39,341 matches
-
Teatru, I-II, pref. Anaid Tavitian, Constanța, 1999-2001; Littérature pour enfants, Constanța, 2001; Statornicele umbre, Constanța, 2001; Transplantation, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Despre literatura feminină, TMS, 1993, 3; Constanța Călinescu, „Străinul de pe plajă”, „Dynamis”, 1993, 4; Constantin Novac, „Străinul de pe plajă”, „Cuget liber”, 1993, 5; ; Ion Roșioru „Anotimpurile Mariei”, TMS, 1995, 2; O.D., Profil: Cristina Tamaș, TMS, 1995, 12; Ștefan Cucu, Cristina Tamaș, TMS, 1996, 6; Milena Sipetean, Minotaurul și cititorul său, VTRA, 1998, 3; Nicoleta Sălcudeanu, Turnir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
de mai mici dimensiuni din preajma Peleșului locuit de regina Maria devenind o expresie a acestei sensibilități. "Țăranii noștri au sau aveau încă, până nu demult, un costum pe lângă care splendorile din Salammbô se pot aduna fără să le depășească, și străinul chiar recunoaște că mondenele noastre au geniul toaletelor. Suverana noastră inluminează cărți de rugăciuni, excelează în toate treburile așa-zise femeiești și a fost prima care a preconizat reînnoirea artei intime, personale și decorative care are drept scop înainte de toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Baudelaire. Artistul francez îmbrățișează tocmai filonul "revoluționar" al câtorva antume periferice în lirica eminesciană, desprinse de contextul mișcării socialiste, față de care poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat decuplat de la valorile tradiției, ci de țărănime, de răzeș ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale unei solidarități cutumiare. Chiar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exporturilor, dominate de capitaliștii români, și la scăderea profitabilității importurilor, dominate de capitalul străin. Macrostabilizarea, începută în 2000 și, după zece ani de eșecuri, realizată rapid în numai cinci ani, a inversat „foarfecele pieței” în defavoarea capitalului național și în favoarea celui străin. Scăderea rapidă a inflației la o valoare scrisă cu o singură cifră în 2004 i-a adus pe capitaliștii români în fața necesității de a-și plăti datoriile la o valoare mult mai apropiată de cea reală. Invers, după mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
următoarele cu privire la viitorul statut al Transnistriei: Nu este un secret că eu nu sunt dispus să mai dau din mână ce am luat. Transnistria va deveni o provincie românească, o vom face românească și vom scoate de acolo pe toți străinii. Voi purta eu toată greutatea pe umerii mei, ca să aduc la îndeplinire acest deziderat. Noi trebuie să deschidem spațiul pentru români, pentru că românii nu se mai pot hrăni. De aceea avem tuberculoză la sate, pentru că poporul nu are posibilități de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și poporului rus"; Războiul a fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română și germană vin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unei armate victorioase. În fapt, era mai degrabă luarea în stăpânire a unui oraș evacuat în prealabil de trupele sovietice 55 de către o armată română epuizată în urma asediului prelungit și disprețuită de populația locală, care îi considera pe cuceritori drept "străini înfometați și vrednici de dispreț"56. Temerile nutrite de populația Odessei la adresa cuceritorilor aveau să se confirme în mod dureros, militarii români instaurând în primele zile de ocupație un regim de teroare caracterizat prin numeroase confiscări de bunuri, jafuri, violuri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu se mai vede, astfel că nu putem să-i verificăm nici să-i triem. Rugăm ordonați. Asemenea raportăm că evreii sunt ridicați fără efecte și fără hrană. În astfel de condițiuni ne îngreunează hrănirea lor și se lasă pradă străinilor locuințele evreilor. Întrucât evreilor internați în ghetou le este permis a-și lua haine, lucruri pentru dormit afară de mobilă, am onoare a vă ruga să binevoiți a da instrucțiuni Regimentelor în acest sens. Pretorul M.U. Gorun Maior T. Marconescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prevăd obligația pentru statul român de a acorda cetățenia română celor care aveau indigenatul în teritoriile alipite. Este de remarcat că, deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919, privitor la evreii din vechiul Regat, cât și art. 56 și urm. din Legea pentru dobândirea naționalității române din 1924528
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg 569. CAPITOLUL II. SITUAȚIA EVREILOR FAȚĂ DE ROMÂNIZAREA ECONOMIEI NAȚIONALE. A/. Situația înainte de 6 Septembrie 1940. Sub regimul constituțional în vigoare după încheierea războiului mondial, atât românii cât și străinii se bucurau de toate drepturile patrimoniale garantate lor prin art. 7 și 11 din Constituția din 1923 și menținute de către Constituția din 1938. Legea fundamentală face deosebire între români și străini numai sub raportul politic, adică al cetățeniei. În materie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necalificați 53,8% 45,8% 0,4% Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în întreprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de "minoritari" cât și din "străini" (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreeesc activând în economia românească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau împărți astfel: Cetățeni români: Evrei "pământeni" stabiliți de mai multe generații pe teritoriul vechiului Regat și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
30,80% la 58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a personalului întreprinderilor, ci a micșorat numai proporția de străini în favoarea minoritarilor, în care intrau însă bineînțeles și evreii. Din acest punct de vedere menționăm că, din cei 203.423 capi de familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform Legii din 28 Ianuarie 1938, s'a confirmat încetățenirea pentru 126.283
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
național și de primatul nostru etnic, într'un anumit moment, împiedicând astfel menținerea sub nume românești simulate a întreprinderilor evreești sau străine de interesele noastre; de asemenea a urmărit o informare exactă asupra drepturilor și intereselor economice, aflate în mâinile străinilor de rasă și religie". Acest scop a fost realizat în parte până azi". "Statul trebuie să pășească la organizarea unui sistem de conducere și de control unitar, pentru a pregăti viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dă dreptul Ministerului Economiei Naționale să controleze orice întreprinderi chiar dacă n-au avut numiți comisari de românizare sau să scoată de sub aplicarea controlului legal, întreprinderi care au avut comisari de românizare. Statul are deci dreptul să controleze pe evrei, pe străini cât și pe români persoane fizice și juridice după cum își rezervă dreptul de a reduce sau desființa acest control al activității întreprinderilor comerciale și industriale cât și a mișcării capitalului lor. Pe lângă aceste dispoziții cu caracter general și de cea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Monitorul Oficial No. 69)588. Această Lege condiționează începerea oricărui comerț de obținerea autorizației prealabile, care se dă de către Președinții Camerelor de Comerț. Petiționarul trebuie să arate în cerere printre altele și originea etnică. Legea permite sub anumite condiții și străinilor să obțină autorizația de a exercita comerțul, dar nu vorbește nimic despre evrei. În fapt, prin existența noțiunii de origine etnică, pentru calificările ce trebuie să justifice viitorul comerciant, camerele de comerț nu acordă nici unui evreu autorizarea de a deschide
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar. 3/. Golul creat prin eliminarea evreilor de pe piața economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități peste granițele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înglobând toate dispozițiunile legislative relative la evrei. 2/. Nevoia de a se lua urgente măsuri pentru imobilizarea în mâinile evreilor a fondurilor de comerț, industriilor etc., în scopul de a se împiedica înstrăinarea acestor bunuri în mâna altor minoritari sau străini, în dauna ideii de românizare. În vederea soluționării ulterioare și definitive a situației acestor bunuri, în scopul românizării lor, este nevoie de o documentare reală și completă asupra tuturor datelor care interesează această problemă. 3/. Necesitatea stabilirii pentru evreu a unui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
plece așa cum au venit, lăsând în urmă toate bogățiile ce le-au strâns în această țară. Momentul plecării evreilor trebuie însă să coincidă cu un moment de liniște în țară, să fie românii acasă, iar în țară cât mai puțini străini, pentru ca golurile ce se vor ivi, să fie completate numai cu români. Plecarea lor însă nu trebuie să întârzie, este un moment istoric, ce trebuie prins, căci numai scăpându-ne de evrei, vom putea să fim stăpâni în țara noastră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
STAT MAJOR SECȚIA I-a Bir. 10 Nr. 52.862 din 29 IUN. 1942 MARELE STAT MAJOR Secția I-a către MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Secretariatul General Am onoare a face cunoscut că organele militare teritoriale ne semnalează că evreii supuși străini nefiind supuși la munca obligatorie, conform uzanțelor internaționale au o atitudine provocatoare și întrețin o stare de spirit subversivă, dăunătoare intereselor neamului. Evreii supuși străini, în actuala situație politică și teritorială, se împart în trei categorii: a/ Evreii supuși străini
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care încadrează detașamentele de evrei cât și pentru întrebuințarea evreilor folosiți în detașamente. 5. O problemă foarte acută, care a rămas nerezolvată este aceea a supraaglomerării Capitalei cu evrei. Ministerul Afacerilor Interne a hotărât să fie trimiși la urmă toți străinii și evreii stabiliți clandestin în Capitală în intervalul dela 1 Septemvrie 1940, până la 11 August 1942. (Ordonanța Nr. 352 din 11 August 1942, dată de Prefectura Poliției Capitalei)1436. Marele Stat Major a raportat Domnului MAREȘAL următoarele cu Nr. 905
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 27 Iunie 1940, când s'au ocupat cele două provincii. Dispozițiunile date în primele zile după refugiu referitoare la autorizații de fixarea domiciliului, înscrieri în cartea de imobil, biroul populației, etc., au privilegiat atât pe români cât și pe străini. c) Numărul enorm de mare al evreilor stabiliți în București în ultimii doi ani (într'un interval de 9 luni Cercul Teritorial București a înregistrat o creștere de 3932 evrei bărbați între 18-50 de ani, ceea ce ar reprezenta un total
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
000/9421447, ci sunt numai sub protecție română, deci nu sunt exceptați dela munca obligatorie. Evreii supuși străini nu se mai țin înscriși de Cercurile Teritoriale în registrul Control special, ci rămân înscriși numai la Serviciul de Siguranță (Biroul Controlul Străinilor). Rugăm dispuneți de urmare. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu E. BORCESCU Șeful Biroului 10 Căpitan, I. APOSTOLIDE Comunicat: Corp. 1-7 Terit. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3709, f. 164. Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în străinătate. Dacă legile nu ne permit a-i supune la obligațiuni similare cu cele ale Evreilor români, trebuesc găsite mijloace de a-i constrânge pe cale administrativă să plece. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Domnului Mareșal o listă a tuturor străinilor ce se găsesc în această situație, pe grupări etnice. Deasemenea se va arăta Domnului Mareșal ce prescrie legea străinilor privitor la avertismente, internări, obligații de a părăsi țara, pentru toți acești indezirabili. Ministerul Afacerilor Interne va ordona razii pentru descoperirea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
găsite mijloace de a-i constrânge pe cale administrativă să plece. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Domnului Mareșal o listă a tuturor străinilor ce se găsesc în această situație, pe grupări etnice. Deasemenea se va arăta Domnului Mareșal ce prescrie legea străinilor privitor la avertismente, internări, obligații de a părăsi țara, pentru toți acești indezirabili. Ministerul Afacerilor Interne va ordona razii pentru descoperirea Evreilor clandestini. Să se dea mai întâi dispoziții ca fiecare evreu să poarte talonul de participare la recensământul Evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
510 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 511 Ștefan I. Mihăilescu (1896-1952), polițist român. Licențiat în Drept; inspector regional de poliție la Iași (martie-aprilie 1937); prefect al Poliției Odessa (din 16.10.1941); subinspector de Poliție în cadrul Biroului Controlului Străinilor din Ministerul de Interne (1942-1944); subdirector general al Poliției (din 14.03.1945). Arestat de autoritățile comuniste în 1952, este internat în penitenciarul Făgăraș unde își găsește sfârșitul la 26.11.1952. 512 Nicolescu G. Mihail (Coca) (1896-?), militar de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]