5,540 matches
-
sau dezavantaje, după care să le enumere. O privire exactă, istorică și sociologică asupra trocului, ne poate duce cu gândul la o revoluție, la un nou mod de a fi, la nașterea lui homo aeconomicus. Trocul este primul pas de la turmă spre individ, de la psihologia de masă, a nevoii comune și nepersonalizate, la nevoia individuală și personalizată. Este momentul în care omul gândește sau spune: "am nevoie de acest lucru", sau "doresc acest lucru". Limbajul, comunicarea, sunt elemente fundamentale aparținătoare omului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Eufrat, Jangtze. Apariția monedei în forma sa marfă mai întâi a dus la descătușarea definitivă a economiei și societății. Asistăm, pe fondul individualismului 361 economic, la diferențierea oamenilor după statut social și avere. Dacă vita era moneda, atunci posesorul de turme era considerat bogat sau avut, iar dacă pieile de vită erau moneda, atunci posesorul pieilor de vită era considerat bogat. Prin monedă, chiar sub forma sa marfă, posibilitățile de schimb se multiplică, devenind infinite. De asemenea, rapiditatea schimbului este foarte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
conflict militar. Gide observă și deplânge creșterea cantității de semne monetare cu o viteză mai mare decât creșterea cantității de aur. Această creștere a cauzelor variației prețurilor se agită cu pasiune înaintea războiului"791. Platon subliniază indiferența conducătorilor față de problemele "turmei". Cu cinism și părere de rău, filosoful grec ne amintește că nimeni dintre cei care ne conduc, nu se gândește la problemele noastre, ci în primul rând la propriile lor probleme. Îi descrie pe conducători și poziția acestora față de cei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu aibă niciun fel de inițiativă. Constantin Rădulescu Motru arată: "Omul de caracter la români nu este acela care este consecvent cu sine însuși, ci acel care n-a ieșit din cuvântul grupului, adică acela care a urmat întotdeauna clopotul turmei"1236. Am creat un cerc vicios, în care opinia și individualismul sănătos, creator de inițiativă, și care poate sparge barierele sunt rapid și grav pedepsite. Ne pândim unii pe alții în speranța că "va face o greșeală", după care urmează
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
afirmă: Rațiunea este în sine practică și dă omului o lege universală pe care noi o numim lege morală". 165 Ortega y Gasset arată că: ,,Socialul ne apare atribuit numai oamenilor. Se vorbește și de societăți animale - stupul, furnicarul, termitera, turma -,dar, fără a intra în alte considerente, ajunge să spunem că omul, ca realitate, nu a putut fi redus la realitatea animală, astfel încât nu putem, cel puțin deocamdată, să considerăm ca sinonim cuvântul societate când vorbim de "societate umană" și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
casă. Mama, săraca, ce să facă? Venea cu mine cu felinarul până în vârful dealului și mă urmărea cu privirea până intram în zona de case a satului vecin. O dată, țin minte, pe mine și pe mama ne-a înconjurat o turmă de mistreți. Era iarnă, noapte, frig teribil. Înnebuniți de spaimă, am stat totuși neclintiți. Ne-au dat târcoale și au plecat mai departe. După această întâmplare, mama m-a mutat în alt sat, la o mătușă. Numai că nici acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
începe să înțeleagă: vocația sa nu este rezultatul unei ambiții adolescentine, nici nu reprezintă o sarcină imposibilă. În virtutea întâlnirii cu Isus Înviat, el nu este singur, dimpotrivă, are curajul de a-și asuma cu responsabilitate misiunea încredințată, de a paște turma lui Cristos: Paște mielușeii mei! Paște oile mele! Într-un limbaj sobru, dar profund, Card. Martini dă naștere astfel reflecțiilor asupra chemării, vocației de a te dedica celorlalți, fie în viața consacrată, de slujire preoțească, sau în viața de familie
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
o misiune. De trei ori Isus îi spune: „Paște mielușeii mei, paște oile mele, paște oile mele”. Și aici există o oarecare diferență în limba greacă, pe care limba italiană încearcă să o redea. Cel mai probabil înseamnă: „Paște toată turma mea, pe cei mici, pe cei mari, pe toți aceia care o compun”; dar ceea ce mai presus de toate vreau să evidențiez este acest „ai mei, ale mele”. Nu spune: „paște mieii, paște Biserica, paște credincioșii...”, dar, „ai mei, ale
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
în cei în care Isus este vizibil: aceștia trebuie iubiți în mod profund, aceștia sunt de păscut. Isus folosește metafora mieilor pentru a indica un raport de profundă și afectuoasă responsabilitate. Păstorul este într-un oarecare fel tatăl și mama turmei, fratele și sora fiecăruia; nu este un administrator, nu este un contabil, nu este un organizator. Păstorul este cel care are relații profunde, afectuoase și responsabilități prietenești pentru fiecare. Și iată rezultând tema vocației, a chemării. Am spus, chiar din
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
la această încredințare: va fi încredințarea unei persoane, în vederea altora, în căsătorie; va fi încredințarea unui grup în angajamentul apostolic; va fi încredințarea altor persoane cu care să colaborez în muncă, în slujirea cotidiană; va fi încredințarea unei părți din turma Domnului în viața consacrată, religioasă, preoțească. Isus îmi încredințează pe cineva și eu trebuie să mă pregătesc la această încredințare trăind cu devotament și realism angajamentele pe care le am. Angajamentul principal pe care noi îl avem acum este cel
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
vei găsi în magazinele de antichități din SoHo, Chinatown, Little Italy, New York, Boston, San Francisco. Sunt tot aici, merg înainte, și nu plec. Traducere: Olimpia IACOB CALISTRAT COSTIN UN RĂSPUNS N-AR STRICA! Sună jale mai multă buciumul decât altădată, turmele nici nu urcă, nici coboară, turmele nu mai sunt, păstorul își cântă pierzania, nimic de-nțeles, lipsa acesta de taine se va-ntoarce odată împotriva Atoatenăscătorului... Mi-e frig, un patefon hăcăie, strigoi bătrân: "du-te-n..., băi, îmbuibă-te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
din SoHo, Chinatown, Little Italy, New York, Boston, San Francisco. Sunt tot aici, merg înainte, și nu plec. Traducere: Olimpia IACOB CALISTRAT COSTIN UN RĂSPUNS N-AR STRICA! Sună jale mai multă buciumul decât altădată, turmele nici nu urcă, nici coboară, turmele nu mai sunt, păstorul își cântă pierzania, nimic de-nțeles, lipsa acesta de taine se va-ntoarce odată împotriva Atoatenăscătorului... Mi-e frig, un patefon hăcăie, strigoi bătrân: "du-te-n..., băi, îmbuibă-te și lasă-ne să ne tărăim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ele au jucat rolul de marfă de schimb. Cea mai mare parte dintre limbile indo-europene, chiar limba bască, au păstrat amintirea acestei forme primitive de monedă în numele însuși pe care i l-a dat: pecunia (în limba latină, vite sau turme). În alte colțuri din lume, de exemplu în Japonia, această marfă de schimb era orezul, în Asia Centrală ceaiul; blănurile sau păturile de lână în ținutul golfului Hudson; pânza, numită guinea sau sarea (de unde vine și termenul de salariu) și fildeșul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și zeu suprem în Olimp. Cu Hera (sora și soția sa), cu alte zeități și muritoare, Zeus a avut urmași ce au întruchipat astre, componente ale pământului, însușiri și activități. Mitologia romană cuprinde zeități agrare: Mars (agricultura), Faunus (câmpurile și turmele de animale), Saturnus (recolta), Ceres (cereale), zeități ale populațiilor italice anterioare (etrusci, sabini), zeități împrumutate de la greci și de la alte popoare cucerite. În mitologia chineză, sexualitatea nu este explicit prezentă în creație. Sacrificiul este mobilul creării lumii. Starea primordială haosul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu un ied, dar Tamar i-a cerut zălog câteva obiecte: inelul cu pecetea, brâul și toiagul, acestea fiind și simbolurile poziției lui sociale. În Facerea / Geneza se spune: Iar el i-a spus: "Îți voi trimite un ied din turma mea". Și ea a zis: "Bine, dar să-mi dai ceva zălog până mi-l vei trimite". Răspuns-a Iuda: "Ce zălog să-ți dau?". Și ea a zis: Inelul tău, cingătoarea ta și toiagul ce-l ai în mână
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Patriarhul Avraam a primit poruncă de la Dumnezeu să părăsească cetatea Ur (din Chaldeea) și să se stabilească în Canaan, Țara Făgăduită seminției sale. Avraam a fost însoțit de Lot (în ebraică, acoperitor), nepotul său, fiul lui Haran. Amândoi aveau multe turme, numai că pășunile nu le ajungeau, acesta fiind motiv de ceartă. Lot a ales să se stabilească în Sodoma, în câmpia Iordanului. Desfrânarea oamenilor din Sodoma și Gomora L-a determinat pe Dumnezeu să hotărască a distruge cetățile. Se spune
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a spus că-mi pune capu’ la înaltă tensiune, că are un stâlp în grădină. Să nu-mi ajute Dumnezeu dacă!... <<Mă duc să-mi dau cioarecii jos, că vorbește Tuța Rizea la Televiziune!...>>” Păncescu se-ntoarce cu furca... “S-a-mpângărat turma” - Am avut doar cinci pogoane de pământ. Mi-au dat un hectar de pădure și-a tăiat-o lumea din sat. Cui să spui? Cine mă iubește pe mine în sat? Și noi cumpărăm lemne, că nu ne dă voie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cumpărăm lemne, că nu ne dă voie să tăiem. <<Te-aș împușca, fire-ai a dracu’ de bandită!>>, striga Oprea. Da’ regele a venit la mine, nu la ei! Îl mângâiam pe mână: <<Păstoru’ nostru bun! Ai plecat și s-a-mpângărat turma. Adun-o la loc!>> <<Am să mai vin, dar nu cu oameni>>. Atârnau curioșii prin sălcii, prin peri...” “Tata s-a spânzurat” O femeie la vreo șaizeci de ani vine și începe să deretice prin ceardac. Este fiica Elisabetei Rizea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și legea ne scoate de pe pășune. La Chișioru Făinii, la Bouru, la Văcărie, este un loc mai plătăos și se pot paște oile, da-i strâmt. Ce-ar fi făcut Lipan, care avea trei-patru sute de oi într-o singură turmă? Ar muri de foame. Nu i-ar rămâne decât să le pună-n cleamp și să le belească pe toate. Sadoveanu n-ar fi avut ce scrie. Am vreo 40 de piei de miel și nu le ia nimeni. Lâna
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
putem găsi în Rai, unde continuă să scrie povești și amintiri despre Pământ», crede Roxana Barliba, o fetiță de clasa a cincea de la Școala nr. 3 din Humulești. Am crezut doar că reminiscențele de manual au format imaginația copilei. O turmă de oi trece pe lângă mine, stârnind colbul de pe podul Ozanei. Apa cuibărește prin ochiuri de prund, acolo unde copilul bălai de altădată își descântă «aurașul» din urechi. Casa memorială e curată și îngrijită. Mai vin doar copii și bătrâni, fiindcă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
conștiința localnicilor», apreciază Gheorghe Dumitroaie, directorul Complexului Muzeal Neamț. Făină, fasole, fanta, fistic Humuleștii s-au urbanizat, devenind un cartier al orașului Târgu-Neamț. Se mai țes și astăzi covoare, dar vatalele nu se mai aud ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din Nemeea - „Leul din Nemeea era un monstru, fiul lui Ortros și nepotul lui Tifon. El era fratele unui alt monstru, Sfinxul din Teba. Hera îl crescuse și l-a dus în regiunea Nemeea, unde devasta ținutul, devorând locuitorii și turmele. Acest leu trăia într-o peșteră cu două ieșiri și era considerat invulnerabil. Heracles a început să tragă asupra lui cu arcul, dar în zadar. Apoi, amenințându-l cu măciuca, l-a forțat să intre în peștera sa, astupând una
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
să se decupeze realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie în noaptea sosirii ei?"240 "Un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acțiunea de a revendica (în schimb în Am rupt revendicarea voastră avem de-a face cu un obiect, nu cu un proces); 4) imposibilitatea de a intra într-o funcționare de tip discret: *două scânteieri ale gheții, * trei tropăituri ale turmei... Pluralul devine posibil când deverbalul intră într-o funcționare de tip discret: Am înscris trei sosite în registru. Exemplele de tipul o înflorire a crinilor, o izbucnire a sângelui ... sunt interpretate ca procese în combinație cu un. Grupul nominal are
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o scânteiere a fildeșului sau un freamăt al penelor, punem în prim-plan procesul în sine sau mai degrabă impresia provocată de acest proces, subiectul devenind mai mult o caracterizare a impresiei decât un suport: vorbim despre un tropăit al turmei ca despre o apă de cristal. Pe de o parte, penele sau fildeșul joacă aici un rol comparabil cu cel al nimfelor sau cu al fațadei catedralei din Rouen la Monet: pictorul nu urmărește să reprezinte nimfele sau catedralele, ci
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]