4,948 matches
-
e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută În contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, Încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea În funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează În decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută În contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, Încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea În funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează În decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută În contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, Încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea În funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează În decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă a individului de profesie; există, Însă, și posibilitatea George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de profesie; există, Însă, și posibilitatea George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului, care exercită o influență normativă, reglatorie. Pentru subiectul care ne interesează, teoreticienii creativității au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului, care exercită o influență normativă, reglatorie. Pentru subiectul care ne interesează, teoreticienii creativității au căutat răspuns la Întrebarea: Care este forța motoare a creativității ? și au ajuns
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Aot Stimă Apartenență Siguranță Fiziologice Autorealizare George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului, care exercită o influență normativă, reglatorie. Pentru subiectul care ne interesează, teoreticienii creativității au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului, care exercită o influență normativă, reglatorie. Pentru subiectul care ne interesează, teoreticienii creativității au căutat răspuns la Întrebarea: Care este forța motoare a creativității ? și au ajuns
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inconștiente, simple nevoi fiziologice sau idealuri abstracte. Așa cum s-a specificat, motivația este generată de doua tipuri de factori motivaționali, manifestându-se ca motivație intrinseca și motivație extrinsecă. Factorii motivaționali intrinseci sunt acele forțe interne ce conduc spre acțiune (impulsuri, trebuințe, tendințe). Factorii interni sunt reprezentați de nevoile sau aspirațiile care "Împing" individul să adopte un comportament precis (curiozitatea, nevoia de cunoaștere, nevoia de autodezvoltare, plăcerea de a face/lucra ceva anume, etc.). Acești factori sunt corespunzători motivației intrinseci și se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inconștiente, simple nevoi fiziologice sau idealuri abstracte. Așa cum s-a specificat, motivația este generată de doua tipuri de factori motivaționali, manifestându-se ca motivație intrinseca și motivație extrinsecă. Factorii motivaționali intrinseci sunt acele forțe interne ce conduc spre acțiune (impulsuri, trebuințe, tendințe). Factorii interni sunt reprezentați de nevoile sau aspirațiile care "Împing" individul să adopte un comportament precis (curiozitatea, nevoia de cunoaștere, nevoia de autodezvoltare, plăcerea de a face/lucra ceva anume, etc.). Acești factori sunt corespunzători motivației intrinseci și se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la rândul ei, permite ca și trebuințele umane să Îmbrace o formă mai umană și să fie satisfăcute Într-un mod mai uman... Progresul Înseamnă că În cursul dezvoltării culturii, În pofida numeroaselor perioade de regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată, aplicarea lor În vederea dominării lumii Înconjurătoare - socială și culturală - a devenit tot mai universală. Rezultatul acestui progres este creșterea bogăției sociale. Pe măsură ce cultura progresează, ea sporește atât trebuințele oamenilor cât și mijloacele pentru satisfacerea lor; dacă un astfel de progres contribuie și la desăvârșirea omului, la o existență mai liberă și mai fericită, aceasta rămâne o chestiune deschisă”52. Progresul tehnic reprezintă baza hotărâtoare obiectivă a desfășurării tuturor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la rândul ei, permite ca și trebuințele umane să Îmbrace o formă mai umană și să fie satisfăcute Într-un mod mai uman... Progresul Înseamnă că În cursul dezvoltării culturii, În pofida numeroaselor perioade de regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată, aplicarea lor În vederea dominării lumii Înconjurătoare - socială și culturală - a devenit tot mai universală. Rezultatul acestui progres este creșterea bogăției sociale. Pe măsură ce cultura progresează, ea sporește atât trebuințele oamenilor cât și mijloacele pentru satisfacerea lor; dacă un astfel de progres contribuie și la desăvârșirea omului, la o existență mai liberă și mai fericită, aceasta rămâne o chestiune deschisă”52. Progresul tehnic reprezintă baza hotărâtoare obiectivă a desfășurării tuturor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
psihică a subiectului, În timpul efectuării unei teme, care solicită găsirea (descoperirea sau asimilarea) unor cunoștințe sau procedee de acțiuni noi, necunoscute anterior de către subiect. Din punct de vedere psihologic, În structura situației problemă se poate include, În primul rând, o trebuință de cunoaștere, În al doilea rând, căutarea cunoștințelor sau a procedeelor de acțiune necunoscute, compuse din experiența și capacitățile acestuia. Clasele principale de situații problemă se diferențiază În funcție de componenta acțiunii care se cere Însușită (o legitate a unui obiect, anumite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
psihică a subiectului, În timpul efectuării unei teme, care solicită găsirea (descoperirea sau asimilarea) unor cunoștințe sau procedee de acțiuni noi, necunoscute anterior de către subiect. Din punct de vedere psihologic, În structura situației problemă se poate include, În primul rând, o trebuință de cunoaștere, În al doilea rând, căutarea cunoștințelor sau a procedeelor de acțiune necunoscute, compuse din experiența și capacitățile acestuia. Clasele principale de situații problemă se diferențiază În funcție de componenta acțiunii care se cere Însușită (o legitate a unui obiect, anumite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În cadrul ecosistemului global și, de foarte multe ori, efectele colaterale ale soluției sunt mai dăunătoare decât problema originală”87. Istoria omenirii este În fond istoria strădaniilor oamenilor de a crea valori, materiale și spirituale, În vederea realizării aspirațiilor, dorințelor, năzuințelor și trebuințelor lor. Dar, creațiile umane au fost totdeauna impulsionate de creațiile tehnice care i-au asigurat condiții de progres general, de materializare a valorilor științifice În valori ale civilizației. Evoluția creației umane se caracterizează prin creșterea continuă a eficienței tehnice și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În cadrul ecosistemului global și, de foarte multe ori, efectele colaterale ale soluției sunt mai dăunătoare decât problema originală”87. Istoria omenirii este În fond istoria strădaniilor oamenilor de a crea valori, materiale și spirituale, În vederea realizării aspirațiilor, dorințelor, năzuințelor și trebuințelor lor. Dar, creațiile umane au fost totdeauna impulsionate de creațiile tehnice care i-au asigurat condiții de progres general, de materializare a valorilor științifice În valori ale civilizației. Evoluția creației umane se caracterizează prin creșterea continuă a eficienței tehnice și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
stilistică, fără de care vorbitorul nu poate organiza și produce un discurs necesar pentru a comunica. Lucrarea de față abordează realizarea competențelor de comunicare ale elevului, una din problemele actuale ale didaticii specialității, care impune studierea limbii materne în consens cu trebuințele subiecților educați și cu activitatea educațională europeană. Valoarea investigației realizate constă în descrierea demersului curricular de formare a competenței de comunicare în gimnaziu, cu accent pe metodologia realizării, argumentarea valorii formative a metodei exercițiului în dezvoltarea competențelor de comunicare și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
activitate specifică copilăriei sau procesului de dezvoltare a ființei umane. Ulterior s-a constatat că, de fapt, omul este un jucăuș (homo ludens) pe toată durata vieții. Din copilărie și până la bătrânețe, omul se joacă în permanență din motive interioare (trebuințe, porniri, nevoi etc.) și/sau exterioare (care împing spre acțiuni diferite). Jocul este o activitate complexă, predominant motrică și emoțională, desfășurată spontan după reguli prestabilite, în scop recreativ, sportiv și totodată de adaptare la realitatea socială (I. Bota, 1998 citând
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
socială (I. Bota, 1998 citând Terminologia E.F.S., 1974). Pentru a completa definiția jocului, este neapărat necesar să luăm în considerare principalele caracteristici pe care le are. În acest sens, M. Epuran (1986) consideră că, jocul este: - activitate naturală - izvor de trebuințe ludice; - activitate liberă - participare benevolă, lipsită de convingere; - activitate spontană - ființa umană este oricând dispusă pentru joc; - activitatea atractivă - provoacă stări afective pozitive: plăcere senzorială, stări tensionale, satisfacția succesului etc. - activitate totală - angajează toate componentele ființei umane (fizice, psihice, sociale
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mai ales, anticiparea consecințelor și implicațiile acțiunilor întreprinse. În concepția lui Mitrofan N. (1992) delincventul minor prezintă o serie de caracteristici specifice: * trăiește mai mult în prezent, acțiunile sale desfășurându-se în mod precumpănitor sub presiunea tiranică a impulsurilor și trebuințelor prezente; * criticismul redus al gândirii; * dificultățile sau imposibilitatea de anticipare pe plan mintal a urmărilor inevitabile ale infracțiunii; * absența emoțiilor și înclinațiilor altruiste și empatice; * slaba inhibiție; * lipsa "frânelor condiționate" ce se află la baza incapacității de a-și controla
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a fenomenului atât din perspectiva psihiatriei, cât și a criminologiei. O determinare din perspectivă psihiatrică clasifică acești factori în trei categorii: factori motivaționali, factori cognitivi, factori conativi. Factorii motivaționali sunt factorii propulsivi, cei care determină la acțiune. Aici se înscriu trebuințele, mobilurile, tendințele, emoțiile, dorințele. Factorii cognitivi sunt factori de cunoaștere a situației, a mijloacelor de acțiune. Intră în această categorie factorii perceptivi, reprezentativi, imaginativi, intelectivi. Factorii conativi sunt cei care determină punerea în aplicare a dorinței, a planului de acțiune
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
împinge la căutarea prezenței persoanelor de sex opus și în anumite cazuri a aceluiași sex. Aceste mobiluri sunt corelate în special cu săvârșirea de infracțiuni contra persoanei. Instinctul combatitiv constă în mobilizarea energiilor proprii atunci când apar piedici în atingerea satisfacerii trebuințelor. Acestui instinct este asociat cu furia și poate determina infracțiuni cu grad mărit de violență. Dorința de a fi remarcat (în special la adolescenți), de aserțiune de sine prin impunerea în fața altor persoane, de a conduce pe alții sunt dorințe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în fapt, din ceea ce dorește societatea de la el și ceea ce dă el sau poate să dea, dintre ceea ce cere el de la viață și ceea ce îi poate oferi viața. Totodată, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile și trebuințele pe care el le resimte, atât de nevoile apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]