KorAP: Find »[drukola/base=vascular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...155 156 157 ...601 >

15,023 matches

Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449

colice medii, reprezintă un element de prognostic favorabil. Tromboza acută a arterei mezenterice superioare -„bolnav vasculopat” Reprezintă aproximativ 25-30% dintre cauzele de ischemie acută intestinală, vârsta pacien- ților afectați fiind de peste 60 de ani (2). Pacientul prezintă în antecedente afectare vasculară periferică în cadrul bolii aorto-iliace tip III și, adesea, crize postprandiale de angor abdominal. Tromboza acută reprezintă o complicație a evoluției plăcilor de aterom (stenoza, ulcerația, tromboza) și apare de regulă la originea AMS. Extensia leziunilor este mai mare decât în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
S și C, deficiența de antitrombină III, disfibrinogenemii, plasminogenul anormal, policitemia vera, trombocitoză, siclemia și mutații genetice ale factorului V Leiden (8) explică etiologic un număr suplimentar de TVM. Creșterea speranței de viață și a numărului de intervenții cu abord vascular complex, clasic sau minim invaziv (endovascular) realizează o nouă categorie etiologică - ischemia acută entero-mezenterică iatrogenă. Frecvența acesteia este de aproximativ 2% (0,2-10%), cu mortalitate de 10%. Principalele cauze sunt: procedee de abord endovascular în cadrul radiologiei intervenționale; ligaturi inadvertente;reconstrucția

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434

influențată puternic de vârstă. Ste - noza aortică la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare aortică; prin comparație, regurgitarea- aortică izolată datorată bolii valvulare aortice este rară (9,10). Frecvent, pacienții vârstnici cu stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală (4%). BPOC și disfuncția cognitivă apar în procente semnificative (17%, respectiv 9%) (3). Factorii de risc pentru apariția stenozei aortice degenerative sunt: vârsta - fiecare creștere a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
6,6%, cu o supraviețuire la 1 an, 5 ani și 8 ani de 89%, 69% și, respectiv, 46%. După primele 30 de zile postoperator, 70% dintre decese s au datorat unor cauze non cardiace (cel mai adesea pneumonie, accident vascular cerebral - AVC - sau boală malignă). Pe termen lung, prognosticul la pacienții vârstnici este influențat de asocierea afectării arteriale în orice teritoriu, insuficiența cardiacă, diabet zaharat (DZ), demență, afecțiuni digestive, bronhopneumonie obstructivă cronică (BPOC) (35). Bolnavii vârstnici au o recuperare funcțională

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445

definește prin creșterea presiunii medii în artera pulmonară peste 25 mmHg în repaus și peste 30 mmHg la efort (valorile normale în repaus și patologice la efort definesc HTP latentă) (1 3). În special ghidurile americane menționează și creșterea rezistenței vasculare pulmonare peste 3 unități Wood, ca un criteriu suplimentar de definire a hipertensiunii pulmonare arteriale (HTPA) (reprezentată în principal de cea idiopatică și de cea asociată bolilor de țesut conjunctiv și hipertensiunii portale) (4). Modificările determinate de vârstă asupra circulației

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
cardiovascular, apariția disfuncției diastolice și modificarea presiunilor de umplere ale ventriculului stâng (VS) la vârstnici sunt urmate de creșteri ale presiunii în circulația pulmonară (7). Studiile morfologice au obiectivat și proliferarea intimală în vasele mici care conduce la diminuarea diametrului vascular la vârste înaintate (3). 33.2. Epidemiologie și clasificare Prevalența HTP de orice cauză în populația generală variază între 0,3% și 6%. Spectrul de prevalență comunicat este mai larg tocmai datorită diferențelor existente pe grupe de vârstă. Într un

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
pe elemente de fiziopatologie a afecțiunii, dar și clasificarea pe grade de severitate (tabelul 33.3) (1,3,10,13). 33.3. Baze morfopatologice și fiziopatologice HTP este un sindrom caracterizat prin scăderea fluxului sanguin la nivelul circulației pulmonare, rezistență vasculară crescută și, în final, insuficiență ventriculară dreaptă. La nivelul circulației pulmonare există o proliferare vasculară rapidă în paralel cu reducerea nivelului de apoptoză, vasoconstricția exagerată fiind un fenomen asociat la cel puțin 20% dintre pacienți (16). Arterele pulmonare de calibru

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
3) (1,3,10,13). 33.3. Baze morfopatologice și fiziopatologice HTP este un sindrom caracterizat prin scăderea fluxului sanguin la nivelul circulației pulmonare, rezistență vasculară crescută și, în final, insuficiență ventriculară dreaptă. La nivelul circulației pulmonare există o proliferare vasculară rapidă în paralel cu reducerea nivelului de apoptoză, vasoconstricția exagerată fiind un fenomen asociat la cel puțin 20% dintre pacienți (16). Arterele pulmonare de calibru mic (numite și artere de rezistență deoarece reglează fluxul sectorial pulmonar) sunt sediul unei panvasculopatii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
scăderea fracției de ejecție (FE) (16). În 1958, Heath și Edwards clasifică modificările morfopatologice, în funcție de severitate, în 6 grade, modificările fiind corelate cu evoluția clinică ( tabelul 33.4) (18,19). În această clasificare, leziunile plexiforme sunt reprezentate de dilatarea peretelui vascular arterial, care se complică ulterior cu proliferarea intraparietală de celule endoteliale, apariția trombilor de fibrină și a zonelor de necroză, care se dezvoltă chiar la nivelul peretelui vascular și fac dificil diagnosticul diferențial cu un tromb recanalizat (18) . Leziunile angiomatoide

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
18,19). În această clasificare, leziunile plexiforme sunt reprezentate de dilatarea peretelui vascular arterial, care se complică ulterior cu proliferarea intraparietală de celule endoteliale, apariția trombilor de fibrină și a zonelor de necroză, care se dezvoltă chiar la nivelul peretelui vascular și fac dificil diagnosticul diferențial cu un tromb recanalizat (18) . Leziunile angiomatoide se caracterizează prin apariția unor vase sanguine conglomerate în vecinătatea unei artere pulmonare de tip muscular. În acest stadiu sunt prezente și numeroase macrofage alveolare ce conțin hemosiderină

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
specifice a două gene care codifică receptorul TGF β (transforming growth factor - beta). Cele două gene, BMPR2 și activin like kinaza 1 (evidențiată în HTP din telangiectazia hemoragică ereditară), au fost implicate în patogenia HTP familiale (21,22). În lumenul vascular sunt prezente plachete cu un nivel scăzut de serotonină, în timp ce serotonina este un marker care apare crescut la nivel plasmatic. Majoritatea substanțelor vasodilatatoare (prostaciclină, oxid nitric) au un nivel scăzut, în timp ce moleculele vaso constrictoare au valori crescute (tromboxan, endotelină). Statusul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
de ritm frecventă este tahicardia supraventriculară, care are o incidență de 2,8% (31). 33.4.3. Radiografia pulmonară Poate fi anormală la un procent ridicat de pacienți; se observă dilatarea arterelor pulmonare la nivel hilar, în timp ce la periferie desenul vascular este amputat. Poate fi observată dilatarea de AD și VD sau patologia pulmonară asociată. Testele funcționale pulmonare și evaluarea gazelor sanguine Pacienții cu HTPA manifestă o scădere a capacității de difuzie pentru monoxidul de carbon. Pot fi puse în evidență

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432

gant (3,8). Pe de altă parte, ateroscleroza vârstnicului reprezintă o provocare pentru inter - vențiile percutane. Ateroscleroza aortei și a vaselor periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc de complicații vasculare și hemoragice majore mai ridicat (3) ( figura 20.1 ). De asemenea, acești pacienți se prezintă cu leziuni severe, cu afectare vasculară multiplă ( figura 20.2) și grade ridicate de calcificare ( figura 20.3), ceea ce face dificilă abordarea intervențională, crescând riscul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc de complicații vasculare și hemoragice majore mai ridicat (3) ( figura 20.1 ). De asemenea, acești pacienți se prezintă cu leziuni severe, cu afectare vasculară multiplă ( figura 20.2) și grade ridicate de calcificare ( figura 20.3), ceea ce face dificilă abordarea intervențională, crescând riscul de complicații majore. În aceste condiții, odată cu dezvoltarea accelerată a tehnicilor de revascularizare percutană și chirurgicală (BAC) și în contextul importantelor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
segmentele de vârstă la pacienții revascularizați. Analiza logistică bazată pe caracteristicile fiecărui segment de vârstă, respectiv vârsta, istoricul medical, clasa Killip, incidentele intraspitalicești și scorul de risc GRACE, a evidențiat o reducere semnificativă a mortalității, incidenței reinfarctizarii și a accidentului vascular cerebral (AVC) pe o perioadă de urmărire de 6 luni, la toate seg mentele de vârstă și în special la populația vârstnică. La fel ca și în trialul TACTIS -TIMI 18, au fost notate o rată mai mare a incidenței

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

1). În ceea ce privește influența rasei la hipertensivii vârstnici, datele NHANES subliniază prevalența cea mai mare la rasa neagră comparativ cu rasa albă (40% versus 27%). Mai mult decât atât, hipertensivii vârstnici de rasă neagră au cea mai mare mortalitate prin accidente vasculare cerebrale (AVC), boală coronariană și insuficiență cardiacă (IC), ceea ce reduce speranța de viață cu aproximativ 4-5 ani comparativ cu hipertensivii de rasă albă și grupe de vârstă similare (1) . Deși mai preocupați de afecțiunea lor și tratați mai agresiv, rata

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și a IC (30). Doar 10% dintre hipertensivii vârstnici nu asociază factori de risc cardiovascular (31). Interacțiunea cu alți factori de risc este variabilă, dar cu impact evident asupra morbi-mortalității cardiovasculare. Antecedentele de boală cardiovasculară prematură sunt puțin studiate la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
riscul de HTA în special la femei. Creșterea în greutate are impact asupra aparatului cardiovascular prin mecanisme multiple, similare altor categorii de vârstă, și anume promovarea hipertrofiei ventriculare stângi (HVS), alterarea vasodilatației, creșterea rigidității arteriale (RA), efect nefavorabil asupra remodelării vasculare, interacțiunea cu hiperreactivitatea simpatică și activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRRA) (1) . Cu toate acestea, paradoxul obezității este discutat și în HTA a vârstnicului. De exemplu, o analiză din studiul INVEST arată scăderea morbi-mortalității la obezul hipertensiv vârstnic comparativ cu cel normo-

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
Îmbătrânirea arterială, consecințe Modificările sistemului arterial odată cu înaintarea în vârstă prezintă multiple similitudini cu efectul hemodinamic al HTA la vârste mai tinere. Cu alte cuvinte, după 65 de ani, HTA face concurență vârstei din punctul de vedere al modificărilor morfo-funcționale vasculare. Din acest motiv, Heistad propune încă din 1995 reunirea celor două entități sub numele de sick vessel syndrome (39). Vasele vârstnicului se caracterizează prin creșterea rigidității arteriale la nivelul aortei și arterelor de conductanță, fără a lipsi afectarea arterelor mici

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
nivelului arterelor mari, elastice. Procesul se caracterizează prin subțierea și fragmentarea elastinei, cu creșterea capacității de fixare a ionilor de Ca 2+. În paralel cresc depozitele de colagen și de componente insolubile care le imobilizează (45). Monitorizarea procesului de scleroză vasculară prin aprecierea indirectă a turnoverului de colagen evi - dențiază markeri serici specifici numiți propeptide, prin care se cuantifică nivelul sintezei de colagen I (PIP) și degradarea sa (CITP, complexul MMPS/TIMPS) (46). Determinismul genetic al RA este susținut de mai

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
aditiv în acumularea de colagen al excesului de Na + și al unui stil de viață nesănătos sunt de asemenea discutați (45). Procesul de arterioscleroză se regăsește precoce și în arterele mici. La acest nivel determină reducerea raportului medie/lumen (remodelare vasculară) corelat cu presiunea pulsului și cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Modificările definesc arterioscleroza hiperplastică sau angioscleroza benignă. O particularitate pentru hipertensivul vârstnic este predilecția leziunilor la nivelul coronarelor și al vaselor poligonului lui Willis, ceea ce explică frecvența mare a bolii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
și al unui stil de viață nesănătos sunt de asemenea discutați (45). Procesul de arterioscleroză se regăsește precoce și în arterele mici. La acest nivel determină reducerea raportului medie/lumen (remodelare vasculară) corelat cu presiunea pulsului și cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Modificările definesc arterioscleroza hiperplastică sau angioscleroza benignă. O particularitate pentru hipertensivul vârstnic este predilecția leziunilor la nivelul coronarelor și al vaselor poligonului lui Willis, ceea ce explică frecvența mare a bolii coronariene, a microramolismentelor și lacunarismului cere - bral (49). Creșterea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
pentru hipertensivul vârstnic este predilecția leziunilor la nivelul coronarelor și al vaselor poligonului lui Willis, ceea ce explică frecvența mare a bolii coronariene, a microramolismentelor și lacunarismului cere - bral (49). Creșterea RA este biomarkerul tisular al sindromului de îmbătrânire precoce ( early vascular aging syndrome - EVA) și reflectă influența factorilor de risc cardiovascular asociați vârstei asupra peretelui arterial (50). Rigidizarea arterială poate fi cuantificată prin numeroși indici. Velocitatea undei pulsatile aortice (pulse wave velocity - PWV) este parametrul cel mai utilizat de studii, deoarece

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
afectării subclinice de organ și promovarea complicațiilor cardiovasculare. Din punctul de vedere al caracterizării HTA, simpla măsurare a TA periferice subestimează TA centrală care reflectă adevărata vârstă arterială. Clasificarea HTA în populația geriatrică numai după nivelurile TAS/TAD supraestimează rezistența vasculară periferică și subestimează RA. De aceea, caracterizarea optimă rămâne TA diferențială aortică, alături de scăderea TAD. 3.4.2. Modificarea funcției și hemodinamicii renale (1,52-54) Este consecința rigidizării arteriale cu creșterea locală a presiunii pulsului și a modificărilor degenerative de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
de Na+. Astfel se explică scăderea activității reninei plasmatice (ARP) și a aldosteronului, mai accentuată la vârstnicii hipertensivi comparativ cu cei normotensivi. Asociat intervine afectarea pompei Na+-K+ ATP-dependentă care alterează și schimbul Na+-Ca2+ cu efect asupra creșterii rezistenței vasculare. Modificările structurale reduc masa corticală renală cu 20-25%, concomitent cu scăderea numărului de glomeruli (până la 50% la 70 de ani). Consecințele funcționale sunt scăderea ratei de filtrare glomerulară (RFG), a capacității de concentrare a urinei și mai ales a capacității

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]