39,601 matches
-
10.05 1991 și nr.4/13.05.1991 ; 23. DEVA AȘTEAPTĂ STATUIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN, Cuvantul Liber Deva, nr.607/25-26.04.1992 ; 24. SCRISOARE DESCHISĂ D-LUI PREFECT GEORGEL IVAN, Cuvantul Liber, Deva, nr.635/6-7.06.1992 ; 25. AMINTIRI DE LA MAREA UNIRE, Cuvantul Liber, Deva, nr.761/1-2.12.1992 ; 26. MĂCELUL DE LA LĂPUGIU, Cuvantul Liber, Deva, nr.995/5.11.1993 ; 27. CUVÂNTARE ROSTITA LA SIMPOZIONUL ASTRA ORĂȘTIE, publicată în FOAIA POPORULUI, Sibiu, nr.5/oct. nov. 1993
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
oct. nov. 1993 ; 28. CONSILUIL NAȚIONAL ROMÂN DIN DEVA, Cuvantul Liber, Deva, nr.996/6-7.11.1993 ; 29. NE VOM ÎNTOARCE CU ARMA PE UMĂR ACASĂ, interviu în ziarul Crișana, Oradea, nr.1023/26.11.1993 ; 30. DR. AUREL VLAD - AMINTIRI ȘI ADEVĂRURI, Cuvantul Liber, Deva, 1993 ; 31. AMINTIRI, LICEUL AVRAM IANCU BRAD, în Pagini Omagiale, Deva, 1994 ; 32. STATUIA MATEI CORVIN DIN CLUJ, Cuvantul Liber, Deva, nr.800/5.02.1993; în Unitatea Națională, Cluj, nr.50/14-20.06.1994
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
DEVA, Cuvantul Liber, Deva, nr.996/6-7.11.1993 ; 29. NE VOM ÎNTOARCE CU ARMA PE UMĂR ACASĂ, interviu în ziarul Crișana, Oradea, nr.1023/26.11.1993 ; 30. DR. AUREL VLAD - AMINTIRI ȘI ADEVĂRURI, Cuvantul Liber, Deva, 1993 ; 31. AMINTIRI, LICEUL AVRAM IANCU BRAD, în Pagini Omagiale, Deva, 1994 ; 32. STATUIA MATEI CORVIN DIN CLUJ, Cuvantul Liber, Deva, nr.800/5.02.1993; în Unitatea Națională, Cluj, nr.50/14-20.06.1994; în Gazeta de Cluj, nr.26/13-19.06
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
22. CORUL DE LA DOBRA (în colaborare cu prof. I. Stoica), Deva, 1977 (126 pag.) ; 23. LUPTA PENTRU DIRECȚIA MUZEULUI DIN DEVA ÎN 1933, Deva, 1978 (2 pag.) ; 24. ASPECTE DIN TRECUTUL DEVEI, 1717 ȘI 1851, Deva, 1978 (10 pag.) ; 25. AMINTIRI DESPRE HUNEDORENII DE LA UNIREA DIN 1 DECEMBRIE 1918, (predată Muzeului Județean Deva), Deva, 1978 (18 pag.) ; 26. AMINTIRI DE LA MAREA UNIRE, Deva, 1978 (23 pag.). Predat și imprimat de Fonoteca Studioului TVR Cluj-Napoca în 13 mai 1979, la Deva ; 27
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
MUZEULUI DIN DEVA ÎN 1933, Deva, 1978 (2 pag.) ; 24. ASPECTE DIN TRECUTUL DEVEI, 1717 ȘI 1851, Deva, 1978 (10 pag.) ; 25. AMINTIRI DESPRE HUNEDORENII DE LA UNIREA DIN 1 DECEMBRIE 1918, (predată Muzeului Județean Deva), Deva, 1978 (18 pag.) ; 26. AMINTIRI DE LA MAREA UNIRE, Deva, 1978 (23 pag.). Predat și imprimat de Fonoteca Studioului TVR Cluj-Napoca în 13 mai 1979, la Deva ; 27. DOI MARTIRI DEVENI PENTRU MAREA UNIRE DIN 1918, Deva, 1980 (9 pag.) ; 28. DR. IOSIF JIVAN, 1897-1978, Deva
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
DEVENI PENTRU MAREA UNIRE DIN 1918, Deva, 1980 (9 pag.) ; 28. DR. IOSIF JIVAN, 1897-1978, Deva, 1980 (7 pag.) ; 29. ALBUMUL DESPĂRȚĂMÂNTULUI ASTRA DIN DEVA, 1873-1948, Deva, 1980 (42 pag.) ; 30. VERSURI CLANDESTINE - din timpul dictaturii comuniste, Deva, 1982 ; 31. AMINTIRI. PROMOȚIA UNIRII 1918-1919. LICEUL DIN BLAJ, Deva, 1982 (101 pag. și fotografii) ; 32. AMINTIRI, LICEUL SF. VASILE CEL MARE, BLAJ, Deva, 1982 ; 33. ALBUMUL PROTOPOPILOR DEVEI, HUNEDOAREI, DOBREI ȘI ILIEI, DIN SEC. XVI-XX (în colaborare cu dr. Romul Iacob), Deva
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
1897-1978, Deva, 1980 (7 pag.) ; 29. ALBUMUL DESPĂRȚĂMÂNTULUI ASTRA DIN DEVA, 1873-1948, Deva, 1980 (42 pag.) ; 30. VERSURI CLANDESTINE - din timpul dictaturii comuniste, Deva, 1982 ; 31. AMINTIRI. PROMOȚIA UNIRII 1918-1919. LICEUL DIN BLAJ, Deva, 1982 (101 pag. și fotografii) ; 32. AMINTIRI, LICEUL SF. VASILE CEL MARE, BLAJ, Deva, 1982 ; 33. ALBUMUL PROTOPOPILOR DEVEI, HUNEDOAREI, DOBREI ȘI ILIEI, DIN SEC. XVI-XX (în colaborare cu dr. Romul Iacob), Deva, 1983 (112 pag. și fotografii) ; 34. ALBUMUL SATULUI TEIU COMUNĂ LĂPUGIU JUD. HUNEDOARA (în
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
cu dr. Romul Iacob), Deva, 1983 (112 pag. și fotografii) ; 34. ALBUMUL SATULUI TEIU COMUNĂ LĂPUGIU JUD. HUNEDOARA (în colaborare cu Iov Cărăbaș) Deva, 1983 (16 pag. și 125 fotografii) ; 35. FEMEI HUNEDORENE, MICI BIOGRAFII, Deva, 1983 (20 pag.) ; 36. AMINTIRI DESPRE UNIREA TRANSILVANIEI - 1 DECEMBRIE 1918, Deva, 1984 ; 37. CONTRIBUȚII ISTORICE HUNEDORENE, Deva, 1984 ; 38. REVOLUȚIA LUI HORIA ÎN TRADIȚII HUNEDORENE, Deva, 1984 (4 pag.) ; 39. CONTRIBUȚII LA ISTORIA BISERICEASCĂ HUNEDOREANA, Deva, 1984 (285 pag.) ; 40. PROTOPOPUL DR. IOAN DOBRE
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
CONTRIBUȚII ISTORICE HUNEDORENE, Deva, 1984 ; 38. REVOLUȚIA LUI HORIA ÎN TRADIȚII HUNEDORENE, Deva, 1984 (4 pag.) ; 39. CONTRIBUȚII LA ISTORIA BISERICEASCĂ HUNEDOREANA, Deva, 1984 (285 pag.) ; 40. PROTOPOPUL DR. IOAN DOBRE, 1875-1928, Deva, 1985 ; 41. CÂTEVA SCRIERI, Deva, 1986 ; 42. AMINTIRI CU MIHAIL SADOVEANU, Deva, măi 1987 ; 43. DIN ALTE VREMURI, Deva, 1994. BIBLIOGRAFIE 1. Dr. Victor I. Șuiaga, MICA AUTOBIOGRAFIE, Deva, 1994, în manuscris ; 2. Dr. Victor I. Șuiaga, AMINTIRI. PROMOȚIA UNIRII 1918-1919. LICEUL DIN BLAJ, Deva, 1982, în manuscris
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
DOBRE, 1875-1928, Deva, 1985 ; 41. CÂTEVA SCRIERI, Deva, 1986 ; 42. AMINTIRI CU MIHAIL SADOVEANU, Deva, măi 1987 ; 43. DIN ALTE VREMURI, Deva, 1994. BIBLIOGRAFIE 1. Dr. Victor I. Șuiaga, MICA AUTOBIOGRAFIE, Deva, 1994, în manuscris ; 2. Dr. Victor I. Șuiaga, AMINTIRI. PROMOȚIA UNIRII 1918-1919. LICEUL DIN BLAJ, Deva, 1982, în manuscris ; 3. Dr. Victor I. Șuiaga, PROTOPOPUL DR. IOAN DOBRE, 1875-1928, Deva, 1985, în manuscris; 4. Dumitru Susan, DR. VICTOR I. ȘUIAGA - OMUL, CETĂȚEANUL, CĂRTURARUL ( cu un cuvant înainte intitulat OAMENII
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
de fratele său, șeicul Abd as Salaam, iar după arestarea acestuia de către turci în anul 1914, de către alt frate, Ahmed Barzani (1896-1969), care a stat în fruntea luptei kurzilor irakieni pentru autodeterminare până în anii 1930. După spusele sale, prima sa amintire din copilărie era de după arestarea familiei sale de către călăreții din tribul Hamidiye, aflați în slujba otomanilor, când s-a văzut în închisoare la Diyarbakır împreună cu mama sa. La vârsta de 12 ani a asistat la spânzurarea fratelui său, Abd as
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
vii». Demonul deconstrucției a pus stăpânire pe spiritul creator. În Interioarele nebune (2002), poetul ia startul într-o competiție și mai gravă cu sine însuși. Ciclul începe cu versul fatalist, „Deja nu mai are nici un sens”, pentru ca în poemul următor, Amintiri letale să observăm cum ironia duioasă face casă bună cu gândul morții. În aceste condiții viața e trăită „de la o propoziție la alta”, iar morții săi, ai poetului, „cântă în continuare unplugged și în pauze spun glumițe”. Reacția asistenței, „noi
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
care este considerat al zecelea în lista tradițională a dogilor, dar pe care mulți istorici au tendința să-l considere că primul doge adevărat al Veneției. Potrivit unei ipoteze privind originea numelui, "Fondamenta delle Zattere" a fost numită astfel în amintirea acestui episod istoric. O altă ipoteză este legată de utilizarea acestui mal lung ca punct de sosire al încărcăturii de sare, care pe porțiunea finală a Canalului Giudecca era transportată pe plute (în ). De fapt, pe ultima parte a mâlului
Fondamenta delle Zattere () [Corola-website/Science/333482_a_334811]
-
Asociația pentru Progresul Iașului” împreună cu „Cercul Ieșenilor din București”. Amenajări importante au fost realizate în Parcul Expoziției, cu care ocazie a fost realizată o replică la scară redusă a arcului Academiei. Osvald Racoviță, primarul Iașului, declara în presa vremii: În amintirea existenței acestui arc, strada pe care acesta a fost localizat a fost numită „Strada Arcu”.
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
dinăuntru, ca o cangrena; slăbiciunea este umană, ca o boală ereditară. Chiar dacă ești conștient de ea, nu-ți stă în putere să te vindeci." Slăbiciunea a fost motivul pentru care Șobolanul s-a retras din oraș. Oaia a căutat trupul, amintirile, slăbiciunea și contradicțiile. Oaia are " o mulțime de tentacule" pe care și le-a întins prin nasul și urechile Șobolanului și l-a supt că printr-un păi, oferind drept răsplată "tot felul de minunații". Prin numirea Șobolanului în fruntea
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
Arta modernă este perioada cuprinsă între impresionism și postmodernism. Caracteristic acestei perioade o reprezintă independența artei față de "caracterul realist" de care fusese legată. Funcțiile suplinite de "fotografie" - ceea ce numim astăzi "album cu amintiri de familie" era suplinit de galerii de tablouri cu persoane apropiate, portrete sau autoportrete - ori de redare a anumitor scene preluate din religie, mitologie sau cotidian sunt inlocuite de explorarea sensului, a "relațiilor dintre culori și forme". Culorile și formele
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
afectat de revolta albaneză din 1910 și a presimțit ce urma să se întâmple. În articolele sale încearcă să împiedice revoltele, dar Războaiele Balcanice îl dezamăgesc. În 1914 pleacă într-o călătorie de 2 luni în Egipt și la Medina. Amintirile din Egipt le transpune în poezia „El Uksur da”. În anul 1913, împreumă cu Recaizade Ekrem, Abdulhak Hamid, Suleyman Nazif și Cenap Șahabettin înființează „Asociația de Apărare Națională” având ca scop informarea populației pe calea literaturii. Pe 2 februarie 1913
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
de război în care erau deținuți soldați musulmani care au luptat sub drapelul britanic și a încercat să-i convingă că au luptat împotriva otomanilor. A scris manifeste în limba arabă care au fost aruncate din avion pe linia frontului. Amintirile din Germania au fost descrise în poezia „Amintiri din Berlin”, tipărită în revista Sebil-ül Reșad. După reîntoarcere, a fost trimis în Arabia să facă propagandă împotriva englezilor. M. Akif a urmărit cu atenție Bătălia de la Gallipoli, pentru care a scris
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
care au luptat sub drapelul britanic și a încercat să-i convingă că au luptat împotriva otomanilor. A scris manifeste în limba arabă care au fost aruncate din avion pe linia frontului. Amintirile din Germania au fost descrise în poezia „Amintiri din Berlin”, tipărită în revista Sebil-ül Reșad. După reîntoarcere, a fost trimis în Arabia să facă propagandă împotriva englezilor. M. Akif a urmărit cu atenție Bătălia de la Gallipoli, pentru care a scris „Epopeea Canakkale”. A mai rămas două luni și
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
Posesia demonică (sau posedarea demonică) este, în mai multe sisteme de credință, fenomenul de posedare a unei persoane de către o ființă supranaturală malefică (sau demon). Descrieri ale posesiunilor demonice includ adesea amintiri șterse sau personalități, convulsii, „crize” și leșin ca și cum persoana ar fi pe moarte. Alte descrieri includ accesul la cunoștințe ascunse (gnoza) și limbi străine (xenoglosia), schimbări drastice în intonația vocală și a structurii faciale, apariția bruscă de leziuni (zgârieturi, urme
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]
-
Cu toate acestea, rolul activității undelor alfa în visul lucid sunt încă supuse unor cercetări in curs de desfasurare. Instruirea undelor cerebrale alfa-theta a fost, de asemenea, folosită cu succes în tratarea dependențelor. Pulsuri binaurale au fost folosite pentru recuperarea amintirilor reprimate, dar ca și în alte tehnici, aceasta poate duce la amintiri false. Un studiu pilot necontrolat al tehnologiei tonului binaural delta, de peste 60 zile, a demonstrat efectele pozitive asupra măsurilor psihologice de auto-raportare, în special de anxietate. Însă doar
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
supuse unor cercetări in curs de desfasurare. Instruirea undelor cerebrale alfa-theta a fost, de asemenea, folosită cu succes în tratarea dependențelor. Pulsuri binaurale au fost folosite pentru recuperarea amintirilor reprimate, dar ca și în alte tehnici, aceasta poate duce la amintiri false. Un studiu pilot necontrolat al tehnologiei tonului binaural delta, de peste 60 zile, a demonstrat efectele pozitive asupra măsurilor psihologice de auto-raportare, în special de anxietate. Însă doar 15 persoane au participat la acest studiu, prin urmare, oferind rezultate nesemnificative
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
tip. Fiicele lui Tamsen și George Donner au fost primite de o doamnă în vârstă care locuia la Sutter's Fort; cea mai tânără, Eliza, care în iarna 1846-1847 avea trei ani, a publicat în 1911 o povestire bazată pe amintirile surorilor sale și pe alte scrieri precedente. Fiica cea mai mică a familiei Breen, care avea un an în timpul expediției, a fost ultima supraviețuitoare dintre membrii grupului și a murit în 1935. Fiii familiei Graves au avut vieți particulare: Mary
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
în California; a încercat să se țină de promisiunea de a-l ucide pe Keseberg, dar a fost convins de James Reed și Edwin Bryant să renunțe. Anul următor a povestit experiența sa lui J. Quinn Thornton, care folosind și amintirile lui Reed, a scris prima documentație exactă a faptelor. Eddy a murit în 1859. Keseberg a dat în judecată diverși membrii ai expediției de recuperare, care îl acuzaseră de moartea lui Tamsen Donner. Tribunalul i-a dat dreptate, dar a
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
lui Bob Bulgaru etc.) care se regăsesc în operele de artă din expoziția permanentă. Astfel, expoziția pusă în valoare de pictura și arhitectura clădirii cu spații variate monumentale sau intime, invită vizitatorul la meditație la vremurile de demult, îmbie la amintiri și retrăiri ale atmosferei timpurilor apuse prin intermediul lucrărilor prezentate. Clădirea muzeului a fost declarată monument istoric, având .
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]