39,851 matches
-
Snegur, primul președinte al Republicii Moldova, a oferit 104 medalii. Petru Lucinschi și Vladimir Voronin au decorat 59 și, respectiv, 74 de oameni și organizații. Președinții interimari Mihai Ghimpu și Marian Lupu, în doi ani și jumătate, au scris mai multe decrete de decorare cu Ordinul Republicii: Ghimpu a oferit 133 de medalii, iar Lupu 24. Vlad Filat, și el interimar, nu a reușit că confere niciun ordin în cele trei zile de interimat. Nicolae Timofti a oferit peste 264 de medalii
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
oferit 133 de medalii, iar Lupu 24. Vlad Filat, și el interimar, nu a reușit că confere niciun ordin în cele trei zile de interimat. Nicolae Timofti a oferit peste 264 de medalii. Actualul președinte Igor Dodon a semnat primul decret de decorare a unor persoane cu Ordinul Republicii la doar câteva zile de la inaugurare. Decizia președintelui de a decora anumite persoane au stârnit critici încă de la începutul anilor 1990. Vladimir Voronin a atras o atenție deosebită atunci când a dispus decorarea
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
câteva zile de la inaugurare. Decizia președintelui de a decora anumite persoane au stârnit critici încă de la începutul anilor 1990. Vladimir Voronin a atras o atenție deosebită atunci când a dispus decorarea lui Ivan Bodiul, ex-prim-secretar al Comi-te-tu-lui Central al Par-ti-du-lui Comunist. Decretul a stârnit un val de cri-tici din par-tea altor deținători ai ordinului, prin-tre care scriitorii Grigore Vieru și Nicolae Dabija. Tot Voronin a decorat mai multe persoane din anturajul său, unele dintre care au fost cercetate penal ulterior. În perioada
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
servească lui Ghimpu politica de guvernare”, printre persoanele decorate fiind identificați oameni apropiați lui. Nicolae Timofti este președintele cu cele mai multe ordine conferite. În 2012, primul său an în fotoliul de președinte, Timofti a decorat cu Ordinul Republicii printr-un singur decret 226 de oameni, semnatari ai Declarației de independență a Republicii Moldova. Gestul a fost criticat printre altele de generalul Ion Costaș, care a declarat: „Nu meritau să primească Ordinul Republicii semnatarii Declarației de Independență. Nu este un eveniment că a semnat
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
cerut sprijinul împăratului Rusiei Nicolae al II-lea, care declarase public că nu va părăsi Șerbia la greu. După respingerea tuturor propunerilor de pace, Austro-Ungaria a declarat război Șerbiei pe 28 iulie 1914. Pe 31 iulie, Franz Josef a semnat decretul de mobilizare generală în Austro-Ungaria. Pe 29 iulie, Nicolae al II-lea ordonase mobilizarea generală în Rusia. A doua zi, Germania a cerut oprirea pregătirilor de război ale Rusiei, iar tarul a făcut o ultima încercare pentru oprirea războiului, dar
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
de Armată a 2-a bulgară în luptele cu sârbii au împiedicat Puterile Centrale să încercuiască și să scoată definitiv din lupta trupele Belgradului. La începutul anului 1916, Regatul Muntenegrului a fost scos din război. Regele Nikola I a semnat decretul pentru demobilizarea armatei și a plecat în exil. Teritoriul țării a fost ocupat de trupele austro-ungare. Cu toate acestea, populația sârbă și muntenegreană a continuat lupta de gherilă împotriva ocupantului. După înfrângerea zdrobitoare a Șerbiei, Antanta a format frontul din
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
ocupat în totalitate teritoriul țării. În ianuarie 1916, după ce austro-ungarii au ocupat capitala Cetinje, delegațiile muntenegreană și austro-ungară au negociat capitularea armatei muntenegrene. Muntenegrenii au fost obligați să accepte condiții de pace grele. Regele Nikola I al Muntenegrului a semnat decretul de demobilizare a armatei și a fugit în Italia. Aproximativ 3.000 de oameni, ultimele trupe muntenegrene, au fost luați prizonieri de către austro-ungari. Muntenegru s-a angajat prin Declarația din Corfu să devină parte a Regatului Iugoslaviei. Pe 26 noiembrie
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
fiind scutite de impozite și de alte obligații financiare de către Statul Român. Biblioteca a fost confiscată în anul 1949 fără inventar și atribuită statului prin hotărâre judecătorească, pe baza cererii consiliului popular al raionului, în ciuda faptului că nu figurează în Decretul nr. 176/1949. În anul 1961 Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotecă Națională a României). Arhiepiscopia Romano Catolică din Alba Iulia a cerut în justiție retrocedarea Bibliotecii Bathyaneum și Institutului de Astronomie, în conformitate cu prevederile Ordonanței
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
(n. 1931 -- d. 27 mai 2008, Craiova) a fost primarul municipiului Craiova între anii 1973-1976 și 1996-2004. A fost, de asemenea și Ministru al Transporturilor în perioada 24 octombrie 1979 - 9 august 1986. Prin Decretul 65 din 14 mai 1988 (Decretul 65/1988) fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificarii. Vasile Bulucea a fost un membru activ al Partidului Comunist Român, ales în Comitetul Central. În timpul revoluției
Vasile Bulucea () [Corola-website/Science/319025_a_320354]
-
n. 1931 -- d. 27 mai 2008, Craiova) a fost primarul municipiului Craiova între anii 1973-1976 și 1996-2004. A fost, de asemenea și Ministru al Transporturilor în perioada 24 octombrie 1979 - 9 august 1986. Prin Decretul 65 din 14 mai 1988 (Decretul 65/1988) fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificarii. Vasile Bulucea a fost un membru activ al Partidului Comunist Român, ales în Comitetul Central. În timpul revoluției din decembrie 1989, Vasile Bulucea era
Vasile Bulucea () [Corola-website/Science/319025_a_320354]
-
Măcelarul de la Interne”. În 1942, după absolvirea școlii primare din comuna Băiculești, se angajează ucenic la Tipografia CFR Filaret din București, unde va lucra până în 1949. Enoiu a intrat în Partidul Comunist Român în 1945. Pe 30 august 1948, prin Decretul nr. 221 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR, este înființată Direcția Generală a Securității Poporului. a intrat în Securitate la 1 august 1949, în urma absolvirii, între primii 10, a unui curs de patru luni la „Școala profesională a DGSP
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
în 1806, odată cu reorganizarea cavaleriei din Garda Imperială, regimentul de dragoni din Garda Imperială. Acest regiment a devenit curând cunoscut sub numele de Dragonii Împărătesei ca un omagiu adus primei soții a lui Napoleon, Joséphine de Beauharnais. La origine (prin decretul din 15 aprilie 1806), regimentul era format din trei escadroane conduse de 60 de ofițeri. Primul, compus din veliți, număra 296 de oameni. Celelalte două escadroane, ca cele de linie, aveau în componență 476 de cavaleriști. Pentru a completa această
Regimentul de dragoni din Garda Imperială () [Corola-website/Science/319169_a_320498]
-
țări, lucrări de istorie, artă și știință militară, tehnică civilă și militară, lucrări din toate domeniile cunoașterii și creației umane, inclusiv literatură și artă. Legea 346 din 21 iulie 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, prevede, între altele: Prin Decretul nr. 569 din 8 iulie 2004, semnat de președintele României Ion Iliescu, publicat în „Monitorul Oficial al României", Partea I, Legi, decrete, hotărâri, alte acte, nr.633, marți, 13 iulie 2004, p.2., Președintele României decretează: Cu următoarea motivație: pentru
Biblioteca Militară Națională () [Corola-website/Science/319335_a_320664]
-
și artă. Legea 346 din 21 iulie 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, prevede, între altele: Prin Decretul nr. 569 din 8 iulie 2004, semnat de președintele României Ion Iliescu, publicat în „Monitorul Oficial al României", Partea I, Legi, decrete, hotărâri, alte acte, nr.633, marți, 13 iulie 2004, p.2., Președintele României decretează: Cu următoarea motivație: pentru prodigioasa activitate de păstrare și valorificare a tradițiilor militare românești din cultura scrisă, pentru contribuția avută la crearea unei bune imagini publice
Biblioteca Militară Națională () [Corola-website/Science/319335_a_320664]
-
(în ) a fost înființat, sub presiunea Germaniei naziste, prin Decretul nr. 830 din 20 noiembrie 1940 (Legea 830/21 noiembrie 1940). Acest grup etnic a fost o organizație cu statut de persoană juridică, subordonată direct capitalei celui de-al treilea Reich, fiind singurul organism care a reprezentat, în perioada 1940-1944
Grupul Etnic German din România () [Corola-website/Science/319374_a_320703]
-
forțată pe toată durata celui de-al doilea Razboi Modial"” . Biserica Evanghelică se numără printre instituțiile angajate să susțină Germania nazistă, scop în care a promis 5 millioane $ obținuți din utilizarea muncii forțate în timpul perioadei naziste. Având atribuții conferite prin Decretul lege din 1941 și consimțământul Consistoriului Regnicular al Bisericii Evanghelice C.A dat la 2 iulie 1942 și bazat pe Convenția publicată în Monitorul Oficial nr.234 din 7 octombrie 1942,. a preluat învățământul de stat și confesional astfel că
Grupul Etnic German din România () [Corola-website/Science/319374_a_320703]
-
ar putea să înregistreze pe toți germanii civili care au împlinit 16 ani, atât bărbați cât și femei, și în realitate atât cetățenii străini, cât și persoanele care făceau parte din «Grupul Etnic German», prin urmare germanii (Ministerul de interne, decretul 12.500; 27 august 1944). Ministrul de externe Grigore Niculescu-Buzești își dăduse consimțământul aliaților prin delegația română, care va semna armistițiul (încheiat la 12.9.1944), aflându-se la Moscova, măsură care a premers , acțiunii de deportarea germanilor din România
Grupul Etnic German din România () [Corola-website/Science/319374_a_320703]
-
acest motiv, ea fu arestată, aruncată în închisoare, părăsită în voia insultelor și răului tratament al temnicerilor. Aceasta nu era de ajuns. O aduseră în fața unui tribunal, care pronunță împotriva ei pedeapsa cu moartea. Tânărul Alexe certifică sentința, punând pe decretul ce o condamna pe mama lui semnătura cu cerneală roșie, ca o picătură de sânge. Maria de Antiohia fu sugrumată în celula sa: avea doar 35 de ani. Ura lui Andronic nu se mulțumi numai cu acest asasinat juridic; el
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
pagină tragică și rușinoasă în istoria nordamericană. Acțiunea de deportare a fost provocată de creșterea necesarului de terenuri agrare datorită creșterii populației albe în anii 1800 prin emigrațiile masive din Europa. Politica regimului american de transhumanță a fost legalizată prin decretul de lege „"Indian Removal Act"” din 1830 din perioada președintelui Andrew Jackson. Deportarea a fost realizată forțat, cu ajutorul armatei. Pe drum spre rezervații au murit peste un sfert din numărul amerindienilor deportați; această decimare a lor fost cauzată de boli
Drumul lacrimilor () [Corola-website/Science/315564_a_316893]
-
răscoala a fost înăbușită cu ajutorul forțelor militare austriece, iar 14 capi ai răscoalei, printre care Luchian Cobiliță, Ivan Halitsia și Iosip Byrlou, au fost capturați și închiși. Pentru a potoli revolta, guvernul austriac a emis la 11 mai 1844 un decret prin care a recunoscut dreptul de a folosi pădurile și pășunile de către țărani, în schimbul plății unor taxe către stăpânul terenurilor respective. Un an mai tâziu, creșterea taxelor de către proprietari a dus la formularea unor noi plângeri către autorități, iar Luchian
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
sistemului de învățământ, precum și cel de-al treilea din 1972, care din nou restricționa sistemul și readucea ideologia național-stalinistă în sistemul educațional. Această reformă urma modelul schimbărilor din societatea românească, după vizita lui Nicolae Ceaușescu din China și Coreea de Nord. Prin decretul nr. 175 din 3 august 1948, în școlile din România a fost impus sistemul manualului unic. Sarcina întocmirii cărților de școală nu a revenit însă Ministerului Învățământului, ci Comisiei de Învățământ a Direcției de Agitație și Propagandă a Comitetului Central
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
erau asistați religios de către preoți militari, care erau numai trei la număr. Aceștia ajungeau destul de rar în Suceava, întrucât trebuiau să țină servicii religioase și în alte localități: Gura Humorului, Vatra Dornei, Borșa, Sighet, Colomeea, Sniatin, Cernăuți și Siret. Prin Decretul Sfântului Scaun din 11 aprilie 1796, parohiile romano-catolice din Bucovina au fost scoase de sub jurisdicția Episcopiei de Bacău și încorporată în Arhiepiscopia de rit latin din Lemberg. La cererea credincioșilor din Bucovina, prin decretul imperial nr. 16866 din 11 noiembrie
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Colomeea, Sniatin, Cernăuți și Siret. Prin Decretul Sfântului Scaun din 11 aprilie 1796, parohiile romano-catolice din Bucovina au fost scoase de sub jurisdicția Episcopiei de Bacău și încorporată în Arhiepiscopia de rit latin din Lemberg. La cererea credincioșilor din Bucovina, prin decretul imperial nr. 16866 din 11 noiembrie 1811, emis la Viena de împăratul Francisc I (1792-1835), au fost înființate cinci parohii: Siret, Suceava, Sadagura, Istensegíts (Țibeni) și Andrásfalva (Măneuți) . Alți autori au vehiculat, în mod greșit, afirmația că anul înființării Parohiei
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Dragomirnei - cu Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din 1894 și Moara - cu Biserica "Sf. Maximilian Maria Kolbe" din 1984) și cinci fără biserici (Mihoveni, Frumoasa, Ipotești, Lisaura și Sfântu Ilie). Biserica filială din Bulai-Moara a primit la 1 iulie 1995, prin decret episcopal, statutul de parohie. În timpul păstoririi pr. Ștefan Babiaș (2006-2010), s-a renovat biserica în exterior și s-a refăcut altarul. Urma să se refacă altarele laterale și picturile, consacrarea altarului fiind fixată pentru 9 mai 2010. Totuși, în dimineața
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
martie 2010, înainte de a celebra liturghia în limba polonă din biserica din Suceava, părintelui Babiaș i s-a făcut rău în sacristie și a făcut stop cardio-respirator, murind la ora 8.30, după ce s-a încercat zadarnic resuscitarea sa. Prin decretul episcopal nr. 712 din 1 mai 2010, pr. Iosif Doboș (paroh emerit de Rădăuți) a fost numit ca paroh de Suceava și decan de Bucovina, luându-se în considerație disponibilitatea, prudența și experiența sa, așa cum este menționat în document. Exercitarea
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]