4,017 matches
-
Hauteville din Normandia și a ajuns duce de Apulia și Calabria între 1057 până la moarte. Porecla sa, care apare în latina contemporană "Viscardus" iar în franceza veche "Viscart", este adeseori redată cu sensurile de "cel Descurcăreț", "cel Viclean", "cel Hotărât", "Vulpea" sau "Nevăstuica". Între 999 și 1042, normanzii ajunși în sudul Italiei, sosiți inițial ca pelerini, au devenit în principal mercenari servind în slujba Imperiului Bizantin și a diferiților nobili longobarzi din regiune. Primul dintre acești normanzi care au acționat independent
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
Johann Georg Laschensky. Această casă este cunoscută pentru că arată o „lume inversată” înainte de reconstrucția din 1783 pe întreaga fațadă laterală dinspre stradă, în care rolurile animalelor și oamenilor au fost inversate: iepurii vânează și prăjesc carne de oameni, câini și vulpi. A fost montată următoarea inscripție: „Die uns fiengen, schundten und assen, Die zahlen wir itzt mit solcher massen. Uns Hasen hat es ganz gerathen, daß wir itzt Hund und Jäger brathen”. Imaginile de pe această fațadă sunt păstrate în prezent la
Kranzlmarkt și Rathausplatz () [Corola-website/Science/328278_a_329607]
-
mică ("Egretta garzetta"), cormoran mic ("Phalocrocorax pygmeus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
sau crin de pădure ("Lilium martagon). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: • mamifere printre care: urs brun ("Urs arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Servus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela frenata"), viezure ("Meles meles"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de: șorecar comun ("Buteo buteo"), Cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vulturi sau bufnite; • reptile, amfibieni și insecte (coleoptere: gândaci, cărăbuși, gărgărițe).
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
floristice rare, printre care: arnică ("Arnica montana"), iederă ("Hedera helix"), găinuși ("Isopyrum thalictroides"). Fauna este constituită din: • mamifere (62 de specii) cu specii de: elan ("Alces alces"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus") sau mistreț ("Sus scrofa"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigere"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), castor, nevăstuică ("Mustela frenata"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), sau lilieci. În arealul parcului național este semnalată prezența unor exemplare de bizon european ("Bison bonasus") și a unei specii de
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
zonă montană (în bazinul superior al "văii Caselor") de un deosebit interes geologic (formațiuni de blocuri de piatră carbonatice, calcaroase, marnoase, argiloase de vârstă cretacică), floristic (floarea-reginei, urechelniță, vulturică, clopoțel de munte, usturoi sălbatic), faunistic (urs, cerb, jder, râs, lup, vulpe, cocoș de munte) și peisagistic.
Moara Dracului () [Corola-website/Science/327169_a_328498]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciocârlie ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
ani. Dihorii sunt animale nocturne. Se deplasează distanțe mici pentru a-și face rost de hrană comparativ cu alte animale precum jderii. Dihorul este un mamifer singuratic, excepție făcând femela, în perioada de creștere a puilor. Uneori dihorii folosesc vizuinile vulpilor sau iepurilor de casă. Asemeni multor alte mamifere, dihorul are glande odorifere în regiunea anală cu ajutorul cărora marchează teritoriul. S-a dovedit că dihorii disting dacă mirosul a fost lăsat de un mascul sau o femelă. Ca și sconcșii, dihorul
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
stâncoase, pajiști. Teritoriul de vânătoare al unui dihor poate ajunge la 2 km². Dihorul a fost alungat din multe zone în care trăia, datorită urbanizării, deșertificării și incendiilor forestiere, fiind ocrotit în majoritatea Europei. Principalii săi dușmani naturali sunt lupii, vulpile și viperele. O importantă cauză a mortalității în rândul dihorilor o prezintă și accidentele rutiere. Dihorul viețuiește, adesea, în cadrul comunităților umane, adăpostindu-se în clădiri abandonate, stoguri de paie, grajduri, șuri. Dihorul nu produce pagube în apropierea vizuinei în care
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
mirosului. Are obiceiul de a aduna provizii în vizuină. Dihorii sălbatici provoacă pagube mari în gospodăriile țărănești prin faptul că vânează păsări de curte, iepuri și alte animale mici precum și pentru terenurile de vânat mic. Dihorii au ca dușmani naturali vulpile, câinii, acvilele, ulii, bufnița mare, pisicile domestice și sălbatice. Dihorii pot conviețui cu nurcile europene și cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
afla cum lucrează aceste mutații. Datorită marelui număr de generații cerute de apariția adaptărilor, experimentele evoluționare sunt în mod obișnuit făcute pe bacterii, drojdie sau viruși și alte organisme în care generațiile se succed rapid. Totuși, experimente de laborator cu vulpi și rozătoare (vezi mai jos) au produs adaptări notabile care apar în circa 10-20 de generații iar experimentele pe guppy sălbatici au fost observate adaptări într-un număr asemănător de generații. Mai recent, indivizi sau populații evoluate experimental au fost
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Mamifere cu exemplare de: urs ("Ursus arctos" - specie protejată aflată pe lista roșie a IUCN), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Stare de fapt" era pentru regizor „încă un pas spre «filmul de vârf»”, precum și un important film postrevoluționar. El afirmă că personajul principal feminin este asemănător cu cel din "Vulpe - vânător" (interpretat tot de Oana Pellea), a cărui sarcină o preia într-un context nou: perioada Revoluției și cea imediat următoare. Potrivit lui, actrița Oana Pellea dovedește „o rară forță de interiorizare, tăceri și simțiri violente, o luciditate vecină cu disperarea
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
1974), "Duhul aurului" (1974), "Filip cel bun" (1975), "Cursa" (1975), "Mere roșii" (1976), "Duios Anastasia trecea" (1979), "Ediție specială" (1980), "Bietul Ioanide" (1980), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981), "Secvențe" (1982), "Ochi de urs" (1983), "Fructe de pădure" (1983), "Iacob" (1988), "Vulpe vânător" (1993) și "Orient Express" (2004). El a colaborat în principal cu regizorii Dan Pița, Alexandru Tatos și Mircea Daneliuc. Florin Mihăilescu s-a născut la 15 iulie 1943, în municipiul București. A absolvit Școala tehnică de cinematografie (Galvani-Tei) de
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
West highland white terrier sau Westie este o rasă dezvoltată pentru controlul păsărilor, vulpilor sau altor animale dăunătoare. Câinele Westie este originar din Scoția și a rezultat dintr-o încrucișare selectivă a terrierilor Cairn. Se spune că rasa Westie a fost dezvoltată pentru a fi ușor de recunoscut de către vânători datorită blănii albe. Totul
West Highland white terrier () [Corola-website/Science/328537_a_329866]
-
Westie a fost dezvoltată pentru a fi ușor de recunoscut de către vânători datorită blănii albe. Totul a început când colonelul Malcom se afla la vânătoare și, din greșeală, și-a împușcat câinele din rasa Cairn pentru că îl confundase cu o vulpe. În acel moment, a început să dezvolte un câine complet alb pentru a nu se mai repeta accidentul. Westie este un câine de talie mică, proporțional, mai mult înalt decât lung, musculos. Capul este lat în comparație cu lungimea, cu stop pronunțat
West Highland white terrier () [Corola-website/Science/328537_a_329866]
-
crăpușnic ("Cirisum furiens"), luminoasă ("Clamatis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), milițea roșie ("Silene armeria"), o orhidee din specia "Spiranthes spiralis", untul-vacii ("Orchis mario"), pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna este reprezentată de mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"); păsări: ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"); reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de căprioare, blănuri de lup, râs și vulpe, colți de mistreți.
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
afirmat că frecvența de 121,5 MHz a putut fi recepționată de ROMATSA, dar nu a putut fi folosită pentru localizarea de pe sol. Echipamentul necesar localizării în teren era un receptor radio ușor, în stilul celor folosite pentru vânătoare de vulpi (v. la ELT). În anexa 1 a raportul final al CIAS s-a semnalat faptul că în România serviciul de căutare și salvare ( - SAR) nu era specific diferitelor situații ci era încorporat în IGSU, care era conceput pentru operațiuni de
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
corpul unor șerpi), păsări (ex. caprimulgul), unele mamifere polare (ex. ursul polar). Colorația homocromă poate fi permanentă și uniformă sau schimbătoare. Exemple de colorație homocromă permanentă (care durează toată viața): culoarea albă a animalelor polare asemănătoare cu a zăpezii (iepuri, vulpi, păsări); culoarea asemănătoare cu a nisipului a animalelor din deșert; culoarea verde a numeroase animale care trăiesc în pădurile tropicale. Mecanismul biochimic și fiziologic al producerii colorației homocrome este foarte diferit; ex. culoarea verde a omizilor se datorează unui derivat
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]