40,073 matches
-
nous avons voyagé pendant trois heures et nous sommes arrivés sans retard" „Am urcat în tren, am călătorit timp de trei ore și am sosit fără întârziere”. Deoarece auxiliarul acestui timp este la prezent, perfectul compus exprimă și acțiuni din trecut, ale căror urmări există și în momentul vorbirii: "La découverte de ce médicament a permis de prolonger notablement la vie des patients" „Descoperirea acestui medicament a permis prelungirea notabilă a vieții pacienților”. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
un singur verb neregulat la această formă, "être", care are rădăcina "ét-" la imperfect. Folosire: Formare: "avoir" sau "être" la imperfect + participiul trecut: Mai mult ca perfectul exprimă în primul rând o acțiune anterioar față de cea a altui verb la trecut, corespunzând în română uneori mai mult ca perfectului, alteori perfectului compus, alteori imperfectului: În afară de aceste folosiri, mai mult ca perfectul trebuie folosit și ca formă a predicatului subordonatei condiționale introduse prin "si", în locul conditionalului trecut, atunci când se exprimă o condiție
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
cea a altui verb la trecut, corespunzând în română uneori mai mult ca perfectului, alteori perfectului compus, alteori imperfectului: În afară de aceste folosiri, mai mult ca perfectul trebuie folosit și ca formă a predicatului subordonatei condiționale introduse prin "si", în locul conditionalului trecut, atunci când se exprimă o condiție neîndeplinită în trecut: "Si tu m’avais écouté, tu ne serais pas dans cette situation" „Dacă m-ai fi ascultat, n-ai fi în situația asta”. Formare: rădăcina infinitivului + o vocală caracteristică pentru categoria de
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
română uneori mai mult ca perfectului, alteori perfectului compus, alteori imperfectului: În afară de aceste folosiri, mai mult ca perfectul trebuie folosit și ca formă a predicatului subordonatei condiționale introduse prin "si", în locul conditionalului trecut, atunci când se exprimă o condiție neîndeplinită în trecut: "Si tu m’avais écouté, tu ne serais pas dans cette situation" „Dacă m-ai fi ascultat, n-ai fi în situația asta”. Formare: rădăcina infinitivului + o vocală caracteristică pentru categoria de verbe + desinențe specifice (ultimele două verbe sunt neregulate
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
écrivain vient de publier son troisième livre" „Scriitorul și-a publicat nu demult a treia carte”. Formare: imperfectul lui "venir" + "de" + infinitiv: Mai mult ca perfectul recent exprimă ocțiune care a avut loc cu puțin timp înaintea altei acțiuni din trecut: "Solange venait de rentrer quand le facteur lui a apporté une lettre" „Solange tocmai se întorsese acasă când poștașul i-a adus o scrisoare”. Formare: infinitivul verbului (fără "e" la cele cu sufixul "-re") + desinențe care provin de la indicativul prezent
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
devoirs" „Vei ieși când îți vei fi terminat temele”, "Quand tu auras terminé le rapport, envoie-le à la secrétaire" „Când vei fi terminat raportul, trimite-l secretarei”. Una din valorile mai deosebite ale sale este exprimarea unei acțiuni presupuse din trecut. În acest caz corespunde prezumtivului trecut din română: "Il revient déjà ; il aura manqué son train" „Se întoarce deja; o fi pierdut trenul”. Forma acestui timp este aceeași cu a condiționalului prezent (vezi mai jos), fiind folosit în propoziție subordonată
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
fi terminat temele”, "Quand tu auras terminé le rapport, envoie-le à la secrétaire" „Când vei fi terminat raportul, trimite-l secretarei”. Una din valorile mai deosebite ale sale este exprimarea unei acțiuni presupuse din trecut. În acest caz corespunde prezumtivului trecut din română: "Il revient déjà ; il aura manqué son train" „Se întoarce deja; o fi pierdut trenul”. Forma acestui timp este aceeași cu a condiționalului prezent (vezi mai jos), fiind folosit în propoziție subordonată, de exemplu în vorbirea indirectă, pentru
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
apropiat înlocuiește deseori viitorul simplu, dar numai în propoziție asertivă, când acțiunea este prezentată ca o intenție, un proiect: "Elle va se marier dans trois ans" „Se va mărita peste trei ani”. Formare: imperfectul lui "aller" + infinitivul: Viitorul apropiat în trecut exprimă o acțiune intenționată sau care a avut loc la relativ puțin timp după altă acțiune din trecut: La subjonctiv se folosesc în limba curentă două timpuri: prezent și trecut. Celelalte două, imperfectul și mai mult ca perfectul se mai
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
proiect: "Elle va se marier dans trois ans" „Se va mărita peste trei ani”. Formare: imperfectul lui "aller" + infinitivul: Viitorul apropiat în trecut exprimă o acțiune intenționată sau care a avut loc la relativ puțin timp după altă acțiune din trecut: La subjonctiv se folosesc în limba curentă două timpuri: prezent și trecut. Celelalte două, imperfectul și mai mult ca perfectul se mai păstrează în oarecare măsură în registrul de limbă elevat. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana a III
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
trei ani”. Formare: imperfectul lui "aller" + infinitivul: Viitorul apropiat în trecut exprimă o acțiune intenționată sau care a avut loc la relativ puțin timp după altă acțiune din trecut: La subjonctiv se folosesc în limba curentă două timpuri: prezent și trecut. Celelalte două, imperfectul și mai mult ca perfectul se mai păstrează în oarecare măsură în registrul de limbă elevat. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana a III-a plural + desinențe: Observații: Mai multe verbe sunt neregulate. Exemple pentru diferite
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
timp trecut: Exemplu: "Il regrettait que son essai eût échoué (limba veche) → "Il regrettait que son essai ait échoué (limba actuală) „Îi părea rău că încercarea sa a dat greș”. Formele temporale folosite curent la modul condițional sunt prezentul și trecutul numit forma I. Formare: rădăcina viitorului simplu, care este forma de infinitiv (fără "e" în cazul sufixului "-re") + desinențele indicativului imperfect. De aici rezultă că verbele care sunt neregulate la viitorul simplu sunt neregulate și la condiționalul prezent. Exemple: În
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
ca ale celui românesc, cu unele deosebiri: Formare: "avoir" sau "être" la condițional prezent + participiul trecut: Și folosirea acestei forme verbale este în general aceeași ca a celei corespunzătoare din română. Deosebiri: Din cele două forme ale imperativului, prezent și trecut, cea de-a doua este rar folosită. În franceză, imperativul prezent are nu numai forme de persoana a II-a, ci și de persoana I plural. Sunt în general aceleași ca la indicativ prezent, persoanele corespunzătoare, cu deosebirea că nu
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
este cea de la indicativ prezent, ci cea de la subjonctiv prezent. Ultimul verb mai prezintă și particularitatea că se folosește numai la persoana a II-a plural, cu sensul „Binevoiți!” Infinitivul francez are, ca în română, formă de prezent și de trecut. Spre deosebire de română, cea de trecut este și ea destul de frecventă. Formare: rădăcina verbului + un sufix specific: La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
ci cea de la subjonctiv prezent. Ultimul verb mai prezintă și particularitatea că se folosește numai la persoana a II-a plural, cu sensul „Binevoiți!” Infinitivul francez are, ca în română, formă de prezent și de trecut. Spre deosebire de română, cea de trecut este și ea destul de frecventă. Formare: rădăcina verbului + un sufix specific: La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
pas compris cette réalité" „pentru că nu a înțeles această realitate”), dar în limbajul curent actual topica este mai degrabă aceeași ca la infinitiv prezent: "pour ne pas avoir compris". O parte din funcțiile infinitivului prezent se regăsesc și la cel trecut, anume acelea care sunt compatibile cu exprimarea unei acțiuni anterioare: Formare: rădăcina formei de indicativ imperfect + sufixul "-ant". Verbele de conjugarea a II-a au și la această formă sufixul "-iss-": Sunt două verbe neregulate, care au la participiul prezent
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
misiune de maximă importanță. Jake (Woody Harrelson) este un curcan războinic a cărui misiune este aceea de a schimba istoria și de a scoate curcanul de pe masa festivă de Ziua Recunoștinței. Pentru a reuși, cei doi trebuie să călătorească în trecut, chiar în momentul în care a luat naștere amenințătoarea tradiție. Dacă vor izbuti sau nu să-și schimbe destinul, rămâne să descoperiți doar la cinema, începând cu 15 noiembrie. Dezvoltarea producției filmului, la început denumit "Curcanii", a început în iunie
Păsări libere () [Corola-website/Science/330315_a_331644]
-
s-au format în următoarele moduri: Un caz mai deosebit este cel al lui "îl y a", la origine expresie verbală impersonala cu sensul „este, există, se află”, care că prepoziție se folosește în exprimarea duratei dintre un moment din trecut și momentul vorbirii: "Je l’ai connu îl y a dix ans" „L-am cunoscut acum zece ani”. De notat că prepozițiile "à" și "de" se sudează cu articolele hotărâte "le" și "leș", deci din două cuvinte aparținând la părți
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
fundațiile și zidurile. Liderul arab palestinean Abd al Kader al Husseini și-a asumat răspunderea asupra atentatului. După istoricul israelian Uri Milstein, bomba a fost preparată de Fawzi el Kutub, specialist palestinian în explozive, zis „Inginerul”, care fusese antrenat în trecut de naziști, și care acționase în complicitate cu doi dezertori britanici, caporalul Peter Marsden și căpitanul Eddie Brown. În ciuda gravei avarii, ziarul de a doua zi a putut apare într un format redus de două pagini, imprimat la o mică
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
în 1958. Aceste semne au fost înregistrate în cartea lui Frissell numită "Something in this Book is True": Aceste opt semne care prefigurează sfârșitul lumii par să se fi îndeplinit în mare parte și ar fi referiri la evenimente din trecut. Primul semn este interpretat ca o referire la sosirea europenilor în America de Nord, în timp ce al doilea ar fi apariția căruțelor și explorarea Americii de Nord de către bărbați albi. Semnele trei, patru și cinci s-ar referi la sosirea bovinelor, construcția căii ferate și
Stea Albastră Kachina () [Corola-website/Science/330367_a_331696]
-
promisiunile încălcate ale liberalilor a devenit șeful insurecției legitimiste împotriva Statului italian unificat, fiind ajutat cu oameni, bani și arme. Crocco, deși nu a fost un susținător al Casei de Bourbon, era dispus să facă orice pentru a-și răscumpăra trecutul.. A decis să treacă de partea lui Francesco II, ultimul rege al Regatului celor Două Sicilii, de la care era "sigur că va obține glorie și câștiguri". În jurul lui Crocco s-au adunat mulți rebeli, majoritatea persoane simple împinse de foame
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
Santo Stefano și apoi la închisoarea din Portoferraio, în provincia Livorno, unde a petrecut restul vieții. În timpul vieții sale de deținut, Crocco a menținut întotdeauna o atitudine calmă și disciplinată față de toată lumea, fiind respectat de către alți deținuți datorită numelui și trecutului său. Nu s-a alăturat protestelor și încăierărilor altor prizonieri, preferând să rămână pe margine și să ajute pe cei bolnavi. El a fost vizitat în închisoarea din anto Stefano de către Pasquale Penta care a rămas acolo timp de 10
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
banditismului în timpul său glorios", numindu-l "Napoleon al hoților". Interviul a fost publicat anul următor de un student al lui Ottolenghi, Romolo Ribolla, în opera "Voci dell'ergastolo". În timpul conversației fostul tâlhar, deja bătrân, cu probleme fizice și renegându-și trecutul, a relatat pe scurt viata lui, plângând câteodată; l-a lăudat pe Garibaldi, Victor Emmanuel al II-lea pentru că i-a acordat grațierea (deși , în scrierile autobiografice, a mulțumit nu pentru viața sa, ci pentru că a i-a scutit familia
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
sau arbori. Bulevardele sunt străzi urbane largi și drepte, de mare circulație, în general mărginite de plantații de arbori. Căile sunt artere de pătrundere într-un oraș, iar rolul lor este de a face legătura cu o șosea importantă. În trecut calea era o stradă care servea drept arteră principală de circulație într-un oraș. Drumurile sunt căi de comunicație terestră, străzi, șosele. Intrările sunt străzi mici înfundate la un capăt. Poartă și denumirea de fundături. Piețele sunt locuri întinse și
Lista străzilor din sectorul 3 () [Corola-website/Science/330381_a_331710]
-
Friedei de la „Hanul Podului”. Gardena, birtășița acestui han, căreia Frieda îi este dragă ca o fiică, se opune vehement iubirii dintre cei doi și deplânge căderea tinerei din grațiile lui Klamm. Ea însăși trăiește cu nostalgia unei relații amoroase din trecut cu acest domn al Castelului. K. încearcă să extragă de la Gardena informații prețioase despre misteriosul său șef, dar nu i se oferă decât un portret abscons și mitologizat. Întregul Castel îi este descris ca o instituție administrativă transcendentă. Între timp
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
Klamm, o sosie sau poate chiar o iluzie. K. susține că Barnabas are tot viitorul înainte și că trebuie să încerce să își croiască un drum prin birocrația Castelului, însă Olga îi atrage atenția că asupra familiei lor apasă un trecut incomod și ostracizant. Cu trei ani înainte, Amalia nu a dat curs avansurilor sexuale ale unui funcționar al Castelului, iar acest refuz a periclitat iremediabil statutul social al întregii familii. Olga compară acest episod din viața surorii cu relația dintre
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]