4,042 matches
-
antifranceze, un eventual atac al Suediei împotriva Danemarcei ce ar fi avut ca obiectiv determinarea ei să cedeze 275 Ibidem, p. 197. 276 Ibidem. 277. Cf., raportul lui Löwenhielm către rege, din 3/15 noiembrie 1812, în Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D, 673 Moscovitica. Norvegia, se putea bucura de sprijinul Mării Britanii, numai dacă Suedia "went to war against France and France's ally Denmark" (s. Ven.C.)278. Declanșarea invaziei franceze a determinat, însă, Rusia să adopte o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la 7 februarie 1792, ci și inaugurarea unei politici de strictă neutralitate față de confruntările militare de pe Continent. Bazată pe 317 Ibidem. 318 Cf., raportul lui Löwenhielm către Engeström, cancelarul Suediei, din 3 august/12 septembrie 1814, în Sveriges Rikarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D, 678, Moscovitica. 319 Loc. cît., fond cît.; la rândul său, tarul nu s-a lăsat dator, exprimându-și, tot în public, "même devant des étrangers", opinia despre, "l'Armée Autricheienne même d'une manière qui prove le peu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Stewart P. Oakley, op. cît., p. 171-172. 151 Cf., Stewart P. Oakley, op. cît., p. 172. 152 Cf., raportul către rege al lui Curt Bogislav Ludvig Christoffer Stedingk, ambasadorul Suediei la Petersburg, din 15 octombrie 1809, în Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D, 671, Moscovitica, 1809 (documentele din acest fond nu sunt paginate). 153 Cf., loc. cît., precum și raportul său din 26 decembrie 1809/7 ianuarie 1810, în loc. cît. dependența de relațiile comerciale cu această țară. Mai mult chiar, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
acele intenții i-ar fi putut submina poziția în Balcani, Rusia a intenționat, la un moment dat, să trimită trupe în Șerbia 217. 213 Cf., raportul lui von Stedingk, din 26 decembrie 1809/7 ianuarie 1810, în Sveriges Riksarkiv, Kabinettet/UD, Huvudarkivet, E2D, 671, Moscovitica, 1810, Janvier-April. 214 Cf., Serge Goriainov, op. cît., p. 24. 215 Cf., rapoartele lui Nils Gustaf Palin, din 21 și 25 iunie 1812, în Sveriges Riksarkiv, Kabinettet/UD, Huvudarkivet, E2D, 226, Konstantinopel, 1812. 216 Cf., rapoartele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
1809/7 ianuarie 1810, în Sveriges Riksarkiv, Kabinettet/UD, Huvudarkivet, E2D, 671, Moscovitica, 1810, Janvier-April. 214 Cf., Serge Goriainov, op. cît., p. 24. 215 Cf., rapoartele lui Nils Gustaf Palin, din 21 și 25 iunie 1812, în Sveriges Riksarkiv, Kabinettet/UD, Huvudarkivet, E2D, 226, Konstantinopel, 1812. 216 Cf., rapoartele lui Nils Gustaf Palin, din 21 iulie și 8 august 1812, în loc. cît. 217 Cf., rapoartele lui Nils Gustaf Palin, din 13 august, 1 și 15 septembrie și 8 octombrie 1812 și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
le cabinet de Peterbourg a șu trouver un appui également efficace pour șes intérêts auprès de la Porte dans leș Comtes de St. Priest et Choiseul, le Genéral Sebastiani et le Marquis de Riviere" (s. Ven.C.) (cf., Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D 229, Konstantinopel 1817-1818). Imperiului Otoman să-i fi fost sustrase de Austria sau de Rusia. Deoarece, într-un astfel de caz, ar fi fost pusă în discuție însăși existența acestuia că mare putere europeană, ceea ce ar fi antrenat
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și cele din Europa Orientala. Concluzia cea mai importantă care se poate desprinde din parcurgerea acestor pagini, si anume, a fost necesar acest demers istoriografic?, o pot formulă, însă, doar Cititorii la dispoziția cărora îl pun. 6 Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D Konstantinopel 1817-1818. Summary Introduction It is well known that the peace signed at Nystadt în August, 1721 was the end of the preponderance of Sweden în Northern Europe, în terms of jus publicum europaeum. Instead, another Pentarchy, unlike
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din arșița lubrică a verii/ Mă dezmeticesc în aerul alb,/ Străină de arborii încâlciți în lumina lânoasă/ Voi fi trezită ca în sptembrie, devreme/ Și, ca în sptembrie,/ destul de singură ca să aud/ Văzduhul cum picură înspre amiază/ Pe obrazul gutuilor ud/ Și-mi va fi somn/ Și-o să mă rog să mai adorm/ Încă puțin,/ Stând nemișcată,/ Cu ochii închiși și fața în pernă,/ În timp ce liniștea asurzitoare/ Mă va trezi tot mai plin/ Ca să încep,/ Ca pe-o dimineață de toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
face apel la "ceilalți" să aibă milă de singurătatea noastră, poetul își încheie poemul sensibil și liric: "Și pe urmă vin marile ploi, și noi/ ne-ascundem în grădina înserată și se răsfrâng/ de multe ori chipurile noastre în frunzele ude/ și ne leagănă ca și cum am visa într-o oglindă" ("Așadar, nu există singurătate"). Poezia de dragoste presupune un decor alb, o ninsoare totală de sfârșit de lume, cu fulgii ce troienesc lumea ca și amintirile. Un Bacovia într-o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de el. Ne-am dus, am găsit poienița, a pus mititeii pe grătar, dar, după vreo zece minute, ghinion: a început ploaia; a preluat inițiativa și a delegat competențele imediat: tu vezi de carne, eu strâng grătarul; am ajuns acasă uzi până la piele, însă entuziasmul nu-i pălise: zicea că abia așteaptă să-mi ofere mititei făcuți în tigaie, dar cu gust de grătar; când i-am spus că erau neprăjiți și că-i dădusem maidanezilor din pădure, s-a supărat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
atît, și e destul -/ Și acum ne-om gîtui tovarăși:/ El - om flămînd, eu - om sătul”16). Fiorul e uneori, ca mai sus, trăit, resimțit ca un șoc, alteori e doar imaginat, sugerează, direct sau indirect, un regret („Parfumul rozelor ude,/ Tomnatic suspin,/ în zori, în tăcutele trude,/ Te cheamă pe tine, puțin.// O tristă poemă de foi/ îmi spune-o poveste de noi.../ Adio, pustiu, și fior./ Va fi poate odată, amor”)17), sau o dorință („Fereastra e-o poemă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Domnului”. Legendă, în Almanahul scriitorilor de la noi, 1911, p. 43 44. însă în Khalil Gibran (Iisus, Fiul Omului, Ed. Orion, 2000, p. 206), Simon din Cirene zice: „Și I-am purtat crucea. Era grea, fiindcă era din lemn de plop, ud din pricina ploilor de iarnă”. 10. G. Tutoveanu, „Decembre”, în Poeți de la Semănătorul, Ediție de Petru Homoceanul, Ed. Minerva, 1978, p. 331; Const. Mironescu, „Pe lună...”, în Anuarul presei romîne și al lumei politice, 2, 1908, p. 80; Octavian Goga, „Fecunditas
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nenumărate clipe fericite. Se lăsau duși, în galopul cailor sălbatici, pe cîmpuri întinse cu lanuri unduitoare. Urcau pe cele mai înalte vîrfuri, coborau pe schiuri pantele abrupte, printre brazi uriași. Mergeau prin ploi torențiale, respirînd aerul cu mireasmă de iarbă udă. Stăteau întinși la soare. Priveau de la înălțime văi pline de flori de cîmp. Mergeau prin păduri nesfîrșite. Făceau dragoste în camere umbroase, cu covoare groase și divane moi. [Apoi, visau...] (...) Georges Perec, Les Choses, J'ai lu, pp. 85-86 Nenumăratele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sumedenie de corpuri rotunde, îngrozitoare. I se părea că un număr nesfîrșit de buze, lipite de pielea lui, căutau să-i sugă sîngele. [3] O a treia curea undui afară din stînci, îl pipăi, îi biciui coastele ca o frînghie udă și se fixă în jurul lor. [4] Spaima cînd ajunse la paroxism îți ia graiul. Gilliat nu scotea un țipăt. Era destulă lumină ca să poată vedea formele acelea respingătoare care i se lipiseră de trup. O a patra panglică, mișcîndu-se de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 40 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: De-atâtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal.[...] De-atâtea nopți aud plouând, Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. (George
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
personajului ales. - VARIANTA 5 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: La Polul Nord, la Polul Sud, sub stele vecinic adormite, În lung și larg, în sus șin jos, sentind câmpii nemărginite, Câmpii de gheață, ce adorm pe așternutul mării ud, Cu munți înalți, cu văi adânci, la Polul Nord, la Polul Sud. Când dintre munții solitari îngălbenește luna plină, Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină, Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de foc, cu pașii rari, Când dintre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ele tipic simboliste și contribuie la crearea imaginii de încremenire: ritmul încetinit al mișcării, sugestivele repetiții cu efect muzical, dar și laitmotivul La Polul Nord, la Polul Sud se adaugă simbolurilor cromatice (albul glacial, galbenul devitalizant) sau imaginilor sinestezice (așternutul mării ud). SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța muzicii în existența umană Indiferent de gen, muzica face parte din viața noastră și fără ea totul ar fi anost și plic ti sitor. Consider că muzica este un limbaj universal capabil să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
într-un anumit tonus vital sau în energia unei adresări comunicative, într-un “cadru” comun inefabil care se difuzează în registrul amândurora. Poezia este exaltarea unei afinități de structură, într-un stil rapid, exploziv. „Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur.” În ambele scrieri poetul pare să se autodefinească, apare ca un personaj obișnuit cu libertatea, puternic influențat de un ritm vital, de o energie febrilă, dezlănțuită: „Pătruns de-un neastâmpăr
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fantastică luptă navală.” (Treapta superioară) Tehnică: distila, trotil, distilații, rachete, sondă, benzină, interplanetar, pavaj, asfalt, incandescent, ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în unele strofe abundă neologismele: „Plictisiți de băutură, răzvrătit numele tău îl Pomădează flaști alcoolici în subsolul monoton. Când în curtea ta răsareși înalță crunt ilăul Cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
laptele cu untul, cașcavalul și făina după care se ia de pe foc, se amestecă bine, adăugând câte un gălbenuș, apoi albușurile bătute spumă și se coace în tavă tapetată cu făină. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud și se rulează. După ce s-a răcorit, se desface și se umple cu una sau două cutii mici cu paté de ficat, două gălbenușuri tari, o linguriță de muștar, piper, albușul tocat mărunt, verdeață, un gogoșar murat sau crud
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem bine compoziția, după care adăugăm albușurile bătute spumă și sare după gust. Se coace în tavă tapetată timp de douăzeci de minute, iar după ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud. Se presară cu șunca tocată, smântână, parmezan sau telemea și se stropește cu unt fierbinte. Se rulează și se așează pe un platou, se presară șuncă și unt mai mult, iar parmezan și se dă la cuptor, timp de trei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de portocală, 8 gălbenușuri Pentru glazură se poate folosi frișcă sau șerbet. Se face un sirop din câteva linguri de apă cu zahăr, se parfumează cu vanilie sau portocală, se dă la o parte și se acoperă cu un prosop ud. Se bat albușurile spumă și se amestecă cu compoziția răcorită, apoi se dă din nou la fiert pe marginea plitei, până când se îngroașă și se dă la rece. Separat, se bate untul spumă și se amestecă cu cacaoa și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mea este că fricțiunile cu mercur în fiecare zi un gram mai mult l-au agitat mai mult decât medicamentele pe care le ia aproape de 4o de zile. (...) O singură grijă mă persecută, este să nu aibă paralizie la beșica udului, căci a 7-a zi este astăzi de când nu simte de fel ce-i cu dânsul. Doctorii mă asigură că provine pur și simplu din fricțiunile cu mercur.” Ne vom aminti că și în „anamneza” doctorului V. Vineș, din primăvara
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
musculare și abdominale etc. Ceai de rădăcină de iarbă mare, din scoarță de mălin, de orez, de ovăz. Vin fiert cu piper, scorțișoară și ienibahar, Îndulcit cu puțin zahăr. Consum de mujdei de usturoi. Se Înfășoară bolnavul cu un cearșaf ud cu oțet și fiertură din rădăcină de leuștean. Legători la cap și la tălpi cucurcubețică sau frunze de captalan zdrobite, cu hrean și oțet. Băi cu fierturi din iarba răului, cu lingoare și fasole sălbatică, cu flori sau scuturătură de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cataplasme cu rădăcină de hrean ras, stropit cu spirt sau oțet, aplicată pe frunte, seara, pînă ce apare senzația de fierbințeală, după care se Îndepărtează. Tratamentul se aplică până la eliminarea mucusului infectat, pe nas. Comprese cu mușețel cald pe capul ud, proaspăt spălat, care se acoperă apoi cu un fular. Comprese cu frunze de varză strivite, aplicate pe frunte, de 2-3 ori pe zi, ultima, seara la culcare, lăsând-o până a doua zi dimineață. Concomitent cu varza se fac și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]