7,958 matches
-
se opunea cu greu tulburărilor civile și intrigilor de curte. În acest complex politic, numeroșii uzurpatori nu au ezitat să se înțeleagă cu barbarii pentru acapararea tronului imperial. Așezați pașnic în Imperiu în calitate de coloni-soldați și soldați-mercenari, ulterior în cete și triburi întregi, germanii au primit statutul de "federați", pe baza unui tratat (foederus). Cei dintâi au fost vizigoții (376-377): primeau pământ și slujeau în armata romană sub comanda propriilor șefi. Așezarea lor va accelera destrămarea Imperiului Roman de Apus, deschizând perspectiva
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Orient, fiind beneficiari ai împărțirii Imperiului 22. În timpul domniei lui Theodosius I goții au ajuns la Constantinopol, unde au fost respinși, apoi învinși, acordându-li-se dreptul de a se stabili în Moesia (foederati, 382)23. Din această perioadă, migrația triburilor germanice va avea urmări hotărâtoare pentru configurarea Europei viitoare. Împinși de vizigoți (407) și de năvălirea hunilor (450), barbarii s-au îndreptat din nou asupra Imperiului, fapt ce avea să determine migrațiile ulterioare. Sub Genseric, vandalii au cucerit Cartagina (439
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
îndepărtat pentru moment pericolul. Regii vizigoților care au urmat, Theodoric al II-lea (543-466) și apoi Euric (466-488), au determinat căderea ireversibilă a Romei. Fideli și închinându-se la început unor zeități locale, dar și unor zei comuni uniunilor de triburi (cultul lui Wodan/Odin, zeu suprem; cultul lui Tiu, zeul războiului, și al lui Donar/Thor, zeul tunetului), fără statui și temple, desfășurau ritualurile religioase în păduri și dumbrăvi închinate zeilor 26. În secolele IV-V, după așezarea triburilor germanice
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de triburi (cultul lui Wodan/Odin, zeu suprem; cultul lui Tiu, zeul războiului, și al lui Donar/Thor, zeul tunetului), fără statui și temple, desfășurau ritualurile religioase în păduri și dumbrăvi închinate zeilor 26. În secolele IV-V, după așezarea triburilor germanice în Imperiul Roman și după începutul constituirii "regatelor barbare", germanii trec la creștinism, adoptând secta ariană. Cunoscut mai întâi la goți, arianismul s-a răspândit la toate triburile germanice din Imperiul Roman de Apus. La jumătatea secolului al IV
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și dumbrăvi închinate zeilor 26. În secolele IV-V, după așezarea triburilor germanice în Imperiul Roman și după începutul constituirii "regatelor barbare", germanii trec la creștinism, adoptând secta ariană. Cunoscut mai întâi la goți, arianismul s-a răspândit la toate triburile germanice din Imperiul Roman de Apus. La jumătatea secolului al IV-lea, episcopul Wulfila a tradus Biblia din limba greacă în gotă (inițial Biblia a fost redactată în ebraică, dar întrucât în această formă nu putea fi înțeleasă în Europa
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Europa, a fost răspândită în traducere în limba greacă (Septuaginta). Din punct de vedere demografic, marea migrație a avut efecte nedorite chiar pentru teritoriul locuit de germani, unde s-a produs o scădere accentuată a populației. În secolele V-VI, triburile slave vor popula regiunile dintre Vistula și Elba. O parte din teritorii, în special cele de apus, la vest și est de Rin, vor fi încorporate regatului francilor la finele secolului al V-lea. Deși vor mai rămâne o perioadă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în special cele de apus, la vest și est de Rin, vor fi încorporate regatului francilor la finele secolului al V-lea. Deși vor mai rămâne o perioadă de timp de sine stătătoare, în decursul secolelor VI-VIII uniunile de triburi ale frizilor, saxonilor, thuringilor și bavarezilor vor intra în componența regatului Merovingian, apoi a celui Carolingian. Datarea exactă a originilor istoriei Germaniei a constituit o problemă pentru istorici, care frecvent apreciau că în anul 9 d.Hr. Arminius 27, prinț
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
saxonilor, thuringilor și bavarezilor vor intra în componența regatului Merovingian, apoi a celui Carolingian. Datarea exactă a originilor istoriei Germaniei a constituit o problemă pentru istorici, care frecvent apreciau că în anul 9 d.Hr. Arminius 27, prinț dintr-un trib germanic, a zdrobit trei legiuni romane la Teutoburger Wald. Constituirea poporului german și a limbii germane este rezultatul unui proces care a durat sute de ani, desăvârșit în perioada secolelor VI-IX. Baza etnică au constituit-o alamanii, francii, frizii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
decât în secolul al VIII-lea și desemnează, la început, doar limba părții orientale a regatului francilor. Inițial, thiutisk provine din latinescul theodiscus 28, utilizat la Sinodul din 786; varianta diutsch datează de la 1080. Dacă în Italia, Galia și Spania triburile germanice au fost asimilate de către populația romanizată, în Britania ele au alungat popoarele romanizate. În urma unui proces îndelungat, au dat numele lor fie unor popoare, țări și limbi (francez francii; englez anglii), fie unor provincii (goții și alanii în Gothalonia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a avut ca urmare constituirea și consolidarea regatului franc 29, cel mai puternic stat din Europa de Apus condus de dinastia Merovingienilor. În 486 Clovis (481-511) înlătură total stăpânirea romană din Galia 30. Începând cu secolul al V-lea, migrația triburilor germanice va avea urmări hotărâtoare pentru configurarea viitoarei Europe. Așezate pașnic în Imperiu în calitate de grupuri coloni-soldați și soldați-mercenari, ulterior cete și triburi întregi se vor așeza în calitate de "federați", pe baza unui tratat (foederus). Ei primeau pământ și slujeau în armata
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
În 486 Clovis (481-511) înlătură total stăpânirea romană din Galia 30. Începând cu secolul al V-lea, migrația triburilor germanice va avea urmări hotărâtoare pentru configurarea viitoarei Europe. Așezate pașnic în Imperiu în calitate de grupuri coloni-soldați și soldați-mercenari, ulterior cete și triburi întregi se vor așeza în calitate de "federați", pe baza unui tratat (foederus). Ei primeau pământ și slujeau în armata romană sub comanda propriilor șefi. Așezarea lor va accelera destrămarea Imperiului Roman de Apus, deschizând perspectiva constituirii "regatelor barbare" și trecerii la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
secolul al V-lea se încheie în linii mari marea migrație în Europa apuseană. Ea a avut urmări imediate și altele mai îndepărtate, creând premisele formării popoarelor și limbilor din țările Europei apusene. Mărturiile contemporane și izvoarele istorice atestă așezarea triburilor germanice într-un teritoriu relativ vast și contribuția pe care și-au adus-o la formarea noilor limbi și popoare europene, în special german, francez, spaniol, portughez, italian și englez. În secolele VI-VII statul evoluează, își cristalizează structurile și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
noilor limbi și popoare europene, în special german, francez, spaniol, portughez, italian și englez. În secolele VI-VII statul evoluează, își cristalizează structurile și instituțiile. El poartă numele de regnum Francorum. Prin "franci", de acum trebuie să se înțeleagă nu tribul, ci poporul statului franc 33. Regele franc se intitulează rex Francorum și își sprijină autoritatea pe creștinare, consecința botezării lui Clovis. Pentru epoca merovingiană se poate vorbi deja de o biserică teritorială francă (fränkische Landeshirche)34. 3. Renașterea carolingiană Decăderea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
secole creștine. Citându-l tot pe Tacitus, autorul evocă, în primele pagini, existența unei solidarități militare supreme: războinicul german nu trebuia să accepte să supraviețuiască șefului său ucis în luptă. Firescul moral al acestui sacrificiu este "un aspect care conferea triburilor germanice un respect binemeritat din partea celorlalte popoare ale Europei". Apoi, formarea ducatelor germane a Land-urilor de mai târziu -, monarhia electivă a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, magnitudinea, de natură universală, a acestor monarhi sub aspectul suveranității lor occidentale
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Opere, I, București, 1958, XXVIII-XLVI. 7 J. Fleckenstein, op. cit., p. 32. 8 A se vedea comentariul lui H. Schulze: Klein deutsche Geschichte, München, 2003, pp. 10-11. 9 Apud V. Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, București, 1982, p. 51. Vecinătatea triburilor germanice cu dacii este descrisă într-un mod aparte: "Toată țara Germaniei se desparte [...] de daci prin frica pe care-o au deopotrivă unii de alții sau prin munți" (Tacitus, I. 1.) 10 Pentru o abordare comparată, a se vedea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Sunteți nigerieni? - Nu, noi nu suntem nigerieni. Noi suntem tuaregi. Avem tradi- țiile noastre, avem limba noastră, muncim și noi... Tuaregii vorbesc un dialect foarte vechi și unul din cele mai importante, fapt ce atestă îndepărtatele în timp împărțiri în triburi a populațiilor din zonă. Numele lui vine din arabă și reproduce parțial un nume indigen. Tuaregii au un alfabet modern, pe care îl nu-mesc tifinag. 15 din cele 26 de caractere sunt similare semnelor din alfa- betul libian. Semnele sunt
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
a Guvernului p. pagina pct. punct R.R.D. Revista Română de Drept sec. secția sec. civ. secția civilă sec. pen. secția penală sec. com. secția comercială sec.cont.civ. secția de contencios administrativ S. C. J. revista de Studii și Cercetări Juridice Trib. Tribunalul Trib. Jud. Tribunalul Județean s.a. și alții T.S. Tribunalul Suprem T.M. Buc. Tribunalul Municipiului București urm. următoarele Univ. Juridic Universul Juridic Argument Demersul nostru științific se înscrie în spațiul uneia dintre instituțiile fundamentale pe care se edifică teoria și
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
p. pagina pct. punct R.R.D. Revista Română de Drept sec. secția sec. civ. secția civilă sec. pen. secția penală sec. com. secția comercială sec.cont.civ. secția de contencios administrativ S. C. J. revista de Studii și Cercetări Juridice Trib. Tribunalul Trib. Jud. Tribunalul Județean s.a. și alții T.S. Tribunalul Suprem T.M. Buc. Tribunalul Municipiului București urm. următoarele Univ. Juridic Universul Juridic Argument Demersul nostru științific se înscrie în spațiul uneia dintre instituțiile fundamentale pe care se edifică teoria și practica dreptului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se stabilesc și se exercită în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă". 86 L. Pop, Dreptul de proprietate și dezmembrämintele sale, Editura Lumina Lex, București, 1997, p. 30.; C. Bîrsan, Drepturile reale principale, op. cit., 2013, p. 123. 87 Vezi Trib. Jud. Hunedoara, dec. civ. nr. 532/1984, în R.R.D. nr. 2/1985, p. 69. 88 Art. 771 din Codul civil de la 1864, prevedea că "un coerede care raportează imobilul în natură poate să rețină posesiunea până la plata efectivă a sumelor
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
literatura recentă, a se vedea, C. M. C. Ignătescu, Abuzul de drept, Editura Lumen, Iași, 2013, p. 81 și urm. 120 I. Deleanu, op. cit., pp. 77-78. 121 Pentru practica judiciară mai recentă, a se vedea: dec. civ. nr. 109/1992 a Trib. Jud. Constanța, în Dreptul nr. 5/1992, pp. 88-90; dec. civ. nr. 1441/1992 a C.S. de J., în Dreptul nr. 7/1993, pp. 91-92. 122 A se vedea Gh. Beleiu, op. cit., p. 81. 123 Acest sens se desprinde și din noua
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1993, p. 45. 211 Pentru practică judiciară, a se vedea C.S.J., dec. nr. 39/1994, în Rep. IV, p. 45. 212 Pentru detalii, a se vedea și I. Albu, Libertatea contractuală, în Dreptul nr. 3/1993, p. 29 și urm. 213 Trib. Suceava, secț.civ., dec. nr. 1682/1997 menționată de P. Perju în op. cit., în Dreptul nr. 6/1999, p. 120. Cu privire la aspectul în discuție, în literatura de specialitate s-a precizat că absența lucidității determină lipsa de voință. Stările de inconștiență
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ar fi situația în care o parte își exprimă consimțământul crezând că e vorba de un teren X, pe când cealaltă parte crede că e vorba de un alt teren Y. 222 A se vedea dec. civ. nr. 98/1982 a Trib. Jud. Hunedoara, în R.R.D. nr. 2/1983, p. 63. 223 A se vedea dec. civ. nr. 1398/1986 a Trib. Jud. Suceava, în R.R.D. nr. 7/1987, p. 69. 224 P. M. Cosmovici, op. cit., p. 107; P. Andrei, Dolul prin reticență
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
parte crede că e vorba de un alt teren Y. 222 A se vedea dec. civ. nr. 98/1982 a Trib. Jud. Hunedoara, în R.R.D. nr. 2/1983, p. 63. 223 A se vedea dec. civ. nr. 1398/1986 a Trib. Jud. Suceava, în R.R.D. nr. 7/1987, p. 69. 224 P. M. Cosmovici, op. cit., p. 107; P. Andrei, Dolul prin reticență în literatura juridică și practica judiciară, în R.R.D. nr. 9/1982, pp. 36-40. 225 În materia testamentului, faptul comisiv se
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
comparație cu vechea reglementare (art. 956 din vechiul Cod civil) dispozițiile noului Cod civil, extind sfera împrejurărilor în raport de care se apreciază caracterul determinant al violenței. 243 Pentru practica judiciară a se vedea dec. civ. nr. 1651/1971 a Trib. Jud. Timiș, în R.R.D. nr. 2/1973, p. 162. 244 Cu unele corective, nesemnificative, dispozițiile acestui articol sunt preluate de către art. 1219 din noul Cod civil, potrivit căruia "simpla temere izvorâtă din respect, fără să fi fost violență, nu atrage
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unui alt act secret (numit contraînscris), cel dintâi având rolul de a-l disimula pe cel de-al doilea, care, singur, reprezintă voința reală a părților cu privire la raportul juridic încheiat. A se vedea și dec. civ. nr. 1792/1991 a Trib. Mun. București, în Culegere de practică judiciară, 1991; I. Mihuță, op. cit., p. 67; G. Chivu, Simulația în teoria și practica dreptului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2001, p. 203 și Fl. Baias, Simulația. Studiu de doctrină și jurisprudență, Editura Rosetti, București, 2003
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]