39,601 matches
-
ambigue făcute de shingi asupra ei. Prin extensie, alte teme prezente sunt iluzia și ambiguitatea. Romanul este, în același timp, o poveste SF a unui colaps post industrial și un text polițist. El începe cu un om care nu are amintiri și ai cărui ochi sugerează că n-ar fi uman, ceea ce ridică întrebări privind adevărata sa natură: dacă este om sau extraterestru și dacă este unealta sau victima shingilor, dușmanul omenirii. De-a lungul călătoriei, însăși natura shingilor este pusă
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
în manuscrisul lui Ibn Battuta (1304-1377), intitulat "Seyahatnâme". Dervișul arab Battuta, care a trecut prin Dobrogea în anul 1330 (sau 1331) consemnează astfel: „Potrivit celor spuse, Saltuk Baba a fost un gânditor îndrăgit, respectat și apreciat precum un profet‟. De amintirea lui Saltuk Baba este legat numele localității Babadağ ("baba" înseamnă „tată, conducător, strămoș‟, iar "dağ" înseamnă „munte‟). Alexandrescu-Dersca Bulgaru ("Alexandrescu-Dersca", 1978, 448) crede că în stadiul actual la informației istorice de care dispunem, nu putem preciza încă dacă Sarî Saltuk
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
planurile familiei lui Liam. Între timp, Kurt realizează schimbul de cip al lui Jim, gest care îl costă slujba. Imediat după ce este demis, este cooptat în „ultima soluție”, o organizație care deține toate informațiile și pârghiile societății. Tao, fata fără amintiri, este un alt membru al organizației, mintea ei constituind o adevărată bază de date. Planul lui Cobran dă roade, iar asasinii plătiți de familia lui Liam vin pe teritoriul său, situat în fermele agricole din afara orașului. Jay este pe punctul
Sharia (roman) () [Corola-website/Science/331976_a_333305]
-
anterioare al Prințului fiind personaje mute, iar prologul în proză a povestitorului deseori este exclus din reprezentări. Rolul lui Barbă-Albastră este interpretat de bași sau bas-baritoni (nefiind excluși nici baritoni). Judit, în original, este mezzosoprană sau soprană (rareori soprană dramatică). Amintirea soțiilor moarte ale Prințului sunt reprezentate de un cor ascuns. Acțiunea operei se petrece „în vremuri de legendă", în castelul Prințului Barbă-Albastră. De fapt împrejurimile și timpul acțiunii nu sunt reale, întâmplările petrecându-se în sufletul bărbătesc, în lumea de
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
ocolișuri, fixista pe subiectele jurnalistice abordate. Pe scurt, un om bun, pasionat de meserie. Eu am debutat în presă în Septembrie 1991. Și Oana la fel, dar alături de Corneliu Coposu la Dreptatea. Ea și Marius Ghilezan, de care mă leagă amintiri și mai interesante în Timișoara anului 1990. Am fost absolut stupefiat să citesc un protest semnat de o serie de nume, unele cunoscute, altele mai puțin cunoscute, la adresa nominalizării Oanei în poziția de la TVR. Acuzația șocantă din scrisoarea adresată conducerii
Cazul Oana Stănciulescu. Ce spun Dan Puric, Radu Tudor și Cozmin Gușă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101312_a_102604]
-
12 dintre ei. Datina cere că aceste coji de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne. În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, intru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
pentru Discovery Networks International. Mihai Predescu, producătorul filmului documentar "Dezastrul din Colectiv", a declarat după vizionarea filmului că emoția a fost atât de mare la filmări, încât o parte din materialul filmat nu poate fi difuzat, pentru că el ar declanșa amintiri cutremurătoare. Tragedia nu poate fi cu adevărat povestită. Sunt amintiri greu de suportat. Avem material care nu poate fi difuzat. Unii fac terapie. Un supraviețuitor spunea că nu mai iese din casă de două luni. «Păi, de ce nu mai ieși
Ce audiență a avut Discovery cu documentarul "Dezastrul din Colectiv" () [Corola-website/Journalistic/101326_a_102618]
-
din Colectiv", a declarat după vizionarea filmului că emoția a fost atât de mare la filmări, încât o parte din materialul filmat nu poate fi difuzat, pentru că el ar declanșa amintiri cutremurătoare. Tragedia nu poate fi cu adevărat povestită. Sunt amintiri greu de suportat. Avem material care nu poate fi difuzat. Unii fac terapie. Un supraviețuitor spunea că nu mai iese din casă de două luni. «Păi, de ce nu mai ieși?», l-am întrebat. «Pe mine nu mă mai sună nimeni
Ce audiență a avut Discovery cu documentarul "Dezastrul din Colectiv" () [Corola-website/Journalistic/101326_a_102618]
-
Brâul Maicii Domnului se păstrează în Mănăstirea Kato Xenia, din Grecia, iar cealaltă în Mănăstirea Vatopedu, din Muntele Athos, potrivit Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sibiului. 'Brâul este țesut din păr de cămilă și, alături de Cinstitul ei Acoperâmânt, constituie o amintire prețioasă ce se păstrează din viață pământească și smerită a Maicii Domnului, fiind cinstit cu multă evlavie de credincioșii ortodocși din întreaga lume', se mai arată în comunicat. Potrivit tradiției, Apostolul Toma, întristat că nu a fost prezent la înmormântarea
Brâul Maicii Domnului va fi adus la Brașov și Sibiu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101340_a_102632]
-
un echivalent al tatuajului) este arta tradiționala indiană sau arabă a vopsirii cu henna a corpului. Henna este frecvent utilizată de către femei pentru vopsirea unghiilor în Asia de Sud-Est, Indochina și în Japonia. Musulmanii obișnuiesc să-și vopsească barba cu henna în amintirea lui Mohamed, care a avut barba roșie, cât și părul cămilelor și coama cailor demnitarilor la parade importante. Henna este folosită ca pigment al vopselelor de păr în întreaga lume. O gamă largă din nuanțe, de la acaju blond strălucitor până la
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
telefonului din apartamentul său. Surpriză, vocea lui răspunde la telefon și se recomandă a fi Peter Jay Novins. Urmează o serie de încercări disperate de a afla cine este acest străin care i-a ocupat apartamentul, care îi știe toate amintirile și arată exact ca el. Povestea se întinde pe parcursul a cinci zile în care la omul nostru rece și egoist descoperă dublura sa generoasă și curajoasă. Cei doi bărbați își schimba locurile între ei, la sfârșitul episodului.
Shatterday () [Corola-website/Science/331508_a_332837]
-
îngrășământ. A doua zi, familia ei plantează un copac în curtea din fața casei folosind un îngrășământ roșu la fel ca orice altă familie al cărei copil a fost trimis la Arcadia. Este explicat faptul că arborele fertilizat "este ca o amintire a faptului că există ceva bun în fiecare dintre noi". În timp ce întreaga familie zâmbește unul la altul, mândri de fapta lor îngrozitoare, camera de filmat se întoarce înapoi spre Forrest Whittaker.
Evergreen (Zona crepusculară) () [Corola-website/Science/331517_a_332846]
-
că el este ucigașul. Tatăl lui încearcă să-l mituiască pe Scott, dar nu reușește. Ethan este prins de Carter, care îl încarcerează, dar Jayden îi dă drumul pe ascuns. La mijlocul jocului, jucătorul jucătorul preia controlul unui copil într-o amintire de acum 34 de ani, în timp ce se joacă alături de fratele său pe un șantier de construcții. Fratele, John Sheppard, cade într-o conductă și strigă după ajutor. Fratele său mai mic nu reușește să îl scoată pentru că piciorul îi era
Heavy Rain () [Corola-website/Science/331511_a_332840]
-
și-a botezat cățeaua Poliția, demonstrând și viziunea lui asupra raporturilor sale cu autoritățile. Astfel, Roman și Ilinca sunt niște „câini” domestici ajunși între animale sălbatice și violente. După spusele scenaristului și regizorului Bogdan Mirică, filmul își are originile în amintirile sale din perioadele din copilărie petrecute la țară, despre „caracterul arbitrar, imprevizibil al violenței de acolo”, care încă i se mai pare „înfricoșător”. Filmările s-au desfășurat în diverse locații din județele Buzău, și . Ele au fost alese de Mirică
Câini (film) () [Corola-website/Science/336923_a_338252]
-
de asemenea, nuvele din viața militară ("Aproape de curcubeu", 1972), romanele "Licheni" (1974), "Un gotic târziu" (1975), ciclul "Un anotimp pentru fiecare" (I Sezonul crinilor roșii, 1985; II Porți deschise, 1986), "Balada neterminată" (1998), volume de versuri ("Apropierea iernii", 1993; "Vârsta amintirilor", 1995; "Lumina din prăpastie", 1996; "În oglinzile timpului", 1997; "Meridiane lirice", 1998; "Templul cu vise", 1999; "Absent în Agora", 2001), piese de teatru ("Teme provinciale", 1987) și cărți pentru copii ("Pensiunea „Margareta”", 1982; "Iepurilă Varză-Dulce", vol. I-IV, 1984-1985; "Orașul
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
Studio, iar artwork-ul îi aparține lui Cătălin Cristea (Massy). Tot în 2014, Radu a colaborat cu Rolla Sparks, pentru piesa "Fără glas", la care au filmat un videoclip în regia lui Alex Ceaușu. Single-ul evidențiază o poveste plină de amintiri tulburătoare. La începutul anului 2015, Radu a colaborat cu Dr. Mako și Pacha Man pentru lansarea single-ul și videoclipul "Ea a fost prima". Piesa a fost compusă de către artistă, alături de Dr. Mako și Pacha Man, iar videoclipul a fost
Oana Radu () [Corola-website/Science/336989_a_338318]
-
până în anul 1955 ca profesor de limba rusă la Școala Generală Nr. 1. Cele mai multe detalii legate de temperamentul și de caracterul acestui dramaturg au fost incluse de monahul și scriitorul Valeriu Anania în volumul "Rotonda plopilor aprinși", volum în care amintirile se opresc la nume ca Tudor Arghezi, Gala Galaction, Anton Holban, Lucian Blaga, Marin Preda, Vasile Voiculescu și Ion Luca. Recunoașterea postumă a activității sale are loc abia în secolul al XXI-lea, atunci când liceul teoretic din Vatra Dornei a
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
poveste, nu doar imagini simple, decorative. S-a preocupat, în principal, de transpunerea ideilor în imagini, unind exprimarea lingvistică cu expresia vizuală, ca și cum mâna nu ar fi „o simplă extensie a trupului, ci un seismograf sensibil al întregului corp, măsura amintirilor și trăirilor”. Una dintre realizările sale cele mai notabile este această contopire dintre literatură și pictură. Din 1968 până în 1976, a fost directorul Departamentului de Antichități din Bagdad. Între anii 1977 și 1980, a ocupat poziția de director artistic al
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
a părăsit Beirutul, iar faima sa era limitată la comunitatea artistică a orașului. Aniconismul în Islam Epoca de aur a islamului Citatul: [ca și cum mâna nu ar fi „o simplă extensie a trupului, ci un seismograf sensibil al întregului corp, măsura amintirilor și trăirilor"], tradus din Jouffroy, Allain.2001. "Dia Azzawi. A positive modernity" Citatul: <nowiki>"</nowiki>fereastra către sufletul lumii arabe", tradus din articolul "Art is a Window to the Arab Soul", de Kim Ghattas, mai 2016,http://foreignpolicy.com/2016
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
bine, știe nomenclatura exactă a locurilor și este un gentleman perfect...”, după cum se precizează într-un interviu acordat de Lehmann la împlinirea a 90 de ani în publicația Almanah Turistic 1985. Acesta s-a stins din viață în 1990. În amintirea lui Carol Lehmann, una dintre străzile din spatele fostei fabrici Carpatex, de la baza Dealului Melcilor, îi poartă numele. Denumirea străzii este oarecum confuză, „Karl Lehmann”, deoarece nu se știe cu siguranță dacă autoritățile care au botezat-o la acea vreme au
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
la 10 decembrie 1851 în Karlsruhe. Casă în care a trăit ultima dată este la doar două blocuri distanță de unde la acel moment a fost crescut tânăr Carl Benz. În 1985, Republica Federală Germania a emis un timbru comemorativ în amintirea 200 de ani de ziua de naștere lui Karl Drais a lui. [1]
Karl Drais () [Corola-website/Science/337527_a_338856]
-
DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 9.03.1969, Deva ; 10. CARTIERUL VIILE NOI DIN DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 16.03.1969, Deva ; 11. DEVA ÎN 7 SECOLE, ziarul Drumul Socialismului din 17-18.10.1969, Deva ; 12. PROFESORII GIMNAZIULUI ÎN AMINTIREA ELEVILOR, Omagiul Liceului A. Iancu din Brad, 1869-1969, Sibiu, 1969, de R. Neagu ; 13. O FIGURĂ MARCANTĂ A MIȘCĂRII FEMINISTE HUNEDORENE - ANA PETCO, rev. Sargeția XIII, 1977, Deva ; 14. HUNEDORENII LA MAREA UNIRE, rev. Mitropolia Banatului Timișoara, nr. 10-12, 1978
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
MAREA UNIRE, rev. Mitropolia Banatului Timișoara, nr. 10-12, 1978 ; 15. PROTOPOPII DEVEI ȘI DOBREI LA 1848 ȘI 1918, ziarul Telegraful Român, Sibiu, nr.45-46 / 1979 ; 16. BISERICĂ VECHE A DEVEI 1640-1865, ziarul Telegraful Român, Sibiu, din 1.07.1980 ; 17. AMINTIRI DE LA MAREA UNIRE, ziarul Drumul Socialismului din 30.11.1980 ; 18. CATEDRALĂ SFANȚUL NICOLAE DIN DEVA, ziarul Telegraful Român, Sibiu, din 1.10.1981 ; 19. DOI MARTIRI DEVENI PENTRU UNIREA DIN 1918, Treboniu Almășescu (1873-1919) și C-tin N. Ghiorghiu
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
18. CATEDRALĂ SFANȚUL NICOLAE DIN DEVA, ziarul Telegraful Român, Sibiu, din 1.10.1981 ; 19. DOI MARTIRI DEVENI PENTRU UNIREA DIN 1918, Treboniu Almășescu (1873-1919) și C-tin N. Ghiorghiu (1871-1918), rev. Flacăra București, nr. 50 / 16.12.1983 ; 20. AMINTIRI DE LA MARA UNIRE, ziarul Drumul Socialismului, Deva, nr. 9654/1.12.1988 ; 21. CE-I LIPSEȘTE STATUII DECEBAL DIN DEVA, Cuvantul Liber Deva, nr.425/13.09.1991 ; 22. AMINTIRI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL, Glasul Ardealului, Deva
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
1871-1918), rev. Flacăra București, nr. 50 / 16.12.1983 ; 20. AMINTIRI DE LA MARA UNIRE, ziarul Drumul Socialismului, Deva, nr. 9654/1.12.1988 ; 21. CE-I LIPSEȘTE STATUII DECEBAL DIN DEVA, Cuvantul Liber Deva, nr.425/13.09.1991 ; 22. AMINTIRI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL, Glasul Ardealului, Deva, nr.3/10.05 1991 și nr.4/13.05.1991 ; 23. DEVA AȘTEAPTĂ STATUIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN, Cuvantul Liber Deva, nr.607/25-26.04.1992 ; 24. SCRISOARE DESCHISĂ D-LUI
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]