41,115 matches
-
Beyoncé Knowles, realizat în colaborare cu solista columbiană Shakira. El a fost înregistrat pentru a fi inclus pe ediția specială a celui de-al doilea album de studio al lui Knowles, "B’Day", în timp ce diferite remixuri ale acestuia s-au regăsit în lista pieselor prezentate de EP-ul în limba spaniolă al aceleiași artiste, "Irreemplazable". Înregistrarea a fost lansată ca primul single al materialului în prima parte a anului 2007. Compoziția a fost felicitată de critica de specialitate, majoritatea felicitând combinarea
Beautiful Liar () [Corola-website/Science/308947_a_310276]
-
cristalizarea conștiinței naționale românești. Cunoașterea temeinică a proporțiilor corpului uman, a anatomiei, a științei compoziției în portret, modul de exprimare plastică cu ajutorul mijloacelor folosite cu sobrietate precum și sinceritatea emoțiilor care reies din pictarea grațioasă a unui chip de femeie, se regăsesc în opera lui Sava Henția cu precădere în creația sa izvorâtă din principiile realismului mai mult decât în compozițiile cu tematică religioasă sau mitologică. Stau mărturie în acest sens portretele de italience pline de frăgezime și de adevăr profund uman
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
face datorită talentului cu care a fost înzestrat de natură. În întreaga sa activitate, Henția a desfășurat o activitate multilaterală și a abordat variate genuri artistice care s-au întins de la ilustrația de carte până la decorația murală. Picturile lui se regăsesc în multe muzee din România, altele sunt pierdute și multe apar în casele de licitații de artă. Toate lucrările lui Sava Henția întregesc imaginea unui artist care a trudit pentru arta sa și care s-a dedat cu devotament și
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Medalia Bene Merenti clasa a II-a. În anul 1941, colecția regală a fost trecută la Muzeul Național de Artă al României. Muzeele care au în colecțiile lor lucrări de Sava Henția sunt: Majoritatea lucrărilor realizate de Sava Henția se regăsesc în muzeele din România. Sporadic, unii colecționari pun spre vânzare la casele de licitații de artă portrete și peisaje cu semnătura acestuia. Exemple sunt "Fata cu desăgi" (2012), "Intimitate, Asfințit peste malul râului, Iszvorul" și multe altele. Au existat și
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
în trup, după o călătorie făcută noaptea în lumea morților. Pentru a trăi veșnic trupul era îmbălsămat și adăpostit în "casele pentru enternitate" în care se aflau și statuile defuncților. Arta egipteană are un profund caracter religios și funerar, acesta regăsindu-se în arhitectură, sculptură și pictură. Arta egipteană este o „artă de curte”, prin care faraonul își arată puterea și bogăția. Astfel, se pot întâlni construcțiile uriașe ridicate și statuile faraonilor și ale zeilor supradimensionate. Datorită conservatorismului artei egiptene, fiind
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
aceasta considerau omul, centrul universului. Arta greacă este prima artă ce pune bazele unei concepții antropocentriste. Tot omul, devine sursă de inspirație pentru sculptură, arhitectură sau pictură. Cunoașterea exactă a anatomiei umane și a trăsăturilor de caracter ale omului le regăsim în operele de artă pentru că, grecii își doreau să creeze în același timp frumosul și perfecțiunea redând realitatea. În arta greacă, sunt eliminate toate realitățile urâte, cum ar fi: bătrânețea, boala, defectele etc. și sunt păstrate realitățile frumoase ale omului
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
aspecte din legendele mitologice, „Cucerirea Peloponezului”(Frontonul de est), „Luptele centaurilor cu lapiții”(Frontonul de vest) și „Muncile lui Hercule” Un alt domeniu important al artei grecești, este și secțiunea „ceramnică și pictură”. Ceramnica fiind specifică atei grecești, ea se regăsește în viața de zi cu zi. Grecii fiind foarte buni meșteșugari realizau obiecte de ceramnică în număr foarte mare, de bună calitate dar și ieftine determinând înflorirea negoțului. Ceramnica era folosită în gospodărie dar, oricare ar fi fost destinația ei
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
planurile caselor particulare, influența etruscă se observă prin apariția camerei centrale numită Atrium iar pentru templele de cult apariția podiumului din piatră foarte înalt și amplasarea coloanelor, dar și preluarea arcului și a unor sisteme de boltire. Influența greacă se regăsește în arta romană prin ideea de piață publică în centrul orașului, ordinele de arhitectură doric, ionic și corintic ,unele tipuri de plan pentru templele de cult, structura și componența teatrelor, ideea trofeelor ca monumente comemorative, folosirea picturilor și mozaicurilor pentru
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
datate 1775. La începutul secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind opera de înfrumusețare lui Ioan Prodan, asemănându-se foarte mult cu pictura bisericii din Bârsa, pictată de același artist. În naos, pe pereții laterali și pe boltă, se regăsesc scene biblice, ca Patimile Mântuitorului, Înălțarea Domnului, dar și portrete ale Sfântului Ilie și Sfântului Petru. De-a lungul vremii, biserica a suferit lucrări de renovare. În anul 1783, a fost reacoperită cu șindrilă de „Meșteru Lazăru”. O nouă refacere
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
că port, cât și ca locație de memorie. Blocul întreruperilor de memorie este realizat cu circuitul 8259. El gestionează 8 niveluri dintre care unul generat de modulul IP, iar celelalte 7 sunt rezervate magistralei B. Pe acest modul se mai regăsesc câteva numărătoare folosite la generarea perioadelor standard și un numărător programabil cu trei canale, de tip 8253. Modulul generează 32 de ieșiri numerice către magistrală B, de tip colector în gol, izolate galvanic cu ajutorul optocuploarelor. Cele 32 de semnale sunt
ECAROM () [Corola-website/Science/309800_a_311129]
-
cu capete decorative leagă contrafișele de stâlpi. Dimensiunile bisericii, conform măsurătorilor făcute de Leontin Ghergariu sunt următoarele: lățimea - 572 cm și lungimea naosului și pronaosului - 852 cm. La rândul său, absida altarului are lungimea de aproximativ 300 cm. În interior regăsim încăperile consacrate. Trecerea dintre pronaos și naos este frumos decorată, regăsindu-se și aici elementele decorative întâlnite la portalul intrării în biserică. Trecerea spre absida altarului se face prin intermediul a trei deschideri. Masa altarului se sprijină pe un picior realizat
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
făcute de Leontin Ghergariu sunt următoarele: lățimea - 572 cm și lungimea naosului și pronaosului - 852 cm. La rândul său, absida altarului are lungimea de aproximativ 300 cm. În interior regăsim încăperile consacrate. Trecerea dintre pronaos și naos este frumos decorată, regăsindu-se și aici elementele decorative întâlnite la portalul intrării în biserică. Trecerea spre absida altarului se face prin intermediul a trei deschideri. Masa altarului se sprijină pe un picior realizat dintr-o singură bucată de lemn. Acoperirea acestor spații se realizează
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
măririi capacității bisericii a fost adăugat în partea vestică a naosului corul. În prezent, în urma lucrărilor de restaurare acesta a fost îndepărtat dar urmele sale încă mai pot fi văzute. Un alt element adăugat mai târziu, care nu se mai regăsește în prezent poate fi considerat și copertina ce proteja scările de la intrarea în biserică. De asemenea a fost înlăturat și ""ochiul"" inserat în acoperișul de șindrilă. Pictura acestei biserici este una dintre cele mai bine păstrate picturi din bisericile de
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
aceasta dimensiunile reduse ale laturilor de colț. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Aceasta este frumos decorată cu rozete formate din romburi și triunghiuri incizate în lemn, așezate în cruci sau în linie. Aceste decoruri, ce se regăsesc și la portalul trecerii din pronaos în naos, prin dispunerea lor în formă de cruce amintesc de portalele bisericilor din Calna, Cremenea sau Sălișca datate cert în secolul al XVII-lea, susținând astfel tradiția aducerii din alt loc a acestei
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
valorând 800 lei. Decorația pictată a bisericii, puternic afectată de intemperii, s-a păstrat mai bine în absida altarului. Intrând în biserică, în pronaosul tăvănit se mai pot recunoaște urmele unei "Judecăți de Apoi", pe peretele de sud a pronaosului regăsindu-se imaginea Morții. Tot în pronaos se pot distinge figurile mironosițelor. În naosul acoperit de o boltă semicilindrică se pot distinge fragmente din Patimile lui Isus. În altar, care este acoperit de o boltă semicilindrică terminată spre răsărit cu un
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
un coif nu prea înalt, cu baza octogonală. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Decorată cu chenare de linii frânte și romburi, intrarea duce în pronaosul bisericii. Decorația pictată ce se păstrează încă în pronaos este bogată. Regăsim aici reprezentați pe Adam și Eva, bine-cunoscuta scenă a femeilor înțelepte dar și alte portrete de sfinte. Tavanul, este decorat cu casete pictate de conțin motive geometrice sau vegetale. Peretele ce desparte pronaosul de naos are partea superioară înlocuită cu
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
îmbrăcămintei. În naos și în absida altarului, la acel moment încă se mai vedeau urme de pictură, dar fiind prea deteriorate, programul iconografic nu putea fi descifrat. Iconostasul, cu cele două uși cuprindeau obișnuitele icoane împărătești. În partea superioară se regăseau cei 12 apostoli, având în mijloc pe Isus Hristos, deasupra fiind trei cruci, la mijloc Isus iar în cele două părți cei doi tâlhari răstigniți. Sub aspect contructiv, biserica prezintă un plan dreptunghiular terminat cu absida altarului decroșată, cu cinci laturi
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
împărțit în pronaos, naos și altar. Cele două încăperi destinate participanților la slujbe, pronaosul și naosul sunt despărțite de un perete ce este continuu doar în partea inferioară, partea superioară având practicate spațiile necesare participării la slujbele religioase. Nu sunt regăsite decorații sculptate nici la intrarea în biserică și nici la trecerea din pronaos în naos. Datorită spațiului redus, naosul bisericii a fost prevăzut cu un mic cor. Acoperirea spațiilor interioare se face printr-un tavan de scânduri în pronaos în timp ce
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
înțelepte. De subliniat faptul că scenele pictate sunt explicate în patru limbi: română, latină, maghiară și germană. Din pictura pronaosului se remarcă figura deosebită a muceniței Ioana. Bolta naosului a fost decorată cu scene din viața Mântuitorului. În altar se regăsesc pictați sfinți ierarhi. Aspectul exterior al bisericii este dominat de fleșa înaltă a bisericii. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos are foișor în console, cu galerie deschisă. La baza fleșei, în cele 4 colțuri se regăsește câte un mic turn. Acoperișul este
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
din viața Mântuitorului. În altar se regăsesc pictați sfinți ierarhi. Aspectul exterior al bisericii este dominat de fleșa înaltă a bisericii. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos are foișor în console, cu galerie deschisă. La baza fleșei, în cele 4 colțuri se regăsește câte un mic turn. Acoperișul este unitar pentru toată biserica. După construirea noii biserici de zid, cu hramul ""Sfântul Prooroc Ilie"", în anul 2005, vechea biserică și-a pierdut utilitatea. Datorită stării proaste a acoperișului, biserica a trecut în anul
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
frânghii. Interiorul, împărțit în cele trei încăperi consacrate: pronaos, naos și altar păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în naos se face prin intermediul unei uși ce are partea superioară rotunjită, asemănătoare cu intrarea. Pe ancadramentul acestei intrării se regăsește înscris anul ce datează biserica. Peretele ce desparte pronaosul de naos are prevăzute orificii dreptunghiulare pentru a înlesni urmărirea vizuală a slujbei. Întrucât trecerea dintre cele două încăperi nu se află poziționată exact pe axul bisericii, cele două spații regăsite
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
de aprox. 11,7 m. Galeria turnului, deschisă, este acoperită de fleșa turnului, ce se termină cu o cruce. Ceea ce deosebește această biserică de restul bisericilor de lemn din zonă este pictura. Programul iconografic păstrează linia tradițională, în tindă fiind regăsită Pilda Fecioarelor, din această compoziție păstrându-se mai bine grupul celor cinci fecioare înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
respectiva stemă era autoconferită de către posesorul ei, în sensul că metalul folosit (aur) era superior celui din stema seniorului maghiar (argint). De aceeași părere este și heraldistul Dan Cernovodeanu, care compară acest herb cu cel al lui Ștefan cel Mare, regăsit în "Tetraevanghelul" din 1502. Cel din urmă adoptă pentru câmpul fasciat o cromatică alternativă azur-verde, care ar putea proveni din multiplele legături de sânge între familiile domnitoare ale Basarabilor și Mușatinilor. Ion Nicholas-Mănescu este de părere însă că stema de pe
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
vest a coamei acoperișului cât și în extremitățile estice, sunt amplasate mici copertine cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat în zona mediană un brâu, executat sub forma unei mici streașini. În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
emisiune a totalizat 10.001 timbre. Din anul 1859, Moldova și Țara Românească au avut un domnitor unic, Alexandru Ioan Cuza. În 1862 a apărut un timbru poștal unitar, a treia marcă, „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două țări române, bourul și vulturul. Întrucât Țările române se aflau încă sub suzeranitate turcească și nu aveau monedă națională, valorile celor trei timbre (3, 6 și 30) erau menționate tot în parale. Acestea au fost
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]