comportamentului. Multe stări, nu tocmai plăcute, în anumite orașe, le-au avut și prietenii noștri albanezi, amintindu-și dura experiență totalitară, de care au scăpat, ca și noi, în urmă cu un deceniu, și poetul croat. Cu ambii, vorbind italiană, am formulat fraze asemănătoare despre Estul (o parte a sa) încă departe de pofta de a trăi a Vestului, de micile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și simbolică a poziției mele sociale, să arăt „dezinteresul” meu real față de „succes, glorie” și semnul încă o dată clar că acord literaturii, creației, un rol dominant în viața mea ca și în cea socială. (Deoarece, într-o țară de tip totalitar, nu poți avea cu adevărat succes decât ocupând o funcție sau alta în aparatul administrativ, cultural sau politic. „Succes, glorie”, aceste noțiuni se colorează astfel de tenta colaboraționismului, confuzie cu care au jucat și manipulat nu de puține ori ideologii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]