39,065 matches
-
în 1800 și să mutat la Pforzheim, aderarea la o școală particulară de administrare de pădure deținută de unchiul său Friedrich Heinrich Georg von, unde a fost, de asemenea, un profesor Drais. Cu toate acestea, locuri de muncă pentru ofițerii forestiere tinere au fost rare, astfel să înscris la Universitatea din Heidelberg, unde a studiat matematică, fizica și arhitectura până la 1805. În cele din urmă va primi locul de muncă în administrarea pădurilor și a fost numit șef Forester în 1810
Karl Drais () [Corola-website/Science/337527_a_338856]
-
orășenesc. Alunecarea care se dezvoltă în zona străzilor Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi-stradela Babinskii a apărut în anii 1995-96 și în 1998 focarul avea lățimea 350 m, lungimea 250 m. Cea de-a doua zonă se află la vestul cartierului, pe locul fâșiei forestiere. Alunecările au fost provocate de însăși configurația versantului, de ridicarea nivelului apelor freatice pe coastă ca rezultat al acțiunilor tehnogene (irigarea grădinilor, scurgeri din conductele de ape, densitatea construcțiilor, etc.) și infiltrația înaltă a precipitațiilor care sporesc forțele hidrostatice și
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
caracterizează prin formarea unui strat subțire de gheață lucioasă pe obiectele din apropiere solului. Pe marginea străzilor și în parcuri se întâlnesc platani (răspândită este specia "Platanus acerifolia"). La nordul municipiul în anii 1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar pedunculat ("Quercus robur"), în care se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
marginea străzilor și în parcuri se întâlnesc platani (răspândită este specia "Platanus acerifolia"). La nordul municipiul în anii 1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar pedunculat ("Quercus robur"), în care se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestiera, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării și fânețe. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
muntos al Carpaților Orientali), ce conservă cinci tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum" și Turbării cu vegetație forestieră) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. „Comad - Balvanyos” prezintă un areal (pajiști naturale, stepe, pășuni, mlaștini oligotrofe, turbării, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în tranziție) cu o diversitate floristică și faunistică
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
din tufuri vulcanice, șisturi cristaline, roci magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni. Situl dispune de 8
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
dispune de șase tipuri de habitate; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării active, Turbării cu vegetație forestiera și Peșteri în care accesul publicului este interzis. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
este o rezervație naturală de tip forestier (categoria a IV-a IUCN) înființată în 1954 și declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta are o suprafață de 28
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
sălbatic ("Cerasus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), un arbust cunoscut sub denumirea populară de „ghimpe” ("Ruscus aculeatus") și trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia"), o plantă acvatică plutitoare. Turismul necontrolat, poluarea industrială și menajeră a apei râului Mureș, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, balastierele, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Depresiunea Hațeg a fost considerabil sporită odată cu descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane acestora și a unei reptile zburătoare ("Hatzegopteryx"), din grupul pterozaurilor. Turismul necontrolat, poluarea cu resturi menajere, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din floră spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, practicarea unor sporturi
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Orientali. Rețeaua hidrografică a sitului este alcătuită din pâraiele Silhoasa și Bolovanul (afluenți de dreapta ai răului Ilva), Siminoc (afluent de stânga al râului Teșna) și Pârâul lui Pușca. Situl conservă un habitate natural de interes comunitar ("Turbării cu vegetație forestieră") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia"). În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii rare de mușchi: "Buxbaumia viridis" și "Plagiomnium affine". Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și ciupercilor, cât și drumul județean (DJ172D) care străbate
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
internațională a cauzat anularea acestui ordin pe 25 noiembrie 1998. În noiembrie 2007, Paraclisul „Schimbarea la Față a Domnului” a seminarului din Halki, construit în secolul 17, care a supraviețuit cutremurului din iunie 1894, a fost aproape în totalitate demolat de Gărzile Forestiere, subordonate autorității forestiere turcești. N-a avut loc nici un avertisment anticipat cu privire la lucrările de demolare organizate de guvernul turc. Acestea au fost oprite doar după apelurile Patriarhului Ecumenic. a primit atenție internațională în ultima perioadă. În octombrie 1998, ambele camere
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
anularea acestui ordin pe 25 noiembrie 1998. În noiembrie 2007, Paraclisul „Schimbarea la Față a Domnului” a seminarului din Halki, construit în secolul 17, care a supraviețuit cutremurului din iunie 1894, a fost aproape în totalitate demolat de Gărzile Forestiere, subordonate autorității forestiere turcești. N-a avut loc nici un avertisment anticipat cu privire la lucrările de demolare organizate de guvernul turc. Acestea au fost oprite doar după apelurile Patriarhului Ecumenic. a primit atenție internațională în ultima perioadă. În octombrie 1998, ambele camere ale Congresului Statelor Unite
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană, Fânețe montane, Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării cu vegetație forestiera și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane); ce adăpostesc, conserva și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
a fost o perioadă de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii 1930. Fenomenul a fost activizat de seceta severă și de eșecul în aplicarea a metodelor de creștere a „perdelelor” forestiere în zonele aride, destinate prevenirii eroziunii eoliene. Arătura adâncă extinsă a solului virgin din Marile Câmpii în deceniul precedent a deplasat ierburile native, adânc înrădăcinate în mod normal, scăzând umiditatea solului și în provocând perioade de secetă și vânturi puternice
Dust Bowl () [Corola-website/Science/331621_a_332950]
-
care Ali a fost ales calif; sunniții asociază de obicei sărbătoarea cu elementele din natură și cu evoluția vegetației. Grupurile "Tahtaci" (lit. “lemnarii”), una dintre comunitățiile Alevi, numite astfel datorită activităților cu care se îndeletnicește, și anume cele din domeniul forestier, se numără printre “comunitățile heterodoxe de esență tribală din Turcia”. Inițial se numeau ağaçeri și au fost semnalați pentru prima oară în secolul al XIII-lea, fiind răspândiți în zonele împădurite din Muntii Taurus și de pe țărmurile mediteraneene. Dat fiind
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
intro-ului simplu, dar și datorită noutății de a lua parte la ceva așa de obișnuit". Cork a observat că dialogul interactiv, cu toate că este simplu, "aduce viață jocului" și a numit conversațiile "naturale" și "incitante". El s-a distrat explorând mediul forestier, dar cu toate acestea a simțit finalul ca fiind nesatisfăcător în comparație cu întâmplările din poveste. Scott Butterworth de la GameSpot a crezut că uneltele de navigație - un compas compact și o hartă din hârtie - au fost "captivante" dar "ocazional frustrante". El a
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
numeroaselor sale desene și opere grafice un rol important îi revine-asemanator că la Franz Marc-si animalului (cu precădere calul). Nici unul din pictorii ardeleni n'a redat scene cu animale de o asemenea spontaneitate. În desenele cuoscute, de expl. „Muncitor forestier“, „Îmblânzitorul de cai“ sau „Ulița satului“este eliminată iluzia spațială central-perspectivica , fiind păstrată însă în mare măsură realitatea expresionistica. Kimm însuși s-a considerat în evoluția să ulterioară ca artist influențat printre alții mai ales de Alfred Sohn-Rethel, Ferdinand Hodler
Fritz Kimm () [Corola-website/Science/335738_a_337067]