39,341 matches
-
179-180; Ulterior, prin nota Nr. 6270/M din 29.05.1942, în completarea dispoziției anterioare, mareșalul Ion Antonescu a ordonat ca: "Toți evreii comuniști să fie trimiși în Transnistria, cu familiile lor. Executarea în cursul lunei Iunie. Toți evreii și străinii, veniți în Capitală și instalați aici, să fie trimiși la locurile lor. Să se afișeze prin ordonanță. Să se dea termen de 30 de zile. Acei cari vor fi găsiți după această dată, să fie trimiși în Transnistria". Ibidem, f.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
FND, condus de comuniști, organiză o mare demonstrație în București. Cîțiva demonstranți fură uciși de gloanțe. În aceeași seară, Rădescu lansă un atac împotriva Anei Pauker și a lui Luca, la radio. Îi denunță ca fiind niște "hiene oribile" și "străini fără de Dumnezeu și fără de țară", referindu-se, evident, la originile lor evreiască și maghiară. FND îl numi pe Rădescu ucigaș 208 și în acea seară, la ora 22:00, generalul Vinogradov, șeful sovietic al Comisiei Aliate de Control, îi ceru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
făcea pe mulți să se simtă stingheriți. Ceaușescu se folosise adeseori de "metode rusești" pentru a-și promova tipul său de comunism național. Și mai mult decît atît, Bucureștiul nu-i privea cu ochi buni pe românii care discutau cu străinii. Ca urmare, oamenilor le era teamă să-i răspundă lui Gorbaciov 2443. Acestuia din urmă nu-i era, însă, frică să vorbească. El a spus clar acest lucru la dineul oficial oferit în ziua sosirii lui. Gorbaciov a arătat că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu o convertibilitate limitată. România solicita deseori credite sau garanții financiare și voia să plătească prin sistem barter sau contrapartidă. Pentru ca situația să se complice și mai mult, cultul personalității lui Ceaușescu a dus la o adevărată xenofobie în România. Străinii nu mai erau bineveniți în țară, așa încît Bucureștiul s-a îndepărtat și mai mult de practicile financiare și comerciale occidentale. Mai mult decît atît, negocierile comerciale erau atît de greoaie încît numai marile corporații își puteau permite să le
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în semantica sa originală avea conotații peiorative, fiind utilizat pentru a descrie grupuri de străini ce proveneau dintr-o regiune geografică bine specificată. Nefiind cetățeni romani, statutul lor era evident inferior. Astfel, primul sens din lungur șir de semantici ale termenului de "națiune" este acesta: "un grup de străini uniți de același loc de origine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
utilizat pentru a descrie grupuri de străini ce proveneau dintr-o regiune geografică bine specificată. Nefiind cetățeni romani, statutul lor era evident inferior. Astfel, primul sens din lungur șir de semantici ale termenului de "națiune" este acesta: "un grup de străini uniți de același loc de origine" (Greenfeld, 1992, p. 4). În acest sens se putea vorbi cu rost despre Populus Romanus, nu însă și de noțiunea de natio romanorum, străină conștiinței romane de sine, întrucât categoria de "natio" era aplicată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
origine" (Greenfeld, 1992, p. 4). În acest sens se putea vorbi cu rost despre Populus Romanus, nu însă și de noțiunea de natio romanorum, străină conștiinței romane de sine, întrucât categoria de "natio" era aplicată pentru a designa "comunități de străini" legați între ei prin naștere și origine, de regulă mai mare decât familia dar mai redusă decât poporul (Kedourie, 1961, p. 13). Această înțelegere s-a perpetuat mult după prăbușirea lumii romane, fiind reperabilă în "națiunile" de studenți din universitățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consimțământul indivizilor de a forma o comunitate națională. Iată ce spune Aaron, idei care îl apropie de varianta naționalismului civic în formula franceză: [Patriotismul nobil] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de toate foloasele ei. În astfel de chip, un străin pământenit într-o țară, pe care-și-a ales-o de patrie, când lucrează pentru fericirea acelei țări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
franceză: [Patriotismul nobil] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de toate foloasele ei. În astfel de chip, un străin pământenit într-o țară, pe care-și-a ales-o de patrie, când lucrează pentru fericirea acelei țări, când pentru binele ei își jertfește puterile și averea, și când la vreme de trebuință își dă și viața, poate să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
independența României. Tratatul a condiționat recunoașterea independenței României de acordarea cetățeniei române și cetățenilor non-creștini (în speță evreilor). Privită ca o intruziune în afacerile interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din 1866 (potrivit căruia cetățenia putea fi acordată numai străinilor de religie creștină, deci nu și evreilor), a declanșat revărsarea valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins opinia publică autohtonă, care a simțit că independența câștigată pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cetățenia și promovarea binelui obștesc. Patriotismul "nobil" propovăduit de Aaron, nefiind condiționat de etnicitate, este o categorie inclusivă: "Un asemenea patriotism [silința pentru fericirea concetățenilor] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de toate foloasele ei (Aaron, 1843, pp. 4-5). Avem astfel de a face cu un patriotism civic de tip renanian. Cu totul altfel stau lucrurile la patriotismul propagat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țérră" (Melidon, 1874, pp. 124, 120). c) a treia dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a o împlini presupune și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu se vor maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor de românĭ, și atuncĭ, finis Romaniæ" (Melidon, 1874, p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Bărnuțiu și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pașnice cu U.R.S.S., stat căruia urma să-i revină, alături de Marea Britanie, un rol impoortant în asigurarea securității europene. 6. Studiu de caz: România în presa internațională după 1989 a) Imaginea României înainte de 1989 În ciuda măsurilor luate de regimul Ceaușescu, străinii știau despre România comunistă: românii trăiau în lipsuri, în timp ce produsele agricole erau exportate; se luau măsuri dure împotriva celor care criticau regimul; România era țara construcțiilor faraonice; în anul 1984, din ordinul lui Ceaușescu au fost demolate mănăstiri, biserici și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
maniera de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
specialiștii străini, de exemplu, nu a elaborat studiile fundamentale despre sistemele ritmice, niciunul nu a ajuns la adâncimea de interpretare și relevare a surselor folclorice, identice la toate popoarele lumii. Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după câte-am auzit s-a ajuns deja la volumul V al versiunii engleze. Ei bine, nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
1601-1650); -timpul când menționările de nume din aceeași categorie de situații s-au înmulțit, respectiv anii 1651-1700; -anii pentru care s-au întocmit evidențe numerice și nominale, în vederea stabilirii pe sate și locuitori a diverselor obligații către stat, către opresorii străini ai timpului, adică acele catagrafii și recensăminte ajunse până la noi. Subliniem din capul locului că situația ce rezultă din datele culese este aproximativă, în sensul că ea nu reflectă riguros realitatea privind numărul de locuitori, pentru timpul dat, și că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
localnici, conjunctură ce permitea și favoriza omisiunile, unele inerente condițiilor de înregistrare, altele făcute în mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise în succesiunea timpului, cât și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini în aceste sate a fost deosebit de slabă. Găsim înscriși oameni veniți de prin satele vecine, cum e cazul în 1714, când fenomenul se specifică prin formularea „ce-au fost birnic, la ...” (se indică localitatea de unde vine). În așa situație aflăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plecați aiurea. Astfel stând lucrurile se poate concluziona că sporul demografic mai mult sau mai puțin înregistrat exact de-a lungul timpului, în satele de pe teritoriul comunei Umbrărești de azi, nu s-a datorat decât factorului natural, firesc autohton, imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini de mai târziu, ruși la Torcești, sârbi și bulgari la Umbrărești, 4-5 familii de evrei în ambele așezări, nu schimbă cu nimic componența demografică a acestor comunități din punct de vedere etnic, cultural
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concluziona că sporul demografic mai mult sau mai puțin înregistrat exact de-a lungul timpului, în satele de pe teritoriul comunei Umbrărești de azi, nu s-a datorat decât factorului natural, firesc autohton, imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini de mai târziu, ruși la Torcești, sârbi și bulgari la Umbrărești, 4-5 familii de evrei în ambele așezări, nu schimbă cu nimic componența demografică a acestor comunități din punct de vedere etnic, cultural și al ocupațiilor. Pentru o mai deplină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deosebit de vitrege, cauzate de prea numeroasele și îndelungatele ocupații ale „oaspeților” nepoftiți și nedoriți, condiții ce, uneori, impuneau localnicilor să ia calea și potecile codrilor, unde găseau adăpost și cele necesare supraviețuirii, vetrele rămânând, în asemenea cazuri, pustii, motiv pentru străinii în trecere pe la noi de a face afirmații aparent verosimile despre slaba populare a localităților din zona noastră. Cercetarea mai în amănunt a tuturor surselor documentare, analiza și interpretarea lor corespunzătoare ne pot oferi informații cu mult mai aproape de realitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-Ioan Anton din Umbrărești; -Neculai Pichiu și Grigore Găină din satul Slobozia-Umbrărești; -Vasile sin (fiu) lui Iancu Murgoci din Slobozia-Torcești. Observăm că oamenii încadrați pe posturi de cantoniști provin din satele componente ale comunei de mai târziu și nu erau străini de loc. E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cam mult și inadecvat în anumite lucrări, lăsând impresia vidului de populație locală în prea multe împrejurări. Este adevărat că au existat de multe ori vremuri de bejenie, dar adăpostul se găsea în codrii seculari din apropiere, de nepătruns pentru străini. Ba de multe ori vedem că unii capi de familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gradele profesionale, a însemnului de identificare și a culorilor pentru articolele din compunerea uniformelor pentru Poliția Română, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, Academia de Poliție, Poliția de Frontieră, Oficiul Național pentru Refugiați, Direcția generală de pașapoarte, Autoritatea pentru străini, Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidență Persoanelor, Inspectoratul Național pentru Evidență Persoanelor, servicii comunitare Gradele profesionale ale polițiștilor sunt reprezentate prin însemne de forma dreptunghiulara aplicate pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175325_a_176654]
-
cea prevăzută de actele normative cu caracter intern. Articolul 8 Persoanele care au dobândit o formă de protecție, incluse în programele de integrare, precum și cazurile speciale, prevăzute de art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004 , cu modificările și completările ulterioare, cazate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213102_a_214431]