39,491 matches
-
2. Epoca arhaică 66 3. Piramidele 67 4. Concepțiile funerare 70 5. Lumea din jurul piramidelor 72 6. Religia și societatea 74 7. Sfârșitul epocii piramidelor 75 8. Criza conștiințelor 78 9. Reorânduirea societății. O nouă escatologie 80 10. Templul Și preoții 83 11. Magia 85 12. Lărgirea orizonturilor 86 13. O societate nouă 88 14. Teba Și regalitatea 88 15. Religia burgheză 90 16. Credințele funerare 91 17. O nouă teologie: Aton 94 18. Epoca ramsidă: o religiozitate mai umană 97
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății 301 3. Dinamici și orientări 302 1. Un politeism pentru cetate 302 2. Supraevaluarea mitului și limitele ritului 304 4. Olimpian și misteric 307 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii viitorului 313 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poeți 316 Bibliografie 318 Religia etruscă (Mario Torelli) 321 1. Izvoarele și reconstituirea religiei etrusce 321 2. Protoistoria și concepțiile religioase cele mai vechi 322 3. Elenizarea cultului și definirea panteonului 326 4. Experiența religioasă etruscă 330 Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576 2. Zeii principali 577 3. Preoții și jertfele. Locuri de cult 580 Bibliografie 580 Religia celților (Enrico Campanile) 583 1. Problema izvoarelor 583 2. Panteonul galic antic 586 3. Divinitățile galice și divinitățile insulare 589 4. Imaginea celților În lumea clasică 591 5. tăierea capetelor 592
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
antic 586 3. Divinitățile galice și divinitățile insulare 589 4. Imaginea celților În lumea clasică 591 5. tăierea capetelor 592 6. Jertfa umană 594 7. Pharmakòs În religia galică 596 8. Lumea de „dincolo” 598 9. Cultul matroanelor 600 10. Preoții 601 11. Regele ca personaj sacru 603 12. Zeii britaniei 606 13. Zeii Irlandei 607 Bibliografie 609 Religia germanilor (Enrico Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeii Irlandei 607 Bibliografie 609 Religia germanilor (Enrico Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore 613 4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia germanică În evul mediu nordic 620 8. Analiza dumeziliană a religiei germanice. Zeii primei funcții 621 9. Zeul celei de-a doua funcții 627 10. Divinitățile minore 631 11. Știința profeției 635 12. Jertfa 636 Bibliografie 638
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dar mulți”, ca și termenul sintetic, de „prostime”, sunt ilustrative. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: „mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști, preoți și călugări...” (Letopiseți). Abia mai târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care Încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte („Slăbiciune de minte”), nevolnic, slab de hire
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
, Mircea (2.I.1910, Cuciurul Mare-Cernăuți - 17.IV.1945, București), poet, prozator, traducător și eseist. Este fiul Olimpiei (n. Șandru) și al lui Gavril Streinul, preot. Urmează școala primară la Cuciurul Mare (1919-1922), Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți (1922-1928) și tot aici Facultatea de Teologie (1928-1932). A funcționat ca ziarist, director de librărie (1933), referent de presă (1939-1940), cenzor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei. După ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
, Lia (2.XII.1930, Nicolinț, Serbia), filolog și memorialistă. Este fiica Paraschivei (n. Ruja) și a lui Teodor A. Ciobanu, preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârșeț și Școala Superioară de Pedagogie din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957 și 1966 funcționează ca profesoară la școala elementară din Ecica și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la cunoașterea de sine, el se ostenește prin „lucrarea cuvântului” să salveze sufletul celui care, lipsit de „coiful mântuirii” și de „pavăza credinței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
oarecari ambiții, trădate însă de insuficiențele narațiunii. Afundându-se, ca într-o „aiurare”, în zone unde stranietatea înlătură coerența limpede, iar „halucinația” învârtejește totul, P., care se crede o subtilă analistă, se pierde într-o volbură „complicată și obscură”. Un preot, Andronic, pus pe reforme prin care vrea să edifice „biserica nouă”, se îndrăgostește amarnic de o evreică, „splendidă și îmbătătoare”, Rahila, ce pare că ar vrea să treacă la creștinism. Patima „teribilă și arzătoare” îi întețește înnebunitor „vibrațiunile” inimii, împingându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
ȘORA, Mihai (7.XI.1916, Ianova, j. Timiș), eseist. Este fiul Anei (n. Bogdan) și al lui Melentie Șora, preot. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara (1927-1934) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1934-1938), unde îi sunt profesori preferați Nae Ionescu și Mircea Eliade. Beneficiind de o bursă a Guvernului francez, își continuă studiile la Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
în politică și în diplomație încît o parte dintre unguri au început să vorbească despre o "dictatură a profesorilor de istorie..." Polonia îl are pe Oscar Halecki. În Austria, Redlich și H. Friedjung au apărat "misiunea austriacă." În Bulgaria, rolul preoților Peitsi și Sofronie nu îl egalează pe cel jucat de "Apostoli", dar eforturile lor de cercetare a datelor aflate la Muntele Athos relativ la trecutul Bulgariei și de susținere a limbii lor materne au fost importante. Ca să nu mai vorbim de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avusese în relațiile lui cu Biserica ortodoxă în copilărie și adolescență drept o dovadă a faptului că ortodoxia nu este altceva decît formă fără conținut. Și-a bătut joc amarnic de ortodoxie pentru diferențele dintre Evanghelii, realitățile Bisericii și comportamentul preoților. Iorga se referea la ea ca la "ortodoxia lipsită de suflet, din care nimic nu a înflorit în ființa noastră"33. Cînd avea 18-19 ani, Iorga a refuzat să mai meargă la biserică pentru că era "socialist militant" și citea scrierile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a refuzat să mai meargă la biserică pentru că era "socialist militant" și citea scrierile lui Marx și ale prințului Kropotkin 34. N-a uitat niciodată formalismul și uscăciunea învățămîntului religios de la liceu. L-a ridiculizat pe dascălul respectiv, un preot, folosindu-se de o carte scrisă de fratele său, episcop de Roman 35. Rareori a scăpat Iorga ocazia în operele lui de a-și exprima ostilitatea față de religia organizată. Citind cele șapte volume ale Memoriilor sale, cele trei volume ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El făcea multe călătorii împreună cu Iorga. Au trecut într-o zi pe lîngă o biserică ctitorită de familia Argetoianu; Iorga a intrat în biserică și s-a pus pe treabă. A descoperit o veche Evanghelie conținînd adnotările scrise de un preot cu sute de ani în urmă despre o năvălire turcească și a copiat remarcile acestuia fără să-și ia ochii de la pagina respectivă a Evangheliei. A luat apoi o lumînare și a început să se uite la inscripțiile, de pe ziduri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru el, "Călătoria mea aici a constituit revelația unei Românii care-mi era necunoscută pînă acum". Iorga considera conducerea centrului cultural de la Blaj prea îmbătrînită și prea moderată 133. Și-a exprimat disprețul față de religie: "Innocențiu Clain a fost un preot prost, un călugăr prost și un prost convertit, dar tocmai din cauza aceasta a fost un bun român". Sau: "N-am venit în Oradea catolică sau în Blajul catolic, ci în Blajul și Oradea românești"134. La întoarcere, Iorga a publicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în Oradea catolică sau în Blajul catolic, ci în Blajul și Oradea românești"134. La întoarcere, Iorga a publicat două cărți: Legăturile Principatelor Române cu Ardealul trata problema relațiilor istorice dintre românii de pe ambele versante ale Munților Carpați. Sate și preoți în Ardeal descrie viața la țară și îngrozitoarea înrobire a românilor transilvăneni. Cum spune Iorga, trăind îngenuncheați", dar conduși de preoții lor, care îi ajutaseră să-și păstreze identitatea națională de-a lungul vremurilor 135. Iorga a revenit adesea în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Legăturile Principatelor Române cu Ardealul trata problema relațiilor istorice dintre românii de pe ambele versante ale Munților Carpați. Sate și preoți în Ardeal descrie viața la țară și îngrozitoarea înrobire a românilor transilvăneni. Cum spune Iorga, trăind îngenuncheați", dar conduși de preoții lor, care îi ajutaseră să-și păstreze identitatea națională de-a lungul vremurilor 135. Iorga a revenit adesea în Transilvania, publicînd "Neamul românesc în Ardeal și în Țara Ungurească" și Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene 136. Iorga era cunoscut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să se umple și să ne încălzească inimile de la bun început"152. În alt editorial, Vlahuță scria: "A cam sosit vremea ca scriitorii noștri, ei mai ales, să-și întoarcă mințile și inimile iubitoare spre popor". Acțiuni nobile inițiate de preoți, învățători sau moșieri puteau arăta calea spre țărani. "Cărțile către și pentru popor; un suflet măreț este în căutarea vieții. Genii ascunse așteaptă deșteptarea, ca un izvor care cere lumină. Din acest izvor vor țîșni afară genii ascunse ca lovite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie organică de felul celei preconizate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
drepturilor românești"225. Chiar dacă masele au fost politizate abia după primul război mondial, Partidul Naționalist Democrat nu a devenit niciodată un partid de mase; el era alcătuit în cea mai mare parte din intelectuali, profesori universitari, dascăli de liceu, avocați, preoți, ingineri, studenți și din cititorii "Neamului românesc". Partidul era adunat în jurul lui Iorga. După cum scria nepoata lui Iorga: "I se spunea întotdeauna "partidul lui Iorga", iar membrilor lui "iorghiști"; (...) un partid care trăia în umbra lui"226. Regimul politic de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era bolnav, suferind de dureri intercostale mari, a făcut eforturi extraordinare. Principalul său colaborator era Vasile Bogrea, care (după moartea actorului Petre Liciu) rămăsese singurul prieten al lui Iorga. Mai era și Alex Cusin, un colaborator capabil și loial. Și preotul și poetul ardelean Ion Agârbiceanu, Dimitrie Anghel, Alexandru Vlahuță și tinerii Nichifor Crainic și Aurel Metroniu. Jurnalistica lui Iorga a fost întotdeauna politică. De Sfîntul Nicolae, 6 decembrie, ziua onomastică a Țarului Nicolae, Iorga scria: "Stăpînul a jumătate din două
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acela. Membrii acesteia nu erau nici de stînga, nici de dreapta. Și în România își făcea apariția o astfel de generație. Să o numim "Generația tranșeelor". Cei cu poziția cea mai distinctă dintre ei erau învățători sau profesori de liceu, preoți, funcționari, avocați, medici. Toți erau "Iorghiști" înainte de război, cititori ai "Neamului românesc", iar în perioada de la Iași, toți priveau spre Iorga ca la un conducător. Țăranii nu mai erau pe jumătate robi, ci veterani mîndri, știind că bunăstarea țării depindea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Codreanu (tatăl lui Corneliu) și a lui A. C. Cuza, amîndoi tovarăși de arme ai unui Iorga mai tînăr și diferit, a avut loc în primăvara anului 1923. Cel mai apropiat colaborator al tînărului Codreanu era tînărul Ion Moța, fiul unui preot ortodox din Transilvania, cu care profesorul Iorga coresponda și cu care colaborase îndeaproape în timpul luptei împotriva ungurilor. Cuza și tînărul Moța au plecat la Budapesta în septembrie 1925 ca să participe la Congresul Internațional AntiSemit, pe care rasistul ungur Gyula Gömbös
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poetică. Dar cum putea cineva să-l considere drept un mare scriitor francez? Citindu-i articolele, remarcai stilul său spectaculos uneori, întotdeauna violent, dar mai ales faptul că Daudet părea să fi dat un nou sens vulgarității. În 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată istoric i-a sugerat lui Iorga să conferențieze la Văleni despre Constantinopole și despre turcii din Balcani 156. Dar semnificația acestor contacte nu trebuia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]