43,501 matches
-
Pârvulescu) M| aflam la început de iulie în Olanda, pe țărmul Mării Nordului, sub un cer mai degrabă tomnatic, dar spectaculos. Îmi propusesem să renunț în concediu la îndeletnicirile obligatorii pentru profesiunea mea: actualitățile radio și tv, navigarea pe internet, cititul ziarelor și revistelor. Totuși, nu m-am putut abține să nu cumpăr ediția de sîmbătă a ziarului DIE WELT, de dragul suplimentului ei literar săptămînal. Astfel mi-a fost dat să aflu că Nicolaus Sombart a încetat din viață pe 4 iulie
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
degrabă tomnatic, dar spectaculos. Îmi propusesem să renunț în concediu la îndeletnicirile obligatorii pentru profesiunea mea: actualitățile radio și tv, navigarea pe internet, cititul ziarelor și revistelor. Totuși, nu m-am putut abține să nu cumpăr ediția de sîmbătă a ziarului DIE WELT, de dragul suplimentului ei literar săptămînal. Astfel mi-a fost dat să aflu că Nicolaus Sombart a încetat din viață pe 4 iulie, la o clinică din Strassbourg. Deși prea puțin cunoscut și prizat de publicul larg din Germania
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
că timpul nu-i încă pierdut. În spațiul culturii germane, Nicolaus Sombart rămîne un scriitor singular, incitant și dificil, fără ca nici una din aceste aproximări să aibă vreo conotație negativă - cum lesne se poate deduce în urma lecturii articolelor publicate de marile ziare germane, la scurtă vreme după stingerea lui din viață. Cotidianul DIE WELT încearcă să explice forța de atracție exercitată timp de două decenii de salonul lui Nicolaus Sombart în mediile intelectuale și artistice berlineze: era o lume în care stilul
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
ultima, care s-a născut cu pretenția de a percepe lumea ca un întreg", vlăstarul unei familii cosmopolite și aristocratice, și-a consemnat tribulațiile erotice în multe din scrierile sale, nu a încîntat deloc mediile intelectuale germane. În Franța, crede ziarul berlinez, situația ar fi fost alta. Așa se face că în lista succeselor lui Nicolaus Sombart nu figurează nici un premiu literar. Nicolaus Sombart le-a oferit contemporanilor imaginea unei personalități complexe și frivole. Deloc întîmplător și DER TAGESSPIEGEL îl copleșește
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
furtul rufelor puse la uscat"). Alți termeni au fost atestați și explicați în presă: "ploconarii sunt cei care saltă ploconul, adică fură marfă nesupravegheată, lămarii sunt hoții specializați în a fura din genți și buzunare, efectuând o tăietură cu lama" (Ziarul, 21.07.2007). Ar mai rămîne să vorbim despre pisicari, hoți de bună dimineața, alpiniști, springari, spărgași, maradoniști, șmenari, cocofici, bilaitori - și, în genere, despre ciorditori, șuți, șutitori, manglitori, zulitori, trosnitori, vastangii, digitatori etc.
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
este o iluzie: anatomia unui creier normal constă în protuberanțe și adîncituri, însă "materia cenușie este ca o bucată mare de țesut bidimensional care a fost împăturită pentru a încăpea în craniul sferic". Psiholingvistul compară acest lucru cu mototolirea unui ziar, care dă impresia că imaginile și textul sînt amestecate. Astfel, o imagine laterală a creierului nu are cum să arate ce zone se învecinează sau nu. Pinker aduce în prim-plan rezultatele uimitoare obținute de neurologul american Michael Gazzaniga, care
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
acele momente când, din necesități de verosimil, e obligat să-i dea cuvântul celui care, în chip de prieten dominator, ajunge să-i paralizeze orice gând independent. Vasăzică, în toată această tihnă, jurnalistul Franz-Walter Joseph, corespondent plictisit al mai multor ziare germane, hotărăște să-l considere pe povestitor drept o a doua instanță terapeutică, în stare să trateze emoțional ceea ce rigoarea rece a pshiha-nalistului lasă neacoperit. Scenele sunt, ce e drept, palpitante. Începând cu copilăria petrecută între miasmele aspre ale porcilor
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
un drum la coafor!" În fine, câțiva critici din generațiile mature au încuviințat solemn din cap, continuând să-și vadă de coteriile și angaralele culturale. Într-o vreme când personalizarea a atins cote isterice (nouăzeci la sută din reclamele din ziare și de la televiziuni se bazează pe interpelarea agresivă, la persoana a doua: "Poți fi și tu câștigătorul premiului cutare...", "La tine ne-am gândit când am produs marfa X...", "Vacanțele tale vor fi paradisiace dacă...") cred că ne-am putea
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
literatura pe care nu o întâlneam în cărțile de școală), mi-a obținut un permis la acele fonduri documentare ("S") aflate și ele sub pecetea interdicțiilor de tot felul. Am putut răsfoi atunci reviste precum Literatorul, Viața românească, Semănătorul, Vieața, ziare interbelice, scrieri de critică literară de Lovinesu, Sanielevici, Vianu. Istoria... lui Călinescu. Și multe alte astfel de mirifice întâlniri mă așteptau în după-amiezele când primeam învoire să plec de la internat. Nu chiar de câte ori aș fi vrut... Mai evoc o amintire
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
în oraș. }in minte cum administrația Liceului se plângea că soldații "eliberatori" goliseră recipientele în care erau ținute piesele din laboratorul de zoologie. Am luat câteva foi cu astfel de mărturii, un anuar interbelic al Liceului, alte câteva exemplare de ziare gălățene din acei ani. Mai târziu, când am trecut prin momente mai "delicate", am distrus din frică acele pagini. Nu era bine să fie găsite la mine. Am păstrat, până acum, doar ziarele sustrase focului... Scriu aceste șire, drămuindu-mi
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
interbelic al Liceului, alte câteva exemplare de ziare gălățene din acei ani. Mai târziu, când am trecut prin momente mai "delicate", am distrus din frică acele pagini. Nu era bine să fie găsite la mine. Am păstrat, până acum, doar ziarele sustrase focului... Scriu aceste șire, drămuindu-mi cuvintele, pentru că, prea bine știu, Biblioteca nu mai interesează prea mult în ziua de astăzi. Istoria are alte ritmuri, vechimea cărților nu mai poate vorbi, trecutul însuși pare o ciudățenie. Și, totuși, țin
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
care parcă se înmulțiseră, în loc să se împuțineze!) primind remunerații sporite... La Paris, prin anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă Ilie Constantin, nu reușesc să găsesc nimic compromițător scris de dumneata prin colecțiile de reviste și ziare românești, deși am făcut cercetări până prin 1966... Știi, am nevoie pentru Antologia rușinii!". Nu l-am putut ajuta, am confirmat doar că opțiunea mea fusese conștientă. Acum, cu prilejul acestor relecturi autocritice, nu voi ezita să mă dau în vileag
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
ar coborî la treapta promiscuității funebre, iar demnitatea ținutei de doliu ar fi pervertită de pofta vulgară de a scormoni în mizeria fiziologică a defunctului. De aceea, interogațiile uzuale de tipul "De ce?", "Unde?", "Cum?" se cuvine să fie lăsate pe seama ziarelor și a buletinelor de știri ce se pricep să speculeze sordi-durile. În realitate, în spatele exclamațiilor compătimitoare ("Vai săracul, era un om bun!") și a întrebărilor de complezență ("Și s-a chinuit tare?"), se ascunde o nesățioasă curiozitate: o dorință irepresibilă
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
Pornirea înduioșat demagogică decade într-un cras automatism realist-socialist: "încerc să recunosc / drumurile voastre viitoare, / aidoma zidarului întretăind cu mistria în aer / drumurile viitoare / ale familiilor prin odăi." O notă, scrisă probabil de un ideolog nedumerit, a apărut într-un ziar, luând în râs pe zidarul care întretaie cu mistria în aer deplasările, prin încăperile acum în construcție, ale locatarilor ulteriori. Ce mai era și asta? Tânărului poet i se cerea mai multă seriozitate! Sar vreo cinci poeme, mai degrabă citețe
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
după ce a fost exilat de Brătianu. Sunt fotografii cu sigilii regale, pașaportul diplomatic al Regelui Carol al II-lea, fotografii cu personalități din diverse țări, cu ambasadori, premieri, prințese, prinți, regi. Am pus în carte și articole sau declarații din ziarele vremii, care elogiază iubirea de la Casa Regală dintre Prințul Moștenitor Carol al Româ - niei și Prințesa Ioana Valentina, La cunoscută Lambrino“. lansarea acestui volum au fost prezenți și invitați din lumea muzicii: Corina Chiriac, Felicia Filip și Cristian Mihăilescu, Raluca
Istorie și muzică by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83134_a_84459]
-
Arborele genealogic (1957) de Lucia Demetrius mizează pe opoziția dintre lumea aristocratică, degenerată, și cerințele actualității comuniste. Horia Lovinescu în Citadela sfărâmată (1955) vizează defazarea individualismului burghez în timpul revoluției socialiste. Al. Mirodan în Ziariștii (1956) înfățișează viața în redacția unui ziar comunist, implicat în biruința dreptății. Șeful sectorului suflete (1962), tot a lui Al. Mirodan, dezbate problema căutării omului ideal, capabil să se dăruiască celorlalți, rezolvând-o în sfera umanismului socialist. Paul Everac, în Poarta (1959), Ferestre deschise (1960), Ștafeta nevăzută
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
noastră ca ființe umane. în România, femeia este prinsă la ora actuală între două extreme, ilustrate pe de o parte de exibiționismul corpurilor photoshopat-perfecte expuse pe toate tarabele și pe de altă parte de bisericile pline. Pozele colorate care "vând ziarul" au ca efect secundar, conștientizat sau nu, afișarea cu mândrie a femeii ca obiect. Marea majoritate a românilor își cresc fetele cu mândria de a le expune, iar marea majoritate a publicațiilor exploatează asta.O serie întreagă de femei tinere
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
sinuciderea. Moartea senină, fără suferință îi poate asigura libertatea. Ea este singura beatitudine. Sinuciderea lui Pavel exprimă tragedia propriei sale generații. Prietenul său, David Dragu - pamfletar abstinent până la 26 de ani, posesor a două licențe, corector de noapte la un ziar - e autorul unei "Etici" (care nu va apărea niciodată. Nu dorește să parvină, nu-l interesează nici obținerea unei slujbe onorabile. De fapt e și el un ratat. Monologurile lui interioare ilustrează conflictul dintre generații. Emilian - omul faptei - înscris la
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
până în 1947, beneficiind de îndrumarea renumiților maeștrii: Mihail Jora, Constanța Erbiceanu, Mihail Andricu, Constantin Brăiloiu ș.a. Debutul artistic - într-un recital de excepție a avut loc la vârsta de nouă ani , înainte de plecarea la studii în capitala Franței. Presa vremii - Ziarul „Adevărul” din 23 aprilie 1937- menționa: Darurile pianistului Valentin Gheorghiu pot fi socotite fără nici o reticență drept miraculoase. E drept că talentul acestui copil se dezvoltă sub controlul celui mai mare pedagog al pianului de la noi, domnișoara Constanța Erbiceanu. Valentin
Valentin Gheorghiu - la 85 de ani by Al. I. BĂDULESCU. () [Corola-journal/Journalistic/83123_a_84448]
-
creat în totul idei poetice, cu alte cuvinte, a încarnat artistic un sistem filosofic de înțelegere existențială". Demnă de reținut este concluzia lui Dumitru Micu: "Totul la Eminescu se realizează în sferele cele mai de sus ale gândului. Proza de ziar a poetului a devenit una din principalele surse ale gândirii sociale, politico-ideologice, românești din următorul secol. Proza sa de ficțiune și, mai ales, poezia exprimă eternul uman la nivelul de artă atins în literatura universală doar de creatorii ei de
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
scârba față de minciunile politicienilor și de complicitatea tot mai fățișă dintre structuri ale statului și marii infractori. Adică exact motivele pentru care nu m-am dus eu însumi la vot. Treacă-meargă promisiunile electorale, dar agresivitatea inimaginabilă promovată prin televiziuni și ziarele aservite unor grupuri așa-numit "oligarhice" au condus la reacția previzibilă: refuzul omului de rând de a se bălăcări în apele rău mirositoare ale corupției și minciunii. Există, desigur, un risc enorm în a abandona dreptul și datoria de a
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce-i drept, de burgul medieval, dar în împrejurări în care zgîndărirea jarului mocnit din parte-mi ar fi putut să însemne ireverență". De ce oare? Cercul Literar a publicat în ziarul Viața, condus de Liviu Re-breanu, în 1943, faimosul său Manifest, redactat de I. Negoițescu, care, adresat lui E. Lovinescu, susținea primatul esteticului și nevoia disocierii valorii estetice de celelalte, blamînd "acel spirit sămănătorist al confuziilor", ce renăștea în Ardeal "ca
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
autorul piesei Khadima, pentru soprană, recorder, corn englez, vioară, violă, violoncel, celestă și chitară. Avem aici o bogată componentă timbrală, ritm, nerv și fervoarea dansului. Avem de asemeni o lectură, cel puțin eu am înțeles asta, a unei pagini de ziar cu ultimele știri, oricum, nu liniștitoare. La succesul acestui program muzical un merit deosebit revine și fiecăruia dintre interpreții care au urcat pe scenă. Ei sunt Veronica Anușca, soprană, Octavian Moldovan, flaut, Valentin Ghibu, oboi și corn englez, Maria Chifu
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
Lumina drumurilor de Ulpiu Vlad, Ad absurdum, piesă de concert pentru trompetă și orchestră mică și Missa pentru orchestră mare de Jörg Widmann. Jörg Widmann este unul dintre cei mai mari clarinetiști ai lumii, dirijor, și totodată, cum a scris ziarul britanic The Guardian, unul dintre cei mai solicitați compozitori contemporani. Prima lucrare audiată a fost Lumina drumurilor de Ulpiu Vlad, o compoziție ale cărei sonorități se derulează irizante, scintilante și autoportante, cu noblețea unor voaluri care sfidează gravitația. Ulpiu Vlad
Concert de muzic? contemporan? by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83428_a_84753]
-
urmă nu ascunde (prin gruparea care dă tonul, dar face și muzica și dansează în partid, adică gruparea Iliescu) pe cine susține dintre cei doi candidați pesediști. Oriunde în lume campaniile electorale se fac plătind din greu: la televiziuni, la ziare, pentru materialele publicitare, pentru deplasări, închirieri de săli, personal auxiliar și tot felul de alte angarale. Hillary Clinton, a cărei formidabilă capacitate de a aduna fonduri e recunoscută, a fost obligată, în ultimele săptămâni, să ia bani împrumut pentru a
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]