4,648 matches
-
Nică", și care deținea la rândul ei o moară; și o alta în Drăghicești, zidită în 1747 o școală de băieți cu 36 de elevi. Comuna Dedulești avea cu o populație de 1007 locuitori și în ea funcționau o biserică zidită în 1792 de arhimandritul Iacob, fostă biserică a mănăstirii Dedulești; o școală de băieți cu 36 de elevi, fondată în 1874 și care funcționa în casele fostei mănăstiri; precum și o cojocărie, o potcovărie, trei măcelării, 27 de rotării, 3 mori
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
a județului Râmnicu Sărat. Comuna Costienii de Jos era formată din cătunele Costienii de Jos și Orzăneasca, având o populație de 592 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă cu 32 de elevi înființată în 1874 și o biserică ortodoxă zidită în 1850 de locuitori în frunte cu preotul Zamfir Iordache. Comuna Costienii Mari era formată din reședința Costienii Mari și din satul Zoița, și avea 1175 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi înființată în
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
formată din reședința Costienii Mari și din satul Zoița, și avea 1175 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi înființată în 1872 și două biserici ortodoxe una la Costienii Mari și alta în Zoița, ambele zidite de locuitori în 1848. Comuna Socariciu era formată doar din satul de reședință, care avea 820 de locuitori, o biserică ortodoxă fondată în 1864 și o școală mixtă înființată în 1874. În 1925, nucleul actualei comune apăruse deja, prin contopirea
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
medievale. În 1974 numele localității a fost schimbat în "Constantin Daicoviciu". Astăzi satul are cca 200 case și 800 locuitori, iar marea majoritatea a locuitorilor săi (peste 97%) sunt români de religie ortodoxă. In sat se afla o biserică ortodoxă zidită în anul 1844 și repictată de curând. La 8 septembrie, de sărbătoarea nașterii maicii domnului, hramul bisericii, în sat începe ruga (nedeia): după slujba de vecernie la care se sfințesc colaci și alte alimente, goștii (oaspeții) sunt primiți la cină
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
meargă la Biserică și să-și satisfacă stagiul militar. În anul 1746 au mai fost construite la Ciclova încă două furnale, iar la 14 iulie 1746 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă forjă. În anul 1776 se zidește la Ciclova o a doua uzină metalurgică numită Conte de Mercy. În anul 1773 forjeria veche își mărește capacitatea și începe sa produca fier forjat. În urma dezvoltării uimitoare a industriei miniere la Ciclova trebuie amintită și existența fabricii de bere
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
de pe Cleanț", construită în jurul anului 1800). În mijlocul satului se află biserica ortodoxă cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", o biserica veche, dar bine întreținută. Biserica are trei clopote de dimensiuni diferite din cupru. Biserica Ortodoxă Română din Ciclova Montană a fost zidită în anul 1783 de către bufenii din această localitate cu contribuții financiare personale și cu forțe proprii. Ea a fost sfințită de către episcopul Vârșețului, Vichentie Popovici, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica are turn înalt ornamentat și acoperită cu tablă de
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Montană, în cartierul rudarilor, se mai găsește și o capelă ortodoxă cu două clopote (turn și clopotniță), cât și o cruce de piatră, iar la poalele dealului Ocnarului se găsește cimitirul acestora. În Ciclova Montană exită și o biserică romano-catolică zidită pe o stâncă. Istoria acestei biserici este legată de o pictură foarte veche care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu pruncul în Brațe. Acest tablou aurit a existat din timpuri străvechi de sub ocupația turcească fiind păstrat de populația locală
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
aurit a existat din timpuri străvechi de sub ocupația turcească fiind păstrat de populația locală. El a fost păstrat la început într-o peșteră, apoi a fost preluat de primii coloniști catolici, cum au fost familiile Windberge și Lang care au zidit o mică capelă pe stâncă deasupra peșterii. În anul 1727 această capelă a fost mărită și a primit numele de Maria Fels (Biserica de pe cleanț sau stâncă). În acelasi an, pe data de 2 iulie (sărbătoarea vizitei Fecioarei Maria la
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
turcilor în conflictul armat cu austriecii. Pentru a potoli populația, austriecii au constituit corpul așa numiților "plăieși", localnici semi-militarizati. Creșterea importanței corpului de plăieși a determinat pe împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) să mărească numărul acestora și a dispus ca să se zidească la Bozovici o cazarmă cu scopul ca să se cazeze plăieșii în timpul instruirii și serviciului. Construcția Cazărmii s-a făcut între anii 1745-1750, prin robota bozovicenilor și a satelor almăjene. Clădirea avea locuințe pentru căpitani, locotenenți, sublocotenenți, cadeți, plutonieri, furieri, felceri
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
pâraielor Nermeș, Mânzu, Mărguța, având ca centru ,Dealul Tocii”, de unde se bătea toaca pentru a aduna populația la ordine. Din cei 1618 locuitori care formează 332 de familii, 42 sunt baptiști iar restul de 1576 sunt ortodocși. Biserica actuală este zidită în jurul anului 1730. Despre întemeierea acestei biserici nu avem date și nici tradiția nu pomenește despre existența unor ctitori individuali, fapt ce arată că lăcașul a fost zidit de întreaga obște. Biserica are următoarele dimensiuni: lungime de 22 m și
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
42 sunt baptiști iar restul de 1576 sunt ortodocși. Biserica actuală este zidită în jurul anului 1730. Despre întemeierea acestei biserici nu avem date și nici tradiția nu pomenește despre existența unor ctitori individuali, fapt ce arată că lăcașul a fost zidit de întreaga obște. Biserica are următoarele dimensiuni: lungime de 22 m și lățime de 10 m. Este zidită în stil baroc, din piatră și este acoperită cu tablă. Aceasta este așezată peste șindrila care, la început, a acoperit biserica. Turnul
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
acestei biserici nu avem date și nici tradiția nu pomenește despre existența unor ctitori individuali, fapt ce arată că lăcașul a fost zidit de întreaga obște. Biserica are următoarele dimensiuni: lungime de 22 m și lățime de 10 m. Este zidită în stil baroc, din piatră și este acoperită cu tablă. Aceasta este așezată peste șindrila care, la început, a acoperit biserica. Turnul este acoperit cu tablă de aramă. În anul 1887 lucrarea de restaurare, făcută după planul arhitectului Einghelhart din
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
mai de valoare din cele ce există. Se mai păstrează un clopot de 18 kg ce datează tot de la anul 1759 cu inscripția: Gloria in Excelsis Deo . Curtea bisericii este împrejmuită cu zid de piatră. Alături de biserică este casa parohială, zidită din piatră și acoperită cu țiglă la anul 1892. Reparații la sfânta biserică s-au făcut în anii 1951-1965, când s-a zugrăvit interiorul, s-a spălat pictura și s-a zugrăvit exteriorul. Deasemenea s-a vopsit tabla de pe acoperiș
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
cei doi ajung la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte o jumătate din acel sat, împărțindu-și între ei și rumânii. Actul de înțelegere sau zapisul poartă data de 3 martie 1634. După anul 1648, când a fost zidită biserica de la Cornățel, Matei Basarab a cumpărat satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii sale Căldărușani. În secolul al XVIII-lea, documentele menționează ca Rosețeștii stăpâneau în
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
forma unui paraclis, imitând în miniatură biserica, având aproximativ 15 m2. Troița, închinată Sfintei Mucenițe Filofteia, a adăpostit moaștele sfintei Paraschiva care au trecut pe aici într-o perioadă istorică întunecată. Accesul spre mânăstire este indicat actualmente de o troiță zidită cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, ce a fost ridicată pe drumul rutier național din apropiere.
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
sau în fotografiile construirii pridvorului, când pe frontonul bisericii pot fi văzute icoanele Sf Arhangheli și a Cuv Parascheva . 2. Pisanii Pisania consemnează în mod laconic date, lucrări și oameni: ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ CU HRAMUL SFINȚII VOEVOZI MIHAIL ȘI GAVRIL ZIDITĂ DE ENORIAȘI ÎN ANUL 1893, ÎN ANUL 1927 S-A RENOVAT PICTURA SUB PREOT ILARION FIERA; SUB CONDUCEREA PREOTULUI MIHAI CONSTANTIN, CÂNTĂREȚ RADU GHEORGHE, EPITROPI CONSILIERI ȘI MULȚI DIN ENORIAȘI S-AU EXECUTAT ACESTEA: ÎN ANUL 1947 RESTAURARE PICTURĂ, ÎN
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
având hramul Sf. Nicolae, fiind datată în 1779. Lângă Brănești se află mănăstirea Bunea. În actul de întemeiere, "zapisul de danie al moșnenilor din Brănești", stă scris că pe dealul Vîlcana, boierul Vâlcu din Orbeasca și feciorii lui vor să zidească o "mănăstire". Într-o carte de întărire a lui Șerban Cantacuzino Voievod, din 1687, se spune însă, "schitul" de la Vîlcana, iar în hrisoavele domnești de acordare de milă, începând cu cel din 1693, "mănăstioara" dar, mai departe predomină numele de
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
schit. Ctitorul acestui schit este Bunea Gradișteanu, care fugind de frica turcilor veniți să-l ajute pe Constantin Basarab, varul lui Matei Basarab, sa ia domnia, s-a retras în aceste locuri. Făgăduind că de va scăpa cu viață va zidi aici o mănăstire, construiește biserica in 1654. Biserica va suferi modificări arhitectonice de-a lungul anilor. În localitate sunt două școli generale, una în satul Brănești, iar cealaltă la Priboiu. Pe la 1800 viața școlară se desfășura doar cu ajutorul preoților sau
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
o comună separată, de sine stătătoare, arondată plășii Filipești din județul Prahova, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comuna era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidită la 1870 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, comuna este consemnată tot în plasa Filipești, doar cu satul de reședință, având o populație de 1896 de locuitori, În 1950, comuna Ghirdoveni a trecut
Ghirdoveni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301171_a_302500]
-
cu satul de reședință. Satul Malu cu Flori (denumit pe atunci "Runceasa") făcea în 1902 parte din comuna Lăicăi (sau Lăicăi-Runceasa) din plasa Argeșelul a județului Muscel, fiind un sat moșnenesc cu 384 de locuitori; în el funcționa o biserică zidită în 1854 de Niță Diconescu. Pe teritoriul actual al comunei funcționa însă la acea vreme, în aceeași plasă, și comuna Micloșani, formată din satele Copăcenii Mari, Copăcenii Mici, Micloșani, Micloșanii Mari și Nicolăești, cu 1059 de locuitori. În comuna Micloșani
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]
-
km de Bădeni, la Râpa Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Buna Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserica are formă de corabie, este zidită din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care a fost duhovnicul locuitorilor din Bădeni timp de 30 de ani, Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
păcate, această construcție încărcată de istorie a fost demolată de autoritățile comuniste ale comunei prin anul 1975, din ea rămânând doar o pivniță lângă care a fost construit magazinul sătesc. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hărpășești a fost zidită de boierul George Mavrocordat (1802-1858) în anul 1833, în partea de vest a satului, în apropierea conacului boieresc. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. După câteva reparații sumare în anii 1888 și 1909, în anul
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă, locul unde ei mergeau la rugăciune și își păstrau stagul breslei a fost biserică Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică este zidita pe la 1808 de către soția lui Bujor, un temut
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
Activitatea de bază a satului a fost agricultura. La marginea satului s-a constituit, după înființarea localității, o pășune pentru animale, prin cedarea, de către fiecare familie, a unui teren de câte 1,20 hectare.<br> Biserica din sat a fost zidită în 1930, preot fiind Cazacu Ionel, apoi Bugaru Ion. Acesta, cu ajutorul sătenilor, a reușit ridicarea unei noi biserici, cu hramul "Adormirii Maicii Domnului", sfințită în 1986, cu ajutorul lui Dumnezeu. La sfințirea bisericii a participat și Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Din
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
Ion. Acesta, cu ajutorul sătenilor, a reușit ridicarea unei noi biserici, cu hramul "Adormirii Maicii Domnului", sfințită în 1986, cu ajutorul lui Dumnezeu. La sfințirea bisericii a participat și Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Din 1996 slujește Sbera Vasile.<br> Școala a fost zidită tot în 1930 și a rămas aceeași până în zilele noastre. Biserica, căminul cultural și școala sunt amplasate în mijlocul satului. În spatele bisericii se află terenul de fotbal al satului, unde joacă echipa de fotbal F.C. Timișul Albina. Echipa satului a evoluat
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]