409,442 matches
-
va realiza niște filmulețe pe teme medicale. Dacă până în 1975 aceste filme au fost mai mult niște legende, în acel an un reporter TV pe nume Cornel Rusu, le descoperă într-un fișet metalic la spitalul care poartă numele celebrului medic. Filmele au fost realizate în perioada anilor 1898-1899.( A.N.F.) Senzația reprezentațiilor cinematografice bucureștene era filmul "„Sosirea trenului în gară”". Pentru înnoirea programelor curând se vor prezenta "imagini din țară" filmate de operatorul francez "Menu" unul din cei angajați de
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna îmbracă cioareci lucrați din țesătură din pănură albă având croiala clasică a cioarecilor românești. Opincile, reprezentând încălțămintea veche, au fost înlocuite în totalitate cu bocanci. 1864, Apoldu de Jos - 1947, Sibiu medic și publicist Studiile universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890, la Universitatea din Graz. De la 1 august 1891 până la 30 octombrie 1893 a fost medic pentru pretura Săliște, iar de la 1 mai 1894 a fost
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
în totalitate cu bocanci. 1864, Apoldu de Jos - 1947, Sibiu medic și publicist Studiile universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890, la Universitatea din Graz. De la 1 august 1891 până la 30 octombrie 1893 a fost medic pentru pretura Săliște, iar de la 1 mai 1894 a fost medic al Seminarului arhidiecezan din Sibiu. Membru al ASTRA, colaborator la prima enciclopedie românească, apărută în 1898, 1900, 1904, cunoscută sub numele de Enciclopedia Diaconovici, apărută sub auspiciile Asociațiunii ASTRA
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
și publicist Studiile universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890, la Universitatea din Graz. De la 1 august 1891 până la 30 octombrie 1893 a fost medic pentru pretura Săliște, iar de la 1 mai 1894 a fost medic al Seminarului arhidiecezan din Sibiu. Membru al ASTRA, colaborator la prima enciclopedie românească, apărută în 1898, 1900, 1904, cunoscută sub numele de Enciclopedia Diaconovici, apărută sub auspiciile Asociațiunii ASTRA. Opera: Igiena școlară, Sibiu, 1904; Cărticica sănătății, 1905. 1906, Apoldu de
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
la Biblioteca Mitropolitană Sibiu, secretar al Despărțământului ASTRA Sibiu (1938-1944), director al Căminelor Culturale din Sibiu. A fost închis, fiind deținut politic între anii 1952-1953, la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Preot (1933), protopop (1965), iconom stavrofor (1968). 16.10.1939, Sîngătin medic și scriitor Liceul îl termină în 1956, la București. Între 1956-1962 și-a făcut studiile de medicină, în specialitatea psihiatrie. Din 1956 a fost asistent la Institutul medico-farmaceutic. A debutat cu nuvelistică în Gazeta Literară în 1967. Opera: Diminețile bătrâne
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
și a contactat-o pe Locustă, expertă în otrăvuri. Halostus, degustătorul bucatelor împărătești, a picurat otravă pe o ciupercă, iar gurmandul Claudius a înfulecat-o. A început să aibă diaree, iar Agrippina , că să se asigure, l-a pus pe medic să-i administreze o a două doză de otravă, cu ajutorul unei pene pe care i-a introdus-o în gât că să-i stimuleze vomă. Claudius a murit în noaptea 12-13 octombrie 54, lăsându-și fiul vitreg, Nero, să preia
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
Médan unde și-a petrecut vara, Émile Zola se asfixiază în timpul nopții împreună cu soția sa Alexandrine, din cauza combustiei lente a unui foc acoperit din șemineul camerei lor, în apartamentul de pe rue de Bruxelles (Paris, arondismentul al IX-lea). La sosirea medicilor nu mai rămâne nimic de făcut. Émile Zola decedează oficial la ora 10 dimineața, cauza fiind intoxicația cu monoxid de carbon. Cu toate acestea, soția lui supraviețuiește. Moartea scriitorului este cel mai probabil accidentală, dar ținând cont de numărul inamicilor
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
se transformă în cadrul unei familii o tară genetică. Această întreprindere a implicat și elaborarea unei genealogii pe care autorul nu a încetat să o perfecționeze de-a lungul publicării operei sale. Prin intermediul lui Émile Deschanel, Zola face cunoștință cu operele medicilor alieniști Bénédict Augustin Morel și Joseph Moreau legate de ereditate, văzută din perspectiva patologicului. Scriitorul și-a completat cunoștințele despre acest subiect în mod continuu. Spre deosebire de Balzac, el se folosește de tema eredității ca de un instrument, ca de un
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
2001: gospodării - 1860, locuitori - 2960, proprietari de pământ - 447, cooperativa de producție „Vărvăreni” - 323 ha, SA „Cereale Flor”, gospodăria țărănească „Pavel Cibotaru” - 140 ha, SA „Fabrica de lactate Florești”, abator, școala medie „Mihai Eminescu”, cămin cultural, bibliotecă, oficiu poștal, oficiul medicului de familie, biserica „Minunile Sf. Arh. Mihail”, grădiniță de copii, teren de fotbal, 90 fântâni, centrală telefonică, monument consătenilor căzuți în războiul II mondial, baie. Vărvăreuca e satul natal al scriitorului Mihail Gh. Cibotaru, laureat al Premiului Național pentru literatură
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
practica timp de secole (naștere acasă, cu ajutorul unei moașe), "febra puerperală" era relativ rară. Odată cu fondarea în marile orașe europene a clinicilor de nașteri (de exemplu l"'Hôtel-Dieu" de la Paris, în secolul al XVII-lea), iar nașterile erau asistate de medici, "febra puerperală" a devenit o complicație frecventă și de temut. Aceasta, înainte de toate întrucât medicii erau în contact cu alți bolnavi și cu cadavre și se ignora necesitatea unei dezinfectări eficiente: pe mâinile și pe intrumentarul lor, medicii transportau germeni
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
fondarea în marile orașe europene a clinicilor de nașteri (de exemplu l"'Hôtel-Dieu" de la Paris, în secolul al XVII-lea), iar nașterile erau asistate de medici, "febra puerperală" a devenit o complicație frecventă și de temut. Aceasta, înainte de toate întrucât medicii erau în contact cu alți bolnavi și cu cadavre și se ignora necesitatea unei dezinfectări eficiente: pe mâinile și pe intrumentarul lor, medicii transportau germeni care pătrudeau în căile genitale ale femeilor. În unele instituții se întâmpla uneori ca două
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
asistate de medici, "febra puerperală" a devenit o complicație frecventă și de temut. Aceasta, înainte de toate întrucât medicii erau în contact cu alți bolnavi și cu cadavre și se ignora necesitatea unei dezinfectări eficiente: pe mâinile și pe intrumentarul lor, medicii transportau germeni care pătrudeau în căile genitale ale femeilor. În unele instituții se întâmpla uneori ca două treimi din femeile în naștere să moară de această infecție. Medicul englez "Thomas Willis", din secolul al XVII-lea, a dat numele "febrei
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
se ignora necesitatea unei dezinfectări eficiente: pe mâinile și pe intrumentarul lor, medicii transportau germeni care pătrudeau în căile genitale ale femeilor. În unele instituții se întâmpla uneori ca două treimi din femeile în naștere să moară de această infecție. Medicul englez "Thomas Willis", din secolul al XVII-lea, a dat numele "febrei puerperale". În 1795, "Alexander Gordon d'Aberdeen" a sugerat că febrele erau rezultatul unor procese infecțioase, și că era capabil să le vindece, însă s-a izbit de
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
febrei puerperale". În 1795, "Alexander Gordon d'Aberdeen" a sugerat că febrele erau rezultatul unor procese infecțioase, și că era capabil să le vindece, însă s-a izbit de neînțelegerea confraților săi. La rândul său, la mijlocul secolului al XIX-lea, medicul maghiar "Ignaz Semmelweis" a arătat că trebuie incriminate relele condiții de igienă (îndeosebi din spitale), cât și lipsa de curățenie a medicilor și absența dezifecției. El a descris, cu precizie, evoluția bolii. Femeile atinse de "febra puerperală" suferă mai întâi
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
le vindece, însă s-a izbit de neînțelegerea confraților săi. La rândul său, la mijlocul secolului al XIX-lea, medicul maghiar "Ignaz Semmelweis" a arătat că trebuie incriminate relele condiții de igienă (îndeosebi din spitale), cât și lipsa de curățenie a medicilor și absența dezifecției. El a descris, cu precizie, evoluția bolii. Femeile atinse de "febra puerperală" suferă mai întâi de o febră puternică, însoțită de o sete intensă. Apoi pulsul slăbește ca intensitate accelerându-se. Câteva zile mai târziu, apar pe
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
izbucniri boli. În unele cazuri există posibilitatea profilaxiei postexpunere. Aceasta cuprinde măsuri generale: spălarea penisului după contact, stoarcerea locului înțepat și spălarea cu dezinfectante și măsuri specifice de administrare de medicamente antiretrovirale. În cazul existenței unei suspiciuni trebuie consultat imediat medicul pentru a evaluat riscul de contaminare și pentru a începe profilaxia antiretrovirală. Această profilaxie constă în principal din medicația antiretrovirală administrată pacientului HIV-pozitiv. În prima etapă, HIV-ul infectează receptorii CD4, folosindu-i apoi ca poartă de intrare în organism
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
de asistență medicală încă din 1924, iar din 1981 funcționează un spital care deservește nu doar locuitorii orașului, ci și pe cei ai comunelor învecinate. Spitalul beneficiază de secții de interne, chirurgie, ginecologie, ortopedie, radiologie și altele, fiind încadrat cu medici și cadre medii bine pregătite. Din 1971 funcționează și spitalul de psihiatrie, cu o capacitate de 200 de locuri, dar și 3 farmacii și 2 cabinete stomatologice. Cea mai mare activitate industrială a acestei zone se desfășoară în zona termocentralei
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
din anul 1902 cu Maria Catarig l. Dumitru din Rebrișoara, așa încât, s-a stabilit în Rebra împreună cu familia în care i s-au născut doi fii: Aurel n. 26 noiembrie 1903 viitor jurist și Emil n. 21 aprilie 1905 - viitor medic. În timp, Dumitru Eremeiu a devenit o personalitate importantă a Rebrei, fiind directorul școlii, membru în consiliul local, cenzor al cooperativei și membru al comitetului bisericesc, și-a construit casă frumoasă cu toate anexele gospodărești pe ulița din dos pe
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
învățământ sunt în număr de 29: - profesori 14 dintre care toți sunt calificați;învățători și educatoare 15, fiind toți calificați. În prezent școala generală din localitatea Rebra cuprinde un cabinet medical individual cu dotări minime, unde își desfășoară activitatea un medic de familie și 2 asistente medicale. Sportul în localitatea Rebra, s-a bucurat din totdeauna de o atenție deosebită din partea autorităților și a factorilor de răspundere de la nivel local. Localitatea dispune de o bază sportivă care cuprinde un teren de
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
apoi "Spital de Boli Cronice" (cu secțiile boli cronice - interne, fizioterapie, pediatrie, laborator, farmacie) a fost desființat, prin hotărâre a Guvernului României, în primăvara anului 2011. În Victoria își desfășoară activitatea o policlinică (cabinete stomatologice, laboratoare dentare, fizioterapie, cabinete ale medicilor de familie), precum și un cabinet medical școlar și o mică stație de salvare. În oraș există trei farmacii de circuit deschis, cabinete de neurologie, dermatologie, oftalmologie și de obstetrică-ginecologie. Între 1954 și 1965, titulatura oficială era „Președinte al Sfatului Popular
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
Atropates, satrap de Media. După obicei, se ținea o petrecere cu băutură acompaniată de un festival dramatic, dar de data aceasta a luat o turnură nefericită: Hephaestion cade la pat și moare în octombrie 324. Mâniat, Alexandru îl execută pe medic. Drypetis, dar mai ales Alexandru fu șocat. Îi ordonă lui Perdiccas să-i organizeze marșul funebru, către marile funeralii de la Babilon. Roxana s-a născut în anul 343 î.Hr. în nordul teritoriului actual al Afghanistanului, Uzbekistanului și Tajikistanului, ea căsătorindu
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
acum nu se stie numărul exact al soldaților care au murit pe drumul de întoarcere. Între timp, la Babilon, prietenul său de-o viata,Hefaiston a fost răpus de febra tifoidă,iar Alexandru,care era foarte mâniat,a poruncit crucificarea medicului său. Nu mai exista nici un consens în jurul persoanei sale. Consuma foarte mult alcool, iar numeroasele campanii îndelungate i-au periclitat sănătatea. Pe de altă parte, a amânat foarte mult momentul conceperii unui urmaș, astfel încât, epuizat de acest stil de viață
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
rit oriental unite cu Roma din orașul ucrainean Bratslav. Bunicul este preot al aceluiași cult. Tatăl, căruia destinul părea să-i rezerve aceeași carieră clericală, fuge la Moscova în 1809 și se înscrie la Academia Imperială de Medicină Chirurgicală. Devine medic militar la un spital din Moscova în timpul campaniei din 1812 și o cunoaște în 1818 pe Maria Neceaieva (mama scriitorului), născută într-o familie de negustori. Cei doi vor avea opt copii: Mihail (1820—64), Feodor (1821-1881), Varvara (1822-92), Andrei
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
născută într-o familie de negustori. Cei doi vor avea opt copii: Mihail (1820—64), Feodor (1821-1881), Varvara (1822-92), Andrei (1825-97), Liubov (născut și mort în același an, 1829), Vera (1829-96), Nikolai (1831-83) și Aleksandra (1835-89). Pentru « serviciul deosebit de zelos », medicul Mihail Dostoievski primește în 1828 ordinul Sfintei Ana și devine asesor de colegiu , ceea ce îi oferă "de jure" statutul de nobil. Cu această ocazie familia Dostoievski achiziționează un mic domeniu în Darovoie, un oraș la aproape 150 km de Moscova
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
aproape 150 km de Moscova, unde vor locui în timpul verii. Cu toate că le plăcea să creadă că și-au recâștigat astfel statutul strămoșesc, membrii familiei Dostoievski aveau o situație foarte diferită de cea a nobililor cu tradiție. Deși onorabilă, meseria de medic nu reușea să-i aducă lui Mihail Dostoievski un salariu suficient de mare pentru toate necesitățile sale și mereu era nevoit să suplimenteze veniturile cu servicii medicale particulare. Familia locuia într-un apartament mic, înghesuit, pe terenul spitalului, iar lipsa
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]