39,259 matches
-
altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a stăvilit apostolatul maghiar prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care au fost torturați și exterminați opozanții regimului burghezo-moșieresc. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, orice referire la închisorile Doftana, Galata, Tg. Ocna sau Caransebeș (nodurile din sistemul concentraționar în care au fost închiși comuniștii) dispare cu desăvârșire din discursul postcomunist. Doftana, ipostaziată analogic drept "Bastilia românească" (Roller, 1952, p. 660), este substituită cu Pitești, locul macabrului experiment de "reeducare politică", la care se adaugă celelalte situri ale terorii comuniste închisorile Gherla, Aiud, Sighet etc. Analogia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se spune, punctul de comuniune și acest lucru nu poate fi decât benefic, chiar dacă nu e exclus să apară și momente mai puțin plăcute pe parcusul unui concert. Privind, însă, în perspectivă, nu putem decât să ne bucurăm că va dispare spectrul sălii dezonant de goale de la unele manifestări muzicale. Cred, la rândul meu, că abia acum am găsit acest punct comun al colaborării dintre Filarmonică și Inspectoratul Școlar, iar primele rezultate, foarte bune, ne îndreptățesc să sperăm că ea va
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
1996, o nouă monografie a bătrânului Liceu „V. Alecsandri”, la a 75-a sa aniversare. În perioada directoratului profesoarei Margareta Neacșu aveam chiar o vitrină pe holul liceului cu lucrările publicate, dar se pare că după pensionarea acesteia începe să dispară cultul pentru personalitățile care au contribuit cu toată puterea și talentul lor didactic la afirmarea și reputația acestei instituții de educație și cultură. Cu alte cuvinte, n-ați renunțat la cele trei principii care v-au călăuzit activitatea didactică și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
-i fac această surpriză chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare în locul lui? Soluție deschisă... Eugen Simion. Iunie ’83. Martori Sergiu Adam, Ovidiu Genaru”. A doua: „Marin Preda este, neîndoielnic, cel mai mare prozator rural al nostru și poate cel
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare în locul lui? Soluție deschisă... Eugen Simion. Iunie ’83. Martori Sergiu Adam, Ovidiu Genaru”. A doua: „Marin Preda este, neîndoielnic, cel mai mare prozator rural al nostru și poate cel mai mare romancier pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
epoca modernă, schimbările actuale de la o zi la alta, impune cu necesitate fixarea anumitor momente și caracteristici mai aparte din trecutul așezării, căci, în dinamica prezentului, multe din urmele vechi prețioase se pot pierde, cum, de altfel, unele au și dispărut, cu consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de remarcat și de păstrat să fie redate memoriei obștești, pentru că ele stau la originea ascendenței continue din trecut spre viitor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nu pot uita imboldul primit din partea preotului cărturar Igor Jechiu, pe când păstorea la Ivești, de la care am luat exemplul colecționării dovezilor istorice și încercarea de a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul vecin cu noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată, prin care ni s-a imprimat drept trăsătură caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte, deprinderea și practicarea anumitor îndeletniciri, ce favorizează și direcționează evoluția economică și socială a diferitelor așezări pe spirala timpului. Așa se explică de ce unele localități s-au dezvoltat mai intens, mai diferențiat, iar altele mai puțin ori chiar au dispărut. Din punct de vedere al așezării geografice pe Terra, comuna Umbrărești se găsește situată la întretăierea paralelei 45°42° latitudine nordică cu meridianul de 27°27° longitudine estică. Prin așezarea sa, teritoriul comunei se află poziționat în extremitatea nord-estică a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce aparținea în perioada interbelică grefierului Ioan Dimitriu, moștenire de la socrul său cu numele Sobieschi, unul din descendenții bătrânului de moșie cu același nume de pe vatra răzășească a Umbrăreștilor. Prin 1940, grefierul a pus lucrători să taie acei copaci bătrâni, dispărând și această mărturie a pădurii seculare ce acoperea aceste locuri. Găsim dovada existenței întinsei păduri de altădată, prin care se aflau răsfirate grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce acoperea aceste locuri. Găsim dovada existenței întinsei păduri de altădată, prin care se aflau răsfirate grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
istorie, în condițiile în care, se știe, multe dintre satele românești, în special cele străvechi, devenite mai apoi răzeșești, sunt puțin și destul de târziu menționate în actele scrise. Mai ținem seama și de faptul că foarte multe documente scrise au dispărut. Dacă ne-am limita, deci, să consemnăm doar astfel de situații, ar însemna să negăm prin ignoranță istoria de început a satelor noastre, căci a tăgădui existența românilor pe aceste locuri în perioada pentru care lipsesc documentele scrise, sau pentru că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor sate înființate sigur după statornicirea organizării statale, sate mici, care nu au avut forma hotarelor definită riguros în mărturiile hotarnice și alte acte ale lor și care, deci, nu au cunoscut și aplicat procedeul însorăririlor. Iată numele acestor sate, dispărute de multă vreme ca entități și anume: Curmezișeni, Oncani, Țigănei, Neguri, Zăscani, Lăturișeni, toate situate și localizate documentar „pe apa Gerului”, la sud de Cudalbi, dar aparținând de hotarul ținutului Tecuci. Înregistrarea lor ca mici comunități în documentele vremii, durata
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în satul cu acest nume, ultimul menționat cronologic fiind un Vasile Condrea, care face un zapis de danie pentru via sa din satul amintit „la mâna lui Alexandru Gorgan, sin (fiu) lui Ioan Gorgan”, în anul 1865, apoi antroponimul a dispărut. Posibil să fi existat cândva și un purtător al numelor Umbrar sau Umbrea în satul omonim și să fi dispărut, fie înainte de apariția documentelor scrise, fie, în cazul că asemenea documente vor fi existat, o dată cu dispariția lor, a persoanelor cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa din satul amintit „la mâna lui Alexandru Gorgan, sin (fiu) lui Ioan Gorgan”, în anul 1865, apoi antroponimul a dispărut. Posibil să fi existat cândva și un purtător al numelor Umbrar sau Umbrea în satul omonim și să fi dispărut, fie înainte de apariția documentelor scrise, fie, în cazul că asemenea documente vor fi existat, o dată cu dispariția lor, a persoanelor cu asemenea nume. 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit Față de cele arătate mai sus, adevărul este cu totul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor unor preoți din satele în studiu acum, credem că au existat și alte locașuri bisericești pe teritoriul comunei, ale căror urme au dispărut cu totul. La un moment dat, satul Torcești, situat în prezent pe teritoriul comunei Umbrărești, s-a constituit și a existat ca entitate și comunitate social-economică de sine stătătoare pe perimetrul situat în partea sudică a obștii umbrăreștene, delimitându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fel opțiunea față de localizarea dată. În condițiile textului de mai sus, foarte limitat și fără nici o relație de ordin geografic și topografic, este greu de precizat dacă actul se referă, într-adevăr, la satul de pe Horincea, la vreun Umbrărești acum dispărut sau dacă nu cumva este vorba de Umbrăreștii de pe Bârlad, din ținutul Tecuciului, adică acesta care face obiectul studiului nostru. Deocamdată rămâne important faptul că un sat cu acest nume exista deja la data respectivă. Noi îndrăznim să exprimăm aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care nu s-au păstrat ne convingem din situații de mai târziu, când le găsim menționate în diverse mărturii hotarnice și procese, confirmând existența lor, dar fără să le putem afla în arhivele de stat ori particulare, dovadă că au dispărut. Nici măcar actul din 1 septembrie 1704, prin care se stabilește înjumătățirea dintre stăpânirea răzeșească și cea boierească, document ce ar fi putut conține și informații despre evoluția obștii până la data respectivă, nu se găsește decât menționat într-o anafora din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al Siretului, că puteau ajunge lesne aici locuitorii din satele situate în bazinul inferior al Bârladului și Siretului, că erau în ființă casele boierești și curțile cu slujitori, morile și crâșmele satului, beciuri și, foarte important, izvoare de apă, izvoare dispărute în prezent în urma lucrărilor de mutare a cursului apei Bârladului și de desecări prin care a fost acoperit și vechiul curs. Au fost distruse în aceste împrejurări și împrăștiate vestigiile arheologice de pe terasa de aici, inclusiv necropola străveche, fără ca cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în cele ce urmează, este de origine turanică și a fost adaptat de la un Torca, asemenea apelative fiind relativ frecvente în onomastica evului mediu românesc. Unul este atestat chiar în spațiul altui Torcești decât al nostru, cel de lângă Adjud, acum dispărut. Într-adevăr, un zapis de vânzare-cumpărare menționeasă pe un „Chirac pitar din bătrânul Torcăi”. Prezența turanicilor în apropierea satului Torcești de pe apa Bârladului, acesta care face obiectul discuției noastre, se probează arheologic prin descoperirea întâmplătoare a mormântului unui nomad, al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi fost obligată să o apere și să o păstreze, a fost distrusă până la temelie, fără ca vreo autoritate să schițeze un cât de mic gest de protejare pentru niște bunuri materiale ce puteau fi încă de folos locuitorilor comunei. A dispărut astfel una din construcțiile care ar fi trebuit să rămână încă multă vreme în picioare și pentru utilitate, dar și mărturie a unui înalt grad de civilizație materială, la care s-a situat localitatea respectivă în trecutul său, chiar dacă întreprinderea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui Cioașcă”, este localizat greșit pe „hotarul muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele hotar. Păstrarea numelui și a locului unde a fost moara în memoria umbrăreștenilor ne demonstrează că această moară și proprietarul sau constructorul ei se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
faptul că zona noastră a fost acoperită cu păduri întinse, predispunând pe locuitori să practice meșteșugul obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrarea a rezistat până în 1960, când podul a fost demolat (deși mai putea fi folosit), fiind înlocuit cu altul tot de lemn, dar de factura simplă și lipsit de ambiant arhitectural. După mutarea cursului apei Bârladului și acest pod a dispărut. Pe noul curs al acestei ape este acum un pod din piatră (balast). Cât privește podețele, cele de pe gârlele ce traversau șoseaua județeană care lega Primăria cu șoșeaua națională și gara, ele erau în ultimul timp confecționate din tuburi de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]