40,267 matches
-
exagerată a bazinului spre partea opusă brațului de aruncare. * Aruncări fără elan cu ducerea brațului în spate într-o poziție controlată de partener. Aruncarea mingii de oină face parte din conținuturile educației fizice colare ale ciclurilor primar și gimnazial. La ciclul primar se învață aruncarea ingii de oină de pe loc la țintă (clasa a IIIa) și la ciclul gimnazial: aruncarea de pe loc la distanță și cu elan la distanță. ș m Proiectarea acestei unități de învățare are următoarele caracteristici definitorii: * nr.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
într-o poziție controlată de partener. Aruncarea mingii de oină face parte din conținuturile educației fizice colare ale ciclurilor primar și gimnazial. La ciclul primar se învață aruncarea ingii de oină de pe loc la țintă (clasa a IIIa) și la ciclul gimnazial: aruncarea de pe loc la distanță și cu elan la distanță. ș m Proiectarea acestei unități de învățare are următoarele caracteristici definitorii: * nr. de ore repartizate: clasa a I a 6-8 ore, clasa a IVa 6-8 ore, clasa a Va
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
suliței Aruncarea suliței are la bază un ansamblu de mișcări naturale ale omului i, de aceea, sarcinile primare ale însușirii tehnice sunt ușor de realizat. Copiii își sușesc în clasele I-IV aruncarea mingii de oină fără elan iar în ciclul gimnazial și runcarea cu elan a mingii de oină, consider că prima etapă a învățării se realizează fectiv ușor pentru că cele două aruncări au la bază același tip de aplicare a forței supra obiectului de aruncat, doar obiectele diferă. Linia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
săltării. * Dezechilibru în timpul aruncării. * Poziție greșită a picioarelor. * Poziție greșită a brațului liber. * Execuția aruncării fără obiect - studiu tehnic - corectarea lucrului picioarelor în elan. Proiectarea unității de învățare “aruncarea greutății” este specifică iclului liceal dar cuprinde clasa a IXa a ciclului curricular de dezvoltare cât și iclurilor de aprofundare și specializare clasele X- XI, respectiv XII. Elementele e conținut în proiectarea acestei unități de învățare are următoarele aracteristici: * nr. de ore repartizat: clasa a IXa 8-10 ore, clasa a Xa 8-10
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
național Aria curriculară de Educație fizic ți elevii și un segment aflat la decizia curriculare și diferențierea parcursurilor de înv fi sport. Orele la decizia școlii comple p numărul maxim admis de un segment al curriculumului național (la nivelul unui ciclu de învățământ), în mod diferen Planul cadru de învățământ, anexa 1 a Ordinului M.Ed.C. nr. 3638 / 11.04.2001 (tab. 39) Numărul mic de ore afectate Educației fizice poate fi compensat prin curriculum la decizia școlii (C.D.S.) în care școala
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
compensat prin curriculum la decizia școlii (C.D.S.) în care școala are trei variante cu caracteristici și conținuturi diferite: * curriculum de aprofundare; * curriculum extins; * curriculum de aprofundare; 352 * curriculum elaborat în școală: ca disciplină nouă sau la nivelul ariei izică la ciclul gimnazial II VIII curriculare. Aprofundarea vizează obiectivele de referință ale curriculumului nucleu și se realizează prin diversificarea acțiunilor de învățare în limita numărului axim la un an de studiu. Acest tip e opțio ai în cazul în care sunt necesare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
t e și nu pot induce efecte superioare ce de bază și coordinative care sunt necesare entru a reprezenta școala l Atletismul este pr nvățământ. În ceea ce priv imnazial, competiț a competiția de atletism. evăzut în calendarul competițional la toate ciclurile de ește calendarul com g a (tetratlonul): * alergare cu start de jos pe 60 m; * aruncarea mingii de oină cu elan; * săritura în lungime cu 1 și ½ pași; * alergarea pe 600 m m B pentru vârsta de 13-14 ani. Argument
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
copiilor de 10-12 ani, în Atletism ieri, azi, mâine, vol. XXI-XXII, Editura C.C.P.S., București. 51. *** (1999), Sistemul național școlar de evaluare la disciplina educație fizică și sport, M.Ed.C., București. 52. *** (1999, 2001), Ariile curriculare de educație fizică și sport pe cicluri de învățământ, M.Ed.C., București. 53. *** (2006), Regulament, F.R. Atletism, București. </reflist>
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
efortul uriaș necesitat de deschiderea unei asemenea expoziții. Am acceptat cu plăcere ideea și deși nu am propus decât foarte puține lucrări, ele sper să mă reprezinte. Faptul că am preferat să expun lucrări din prima fază de creație - din ciclul figurativ „Pescarul“, de pildă - și desene spune deja multe despre un sculptor care vrea să fie complex. Știu că stăpiniți foarte bine tehnica lemnului, căreia i-ați pus în valoare noi resurse expresive, cea a ipsosului, a pietrei, a sudurii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
perfecționează omul și sculptorul trebuie să se gândească la faptul că numai muncind găsește probleme, alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul îndată ce le-ai definitivat. Ce ați putea propune pentru arta monumentală a Bacăului? Se vorbește de un punct nevralgic al orașului, de ansamblul de drumuri naționale care se întretaie. În această situație, important nu e să faci o statuie - cea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar îmi dau seama că nu mai pot face proiecte pe termen lung, pentru că nu poți ști care este limita, până unde poți să ajungi. Bineînțeles, sper, am gânduri și foarte multe lucrări ce trebuie să le duc mai departe, cicluri care așteaptă să fie încheiate. Mergând în atelier, reiau în permanență unele lucrări, le duc spre oarecare perfecțiune, spre care tot tinzi, dar la care ajungi greu sau nici nu știu dacă ajungi vreodată. De câte ori reiei o lucrare și te
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
așa că nu mă miră această tendință mereu mai accentuată de a vă preface în permanență tablourile. Întrebarea care se pune este dacă, tot adăugând și intervenind la intervale mai mici sau mai mari, ați finalizat până acum vreunul din multele cicluri abordate de a lungul anilor și în care din ele v-ați simțit mai în largul dumneavoastră? Dintre acestea, ciclul „Poliptice” e ceva mai cunoscut, întrucât am ieșit cu el și la Bacău, și la Căminul Artei în Capitală. Iar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
este dacă, tot adăugând și intervenind la intervale mai mici sau mai mari, ați finalizat până acum vreunul din multele cicluri abordate de a lungul anilor și în care din ele v-ați simțit mai în largul dumneavoastră? Dintre acestea, ciclul „Poliptice” e ceva mai cunoscut, întrucât am ieșit cu el și la Bacău, și la Căminul Artei în Capitală. Iar odată expus, îl poți considera gata. El conține lucrări și mai mici și mai mari, asamblate câte trei sau câte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
considera gata. El conține lucrări și mai mici și mai mari, asamblate câte trei sau câte cinci pe fiecare latură. Au fost văzute toate într-un cadru închegat, în ramă de stejar, constituind un spectacol în sine încheiat. Din acest ciclu am expus câte o lucrare sau două și cu alte prilejuri, dar îl consider un ciclu încheiat. Foarte multe lucrări le-am dus pe verticală, pentru că verticala îți creează posibilitatea să panotezi mai multe elemente, să faci un poliptic mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cinci pe fiecare latură. Au fost văzute toate într-un cadru închegat, în ramă de stejar, constituind un spectacol în sine încheiat. Din acest ciclu am expus câte o lucrare sau două și cu alte prilejuri, dar îl consider un ciclu încheiat. Foarte multe lucrări le-am dus pe verticală, pentru că verticala îți creează posibilitatea să panotezi mai multe elemente, să faci un poliptic mai expresiv. Lucrările între ele trebuie să se armonizeze și, pentru a pune accentele dorite, trebuie să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de lucrări. Am dus aproape trei expoziții la Bistrița, în 1989, în sala Muzeului de Artă, în sala Uniunii Artiștilor Plastici și în sala Primăriei, o parte plecând apoi la Arad, la Galeria UAP, și o parte, cu lucrări din ciclul „Italia”, fiind expusă la Timișoara. Expoziția de la Arad a fost, pe urmă, preluată de Mureul de Artă Contemporană din Galați, iar cea de la Timișoara a ajuns la Lugoj. Vernisajul celei de la Galați a avut loc chiar pe 16 decembrie 1989
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Galați a avut loc chiar pe 16 decembrie 1989, când a început conflictul de la Timișoara, și a durat până în ianuarie 1990. Tot din aceste lucrări s-au deschis expoziții la Botoșani și la Suceava. Ați amintit, iată, de încă un ciclu, care s-a născut, după câte știu, în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba de bursa din 1974, când am lucrat în Italia și am și deschis o expoziție la Academia di Romania. La întoarcerea în țară
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cristian Popescu și sculptorița Geta Caragiu Gheorghiță, am expus la Bacău sub genericul „De 3 ori Italia”. Bineînțeles, schițele făcute în Italia le-am continuat, așa că am deschis o expoziție mai amplă, tot la Bacău, o parte din lucrările acestui ciclu urmând să intre în cadrul expoziției pe care o voi avea, în luna mai, la Cotroceni. Lucrările sunt un fel de privire prin fereastră, după notații la fața locului, ce au fost prelucrate până să ajungă la spectacolul plastic și în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cu artiștii de acolo, prezenți, la rândul lor, în Tabăra de la Tescani. Gruparea de la Praga - TORSO - a avut expoziții la Bacău și la București, contribuind la mai buna cunoaștere a potențialului plastic din cele două țări. Preocuparea mea constantă rămâne ciclul „Palimpsest” și aproape toate lucrările devin un fel de palimpsest. Nu încep o lucrare și o termin imediat, asta se întâmplă mai mult atunci când ai un tablou după natură, când merg și mă delectez cu peisajul, vara, mai ales în cadrul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ați pus în circulație un inedit Jurnal itinerant, care se anunță un proiect de anvergură și, cu certitudine, va pune altfel în lumină întreaga creație de până acum. În ce stadiu se află și când considerați că veți încheia acest ciclu? Proiect vechi, de la douăzeci de ani, care nu m-a slăbit în următorii cincizeci. Descoperisem că oricare zi este unică, alta, irepetabilă și de fiecare m-am despărțit tot mai greu. De-atunci sunt în plin șantier. Pe manșetele copertelor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că s-a dus tot ce a fost frumos și că vine iarna, dar dacă ai făcut o viață de 100 de ani, tot așa, când vară, când primăvară, te-ai acomodat cu fiecare și ai găsit explicația mai potrivită. Ciclul acesta al anotimpurilor se regăsește și în sculpturile dumneavoastră? Nu știu dacă le am grupat vreodată pe anotimpuri, ca să trag anumite concluzii, însă defavorabil mi se pare sfârșitul toamnei, apoi iarna și încă ceva din începutul primăvarii. Dar acest încă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
apăruseră numeroasele boli și dăunătorii cu care se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul și încordatul pe araci, săpatul făcut cu sapa, prășitul din timpul verii, urma culesul și vinificația. Ciclul se încheia toamna târziu, cu îngropatul viței, pentru a fi protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări și cele pentru plantare și întemeierea podgoriilor. Sunt singurele lucrări pe care le găsim trecute în sămile de cheltuieli
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dată ------------- (1) A se evita mențiunile inutile. (2) A se vedea definiția în anexa 1, secțiunea 1 ... Subanexa 1 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE MOTORULUI REPREZENTATIV(3) 1. DESCRIEREA MOTORULUI 1.1. Producător: 1.2. Seria motorului înscrisă de producător: ......................... 1.3. Ciclu motor: patru timpi/doi timpi(4) 1.4. Alezaj: .........................................................mm 1.5. Cursa: ..........................................................mm 1.6. Numărul și dispoziția cilindrilor: .............................. 1.7. Cilindree: .................................................... cmc 1.8. Turația nominală: ..........................................rot/min 1.9. Turația de moment motor maxim: .............................rot/min 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149783_a_151112]
-
Pompă de alimentare Presiunea(1) sau schemă: ...................................... kPa 3.2. Sistemul de injecție 3.2.1. Pompă 3.2.1.1. Marca (mărcile): .......................................... 3.2.1.2. Tip (tipuri): 3.2.1.3. Debit: ..mmc(1) pe injecție sau pe ciclu, pentru turația nominală a pompei: ...rot/min și respectiv turația la sarcina totală: ...................................................rot/min sau schemă 3.2.1.4. Avans la injecție 3.2.1.4.1. Curbă de avans la injecție(1): ............................ 3.2.1.4.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149783_a_151112]
-
caracteristici echivalente: 4.2. Referințe (de ex.: Cartea tehnică a motorului) și/sau gamă de reglaj(2) ...................................................................... -------------- (1) Precizați toleranță ... (2) A se evita mențiunile inutile ... Subanexa 2 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE FAMILIEI DE MOTOARE 1. PARAMETRII COMUNI(1) 1.1. Ciclul de ardere: 1.2. Agent de răcire: .............................................. 1.3. Metodă de aspirație a aerului: ................................ 1.4. Tipul camerei de ardere: ...................................... 1.5. Configurația, amplasarea și numărul supapelor și/sau ferestrelor: ................................................................ 1.6. Sistemul de alimentare cu combustibil: ......................... 1.7. Instalații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149783_a_151112]