4,205 matches
-
să îndrepte lumea, mai ales în punctele ei neesențiale. Uf, ce prost ești! Apoi, în șoaptă: nu mi-a venit ciclul, sunt însărcinată. Imposibil, doar te-am protejat! Și eu am zis la fel, dar uite că mi s-au umflat sânii și am niște pofte teribile. Gândul la sânii ei umflați mă face să-mi pierd o clipă capul, dar îmi revin repede. Ce mă fac? Dacă mă atinseseră blestemele lui madam Ciolpac, pentru că o lăsasem să aștepte în gară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am mai putut stăpâni și am început să plâng. Mă privea ca și cum aș fi fost un al doilea dulap din cameră. Despărțea portocalele cojite în felii: una mie, una ei. Nu-mi puteam opri lacrimile care-mi curgeau pe obrajii umflați de feliile de portocală cu care mă îndopase. Am mângâiat-o pe păr și am ieșit. A dat din umeri și, luând o altă portocală, i-a zâmbit scaunului de lângă ea. C XXII Nu că n-ar fi fost interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de grevă. Singura noutate era că ne venise un coleg de matematică nou, transferat de la Liceul IMGB. Un ins de statură mijlocie, pe care nu l-ai fi remarcat în niciun fel dacă n-ar fi avut capul nefiresc de umflat și o mână în ghips. Varianta oficială era că alunecase de pe un scaun în timp ce culegea via. Madam Sitaru, însă, responsabila cu orarul și cu viețile noastre private, mi-a dezvăluit că omul credea cu tărie că în fiecare individ somnolează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o seară - entre chien et loup, cum s-a exprimat chicotind doamna cu orarul, care era și doamnă de franceză - i-au pus în cap o pătură profesorului care avusese ore la seral și l-au caftit de i-au umflat capul. L-au dus apoi pe bordura trotuarului din fața liceului și i-au zis: bă, vezi că ești pe marginea acoperișului școlii, dacă ai făcut un pas, cioburi te faci! Și s-au cărat stricându-se de râs. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de foc sfârâi pe lângă zidurile murdare de dincolo și mănușa vorace a crăpăturii mă sorbi în aerul ei mort unde Haralambie nu respirase vreodată iar Gheorghe s-ar fi ofilit pe loc - o planetă aridă, viețuită numai de camioane roșii umflate de băutură și haleală. Însă răcni ca o împușcătură când trupul meu descărnat țâșni dintre buzele zidului cu țipătul urmelor din nisip vâjâitul tunetului săpat în aer și papagalii chirăind în balcoane între 2 molfăituri peste țesătura de alei deșirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la ușa lui nu scria o iotă. L XLV Eram în pragul vacanței de iarnă. Răscoala minerilor fusese zdrobită. Începuse vânătoarea de vinovați - se studiau casetele cu înregistrări de la locul faptei. Talpa piciorului se făcuse roșie ca un rac, se umfla. Mi-am zis că cel mai bine ar fi fost să-mi iau tălpășița. Am burdușit o valiză cu țoale și cărți - la fundul ei am înghesuit blugii contaminați -, m-am parfumat din belșug cu Prada, am făcut comandă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe noi, amărâții de taximetriști, în loc să facă ordine unde trebuie, ptiu, că nu mai văd să conduc de la gazele astea lacrimogene și doar încăierările s-au terminat de acu’ două zile, ce naiba?! Cu geamurile închise era și mai rău. Mă umfla râsul văzându-l cum bocea aplecat peste volan, cu ochii apropiați de parbriz, disperat să fie atent la trafic. Îmi era și teamă să nu-și dea seama de la ce i se trăgeau toate. Gândindu-mă la toate astea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
magazine găseai toate alea, dar bani ioc. Să te-mbolnăvești de inimă rea, nu alta. De la Adjud încolo, vremea s-a stricat. S-a pornit o vijelie și un vifor de ne era frică să nu rămânem înzăpeziți. Piciorul se umflase ca o pâine dospită, pantoful stătea să pocnească, vorbăria mă scotea din minți. Nimeni nu se plângea că pe vremea Marelui Cizmar nu aveai voie să cârtești, că nu aveai acces la cultură, la informație, că se umpluse țara de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Adelinei era călăvia, de emoție, se apucase să coase din instinct. Pe pânză prindea contur o siluetă umană neobișnuită, un soi de hermafrodit ce-și purta ambele sexe, atât cel masculin, cât cel feminin, pe abdomen, un sân îi era umflat, ca o gutuie, celălalt era turtit, aidoma unui pectoral. Capul era prevăzut cu două fețe: una delicată, înconjurată de plete lungi, negre, cu ochi expresivi, căprui-închis, ca de căprioară; cealaltă mai aspră, dar cu ochi blânzi, de cerb, avea creștetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
are rost să amânăm. Ne-a împins în sala de ceremonii, unde era doar o țigăncușă responsabilă cu aruncatul orezului în capul tinerilor însurăței. Omul s-a urcat pe soclu, și-a trecut peste cap fâșia tricoloră și s-a umflat de zâmbet. A rămas un timp așa, cu ochii-n bagdadie. Începeam să sper că o să scap de însurătoare, că o să mă pot întoarce liber la iubita mea cu corp de păpușa africană. Dar nu: ușa s-a dat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pastile de Naposim, nici să-mi fac injecții cu Decanofort. Slăbisem zece kilograme într-un an. O catastrofă fizică și o trezire mentală. Drept compensație, rămâneau fotografiile cu mine în slip, schimonosindu-mă pe ștrandul din Arad, să mi se umfle mușchii, să-mi iasă venele. Efectul asupra femeilor era bulversant: unele erau fascinate de pectoralii mei, altele erau îngrozite că puteam fi mai țâțos decât ele. Din reveria pectorală mă smulseră boabele de orez în ploaie razantă peste ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
războiului, ca și faptul că pentru el războiul abia atunci Începea de-adevăratelea. Ai observat totuși felul În care a rostit cuvintele „să le ținem piept“, cum corpul lui slăbănog de om bătrân s-a Înfoiat puțin și s-a umflat bine În partea din față pentru a rosti (nu cu gura, ci cu tot trupul a rostit): să ținem piept. Era numai piept În clipa când rostea asta. „De pe la zece până pe la patru după-amiază au durat luptele.“ Ce simplă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
camerei, pe o suprafață destul de mare, un morman de fecale, iar bunica intră pe ușă cu încă o căldare plină s-o arunce pe deasupra. Eu, într-o cămașă de noapte largă umplută și ea cu aceeași substanță. Eu țineam cămașa umflată sub burtă, ca să nu curgă pe jos și strigam la bunica să mă ajute să scap de mizerie. Bunica îmi spune că mă ajută, dar așa am rămas: cu colțul și cămașa pline și cu căldarea plină în mâna bunicii
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
se odihnesc în luncile umbrite din preajma dealurilor și a șesurilor. Farmecul rumurilor ce le croiesc constă tocmai în această variație a peisajelor ce le întovărășesc. Cele mai tăinuite pări din calea lor sunt cheile. Iuți, cu putere tinerească, valurile apelor umflate de ploi sau de omătul topit, caută să sară pragurile ce li se pun în drum. Le taie în adânc, ca și cu un fierăstrău, bucuroase că și-au făcut loc, nu mai adăstează ca să-l lărgească. Curg între păreți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
încă o zi de primăvară. De acolo...” Alegeți un titlu potrivit. Iașii era și în vremea aceea un oraș vechi si cu faimă. De o sută și mai bine de ani aflându-se capitala statornică a Moldovei, mahalalele i se umflaseră de case nouă ale dregătorilor și boierilor. Curtea domnească își înnoise turnul , rândurile de sus si odăile oștimii. Totuși cu tot sporul lui și mai ales cu toate strălucitele-i lăcașuri dumnezeiești, rămase o așezare a Orientului. Nu se cunoștea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
să ne întrebe cum ne procuram bonurile. Când intram în marea sală a cantinei, luam de pe prima masă un cuțit și-l azvârleam prin aer să se înfigă, zbârnâind, în lemnul unei mese la care nu stătea nimeni. Și mă umflam în pene de fiecare dată, observând ce impresie putemică provoca acel gest "terorist", luat în serios, deși nu era decât o bravură comică.* Din aceleași motive, ce nu țineau doar de vârstă, fumam îndrăcit, am învățat să bat step, cum
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
TV. Deodată... apare Radu înfuriat! Cu privirea fixă, aruncând scântei de mânie ! Cu pași de uriaș, săltați, rari și apăsați se îndreaptă spre patul meu. Este înarmat până-n dinți! E înspăimântător ! Un zâmbet sinistru îi netezește fața. Obrajii i se umflă, pufăie fioros. Măselele îi scrâșnesc înfiorător, pe nări îi ies flăcări de furie. Mi se face frică... mai face un pas. În dreapta ține o pușcă cu laser ultrasofisicată, în stânga ambalajul de la cutia cu praline, bineînțeles goală. E și mai îndârjit
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
untură. Vara se muncea zdravăn și nu era o clipă de răgaz, că ploua și se însenina mintenaș... era goana uscării fânului și trifoiului! Aici toate femeile erau mume sau lelici! Singurul râu ce traversează satul, este Valea care se umflă deseori și vine apa mare din munți, distrugând podul, împărțind satul în două, răvășind bulboaca, locul de joacă preferat al copiilor. Tanti Nuți era foarte frumoasă; a fost măritată înainte de război în neam, câțiva ani, până aceea a murit brusc
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
o nălucă în fața ferestrei de la etajul al cincilea. Aceasta era fața căreia i se adresase Fiona în ultimele minute. M-am uitat la ea cu atenție și am încercat să-mi imaginez cum i s-a părut ei. Ochii erau umflați din lipsă de somn și injectați de prea mult privit ecranul sticlos al televizorului; riduri adânci începeau să-mi brăzdeze colțurile gurii, deși erau parțial ascunse de țepii crescuți în cele două zile în care nu mă bărbierisem; fălcile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Phoebe țâțâi nerăbdătoare. — Giumbușlucurile astea au captat interesul publicului vreo cinci minute în anii ´60. Vă lăsați păcăliți atât de ușor... — Le spune pe șleau fătuca asta, nu-i așa? făcu Hilary. — Dar e important. Pentru că în felul ăsta se umflă reputațiile și se promovează lucrări mediocre și pe urmă când un pictor bun reușește totuși să se strecoare prin plasă, voi ați crescut atât de mult prețurile, încât galeriile mai mici nu-și pot permite să le cumpere și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în sala de comerț exterior a firmei, conectată la un monitor din biroul lui și de aici, urmărind pe ecran toată ziua șiruri după șiruri de agenți de bursă, care la rândul lor se uitau și ei la el, se umfla în pene de mândrie și putere cvasi-sexuală. Părea, în asemenea momente că exista un număr nesfârșit de bariere de sticlă pe care să le pună între el și oamenii (existau cu adevărat?) ai căror bani alcătuiau baza speculațiilor îmbătătoare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cireșe ca două cireșe maraschino ca două cireșe glasate ca două bomboane mentolate Fox’s Glacier ca două boabe de mazăre într-o păstaie ca trei monede într-o fântână ca prunele Victoria ca șuvoaiele cascadei Victoria ca un deget umflat Oricum, avea aceste sfârcuri. Erau cât se poate de evident. Dar el? Nu voiam să fiu acuzat de sexism. Eram obligat, din câte înțelegeam, să-l prezint și pe mascul ca pe un obiect sexual. Deci, de exemplu: Pantalonii negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
numai mișcări greșite, cădeam în fața fiecărui obstacol, mă împotmoleam și nu comunicam altceva decât lipsa mea de experiență. Își puse de încercare, cu sfială, mâna pe sânii ei moi, lăptoși, calzi, mătăsoși, care se supuneau, tresăreau, se ridicau, coborau, se umflau, ieșeau în afară mari, săltăreți cărnoși, dolofani, grei, masivi, robuști, imenși, ampli, enormi, monstruoși, prodigioși, colosali, gigantici, cât un munte, gargantuești, titanici, herculieni sânii ei mici și obraznici sânii ei perfect proporționați sânii ei de proporții medii, și totuși surprinzători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mâna. Graham Packard, Packard Promos. Străinul îi luă mâna și i-o strânse cam fără voia lui. — Mark Winshaw. Vanguard Import-Export. — Încântat de cunoștință. Se întoarse spre domnul Riley. Se întrevede un nou contact? întrebă el blând. Domnul Riley își umflă pieptul și spuse cu un amestec de mândrie și lingușire: — Sper să fie începutul unei lungi și rodnice relații. În acel moment, Graham luă mai multe decizii foarte repede. Dacă Ironmasters făcea afaceri cu Mark Winshaw, asta nu putea înseamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
gând de bucurie într-o lume ce se crede a fi mai mult a bărbaților... Ironie! Puterea mușchilor la concurență cu puterea iubirii... Aceasta din urmă se naște în adânc și se înalță spre cer; cealaltă are caducitatea materiei. Se umflă până la un nivel oarecare, apoi se întoarce în țărână. Dar să nu minimalizăm „masculinitatea”! Ne-ar sancționa în primul rând marile mitologii ale lumii. Nici P.H.L. nu pare a avea vreo intenție părtinitoare. În meditațiile sale se observă mai curând
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]