39,172 matches
-
Gavrilescu a lansat o campanie vehementă. El a cerut sprijinul comunității academice. Întîlnindu-se cu diferiți profesori universitari, Gavrilescu a descris problema României ca pe una cauzată de imaginea creată de cîteva grupuri religioase din Statele Unite 2452. Ambasada Română i-a invitat pe reprezentanții cîtorva culte religioase să participe la un spectacol coral susținut de un grup de 40 de fete și băieți evrei din Iași, care interpretau cîntece în limba idiș2453. Pe 8 mai, la Washington, a sosit o delegație din partea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îndemna pe aceștia să facă demersuri în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate". El a dispus, de asemenea, ca organizațiile românești de comerț exterior să mențină volumul comercial la aceeași valoare și după anularea Clauzei 2519. În mai, Ceaușescu a invitat la București un grup de 65 de oameni de afaceri americani. Aceștia au sosit pe 3 mai, coordonați fiind de Robert Robertson, vicepreședintele organizației ABIT, Oamenii de Afaceri Americani pentru Comerțul Internațional. Pe 4 mai, Ceaușescu a discutat cu ei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1597 Memoriu, Helmut Sonnenfeldt către Henry Kissinger, 5 martie 1973, dosarul ExCO 125 România; 1/1/73, cutia 64, CO, dosare pe subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1598 Președintele Nixon i-a invitat și pe Henry Kissinger, Mel Laird, ambasadorul William Pearce și William Timmons, din CPEI. 1599 Program/Rezumat, întîlnire cu republicanul Al. Ullman (D-ORE) și Herman Schneebeli (R-PA), 12 septembrie 1973, 3 p., dosarul (CF) TA Comerț; 71-74, cutia 61
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fi interesat de această deplasare. Vizita lui Vance era o consolare pentru regimul Ceaușescu (vezi Matt Nimetz către Cyrus Vane, 5 iunie 1979, dosarul CO 130; 1/1/79-12/31/ 79, cutia CO-52, CO ACCA, Biblioteca JC). Ceaușescu îl invitase, de asemenea, pe fostul președinte Nixon să facă o vizită neoficială în România, dar fusese refuzat (CSM, 22 septembrie 1978, p. 2). 2030 CSM, 16 august 1979, p. 7 2031 Spero, The Politics of International Economic Relations, pp. 312-313 2032
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru acțiunile sale revendicative în urma căruia avea să fie mazilit, fostul episcop luând calea surghiunului roman Micu-Klein a convocat un sobor a cărui alcătuire era "cu totul senzațională pentru acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte la sinod și preoți ortodocși, cărora li s-au adăugat mireni, atât nobili, cât și iobagi! Se transgresau venerabilele clivaje feudale deopotrivă cu mult mai recentele diviziuni confesionale. Compoziția socio-confesională a sinodului din 1744 semnalează lărgirea sferei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metodei fără un scurt moment de reflexivitate metodologică. Sociologia americană, prin prima generație de pionieri care au alcătuit ceea ce ulterior a devenit în memoria disciplinei "Școala de la Chicago", a furnizat impulsul decisiv care a evacuat sociologii din claustrarea lor camerală, invitându-i să "iasă afară și să își murdărească mâinile cu cercetare adevărată", după cum le recomanda R.E. Park studenților săi (cf. Adler și Adler, 1998, p. xii: go out and get your hands dirty in real research). A-ți "murdări mâinile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de militantismul vechii gărzi, noile discursuri dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine a românilor. Direcția postmodernă, exprimată prin manualul coordonat de S. Mitu (1999), propune o reflexivitate istoriografică forte (hardcore historiographical reflexivity), tratând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de afirmația că "în fiecare dintre aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific, cât și o mare dorință a popoarelor respective de a avea certitudini cu privire la originea lor" (p. 8). Pe baza acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca un contra-manual, conceput deliberat împotriva dogmatismului tradițional, autorii fiind perfect conștienți de îndepărtarea radicală pe care au întreprins-o. De pildă, în loc să se conformeze tradiției și să desființeze teoriile imigraționiste formulate de istoricii austro-ungari în privința etnogenezei poporului român, manualul invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), intitulând capitolul cu pricina "Etnogeneza: cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Afirmația care a scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei povești. Mitu et al. (1999) îi invită pe cititori să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8, subl. n.), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10, subl. n.). Adevăruri anterior enunțate apodictic în cadrul paradigmei esențialiste a identității naționale românești sunt acum tratate din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tratate din noua paradigmă deconstructivistă ca mituri istorice. După cum am avut ocazia să evidențiem adineauri, cadrele rigide ale educației dogmatice sunt sparte prin incitații reflexive. În locul injuncțiunilor tradiționale care îmboldeau elevii la învățarea pe de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem și abandonarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nivel înalt de la Berlin, România prezintă „Strategia de integrare a României în N.A.T.O. Elementele de bază ale poziției României privind integrarea în N.A.T.O”; 2001 România adoptă „Planul Național de aderare la N.A.T.O.; 22 noiembrie 2002 România este invitată să adere la N.A.T.O.; 26 martie 2003 România semnează, la Bruxelles, Protocolul de Aderare la N.A.T.O; 29 martie 2004 România devine membru cu drepturi depline al N.A.T.O; Avantajele aderării României la NATO: securitate sporită; participarea directă la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Au participat reprezentanți din 32 de state, dar deciziile au fost luate de „cei 4 mari”: George Clemenceau (premierul Franței); Thomas Woodrow Wilson (președintele SUA); George David Lloyd (premierul Angliei); Victor Emmanuele Orlando (premierul Italiei); Rusia Sovietică nu a fost invitată deoarece Marile Puteri nu recunoșteau regimul comunist. b) „Cele 14 puncte” Negocierile de pace au avut ca bază de discuții documentul „Cele 14 puncte”, elaborat în 1918 de președintele Wilson. Principalele prevederi ale tratatului au fost: renunțarea la diplomația secretă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
noilor programe școlare se intră într-o fază de stabilitate, necesară producerii de efecte ca urmare a aplicării orientărilor și conținuturilor ce decurg din existența curriculum ului nucleu și a celui la decizia școlii. Existența celui din urmă presupune și invită la inovație curriculară locală, la nivelul fiecărei catedre și a fiecărui cadru didactic. Pentru o mai bună înțelegere și utilizare a conținutului acestei lucrări, fără pretenția de a intra în domeniul altor discipline, considerăm necesar să prezentăm conținutul unor termeni
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
2001? În săptămâna aceasta, de pildă, am adus un dirijor de la Cluj Jozsef Horvath -, un solist vocal basul Mihai Frunză de la Iași, programul fiind oferit joi publicului larg, dar și, în mod special, studenților de la Universitate. Pe 29 noiembrie am invitat-o pe soprana Georgeta Grigore din București, cea ce a luat în vara aceasta câteva premii internaționale, pe care am acompaniat-o și în SUA în concertul de binefacere organizat pentru adunarea de fonduri destinate copiilor orfani din Bacău, apoi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întreb pentru că turneul mi s-a părut, totuși, foarte puțin mediatizat, în pofida impresiei extraordinare pe care simfonicul nostru a lăsat-o acolo. Turneul din SUA a pornit de la o idee a lui Pavel Ionescu, directorul adjunct al Filarmonicii, care, fiind invitat în juriul Concursului Internațional de Canto din Gibraltar, a întâlnit-o pe Carmela Altamura, organizatoarea unor cursuri de pregătire a interpreților de canto. Această cântăreață foarte cunoscută în zonă a fost încântată să ne invite să acompaniem concursurile și turneele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
adjunct al Filarmonicii, care, fiind invitat în juriul Concursului Internațional de Canto din Gibraltar, a întâlnit-o pe Carmela Altamura, organizatoarea unor cursuri de pregătire a interpreților de canto. Această cântăreață foarte cunoscută în zonă a fost încântată să ne invite să acompaniem concursurile și turneele de pregătire specific americane, care se fac în aer liber, în afara metropolei. Am cântat însă și în New York, într-un centru artistic de vară, unde se perindă cele mai mari formații, orchestre simfonice, trupe de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în fiecare an, de fapt, îl divinizam, să spunem așa, pe patriarhul muzicii românești. În ambele locuri, și la Botoșani și la Dorohoi, uneori mergeam și la Liveni, unde în perioada festivalului era o viață muzicală destul de interesantă, întrucât mai invitam cvartete, care cântau în casa de la Liveni, erau conferințe, veneau elevi de liceu, oricum era foarte interesant, grădina aceea, pe care sigur că o cunoașteți, este de neuitat. Deci, memoria lui Enescu era permanentă, a fost și pentru mine, am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Enescu decât la noi. Există acolo o Fundație Enescu, în care sunt și câțiva români, dar prea multe nu am auzit să facă... Există? Sigur, nici ei nu pot să facă prea mult. Mai cântă o Sonată de Enescu, mai invită un pianist, un violonist, dar s-au cântat și lucrările mari de Enescu, la târgurile internaționale, s-au cântat Suitele, Simfonia a IIIa. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să fac! Adică în afară de lucrările enorme, în care nu se putea, nu aveam forța umană și nici cea financiară, că la urma urmei un oraș poate să aibă un număr de oameni în orchestră ficși, iar în anumite momente să invite chiar o altă orchestră, să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ajutat foarte mult chiar din perioada elaborării textului. Sunt bucuros că am găsit aici oameni care au pus mult suflet și energie în realizarea premierei, înțelegând că, față de Eminescu, toți avem o mare datorie. Le mulțumesc încă o dată și vă invit să urmăriți ceea ce s-a vrut, la Centenarul trecerii sale în eternitate. Un Chip al Poetului. 61 C.TH. CIOBANU: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții Distinse domnule profesor, pe 19 februarie ați intrat într-o nouă etapă a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
strânse supravegheri. Astfel Cercul literar „Al. Sahia” de la Casa de Cultură, destinat propagandei de partid, a putut deveni, în mai puțin de trei ani, Cenaclul literar „G. Călinescu”, ale cărui întruniri săptămânale promovau talentele autentice și autonomia esteticului. Au fost invitați scriitori de prestigiu din țară, au avut loc schimburi de idei cu alte cenacluri, s-au publicat primele plachete colective, s-a editat revista „Jurnalul literar” (la început ca pagină organizată în cotidianul regional, apoi ca publicație autonomă, în 4
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe care culegătorii de folclor ar trebui să o cunoască este stăpânirea semnelor diacritice în transcrierea muziclă și poetică a versurilor. De asemenea, clasificarea, modul, maniera de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte importante de studiat, însă aceste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]