40,115 matches
-
deosebirile de rasă, etnice, cât și privind cultura acestor populații. Polinezienii ocupă insulele cuprinse În triunghiul format de Insulele Hawai, Insulele Tonga, Arhipelagul Tuamotu. Maorii, locuitorii băștinași ai Noii Zeelande sunt și ei considerați polinezieni din zona centrală și de sud (Insulele Societății, Insulele Cook), având pielea de culoare deschisă arămie, părul lins sau ondulat, trăsăturile feței regulate, deosebindu-se prea puțin de cele ale europenilor. Prin nivelul culturii, măiestria navigației, și ușurința de adaptare la civilizația modernă, polinezienii sunt superiori celorlalte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un relief muntos (Mount Wilhelm - 4509 m altitudine maximă), acoperit cu Întinse păduri ecuatoriale. Vulcanismul activ (Bosavi-2995 m, Ulawun-2300 m) Înscrie Noua Guinee În Cercul de Foc al Pacificului 740. Câmpiile În general mlăștinoase sunt mai extinse În partea de sud. Clima este ecuatorială, cu precipitații mai reduse În sud-estul insulei principale. Vegetația forestieră ocupă 2/3 din suprafață, iar fauna este similară Australiei (canguri, koala, oposum, emu, pasărea paradisului, păianjeni uriași etc.)741. Primii locuitori au migrat din Asia de Sud-Est, În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aveau menirea să restabilească o armonie socio-cosmică a ființelor și lucrurilor. Populația insulei este În majoritate de origine malaeziană, chiar dacă o parte au strămoși europeni, polinezieni și chinezi. Navigatorul spaniol Jorge de Meneses denumește, În 15261527, arhipelagul nou descoperit În sud estul Asiei, Ilhas dos Papuas, iar Ortiz de Retz care Înconjură partea nordică Îi dă numele de Nueva Guinea. Reversul medaliei a fost răspândirea unor boli la care băștinașii nu aveau imunitatea necesară (variola, tuberculoza, paludism), cu importante efecte negative
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Indoneziei, de aici, sub presiunea popoarelor asiatice superioare numeric tot mai departe pe Oceanul Pacific. Alți cercetători vorbesc de imigrația de pe continentul sudamerican așa cum a demonstrat-o expediția „Kon-Tiki” care a pornit de la coastele statului Peru (Callao), a traversat partea de sud a Oceanului Pacific, ajungând În atolul Raroia (Arhipelagul Tuamotu, 8000 km În 101 zile)768. Oriunde se duceau polinezienii, luau cu dânșii vechile lor datini, legende și povestiri cu privire la obârșia neamului lor. Legendele despre zeul-erou Maui care locuia cu alte zeități
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
decât o seară liniștită, cu cer spuzit de stele și raze diamantine selenare, sau răsăritul astrului solar din volbura nemărginitului ocean... Totul Îmbracă dimensiuni hiperbolice, greu de definit de mintea umană... Kuta Kinbalu, pe coasta malaysiană a Mării Chinei de Sud, este un oraș turistic Înconjurat de junglă, peisaje naturale, lanțul de munți Kinabelu, cel mai Înalt din Asia de Sud-Est, străduțe Înguste, clădiri pitorești, galerii de artă. Și aici ni se oferă un Safari În pădurea tropicală din Parcul Național Kinbalu, patrimoniu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este În general muntos, de natură 770 Republica Filipinelor, situată În Asia de Sud-Est, În Oceanul Pacific, cu o suprafață de 300.076 km2 (locul 71) și o populație de peste 90 de milioane de locuitori (locul 14), se Învecinează cu Marea Chinei de Sud, Marea Celebes (Sullawesi), Oceanul Pacific. Cele 11 insule mai mari acoperă 95% din suprafața țării și sunt locuite de majoritatea populației: Luzon (104.688 km2) și Mindanao (94.630 km2) reprezintă 2/3 din suprafața totală, urmate de Negros, Samar, Palawan
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cultivarea pământului, meșteșugurile casnice, confecționau ambarcațiuni, utilizau un alfabet silabic scris pe coajă de copac sau bambus, aveau darul poeziei și a organizării concursurilor lirice, se dovedeau primitori și ofereau ospețe Îmbelșugate 779. Bajau, populație venită din Peninsula Malacca, În sudul Filipinelor (800.000), ierarhizată, politeistă, apoi islamizată, pescari, agricultori și crescători de animale. Stabiliți la nord est de Mindanao, au făurit un regat important comercial, răspândindu-se și În alte zone insulare 780. Kankanai, comunitate aparținând ansamblului igorot (130.000
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
est de Mindanao, au făurit un regat important comercial, răspândindu-se și În alte zone insulare 780. Kankanai, comunitate aparținând ansamblului igorot (130.000) În insula Luzon, de-a lungul versanților occidentali ai munților Malayan, practică agricultura itinerantă, cei din sud 779 Ambarcațiunile aveau destinații dintre cele mai diverse: pirogi pentru micile porturi comerciale, virey-uri și barangay-uri pentru călătorii mai lungi; caracos pentru transportul mărfurilor, vase mânuite de o sută de vâslași și apărate de treizeci de soldați. La ospețe invitați
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
orchestre cântau fără Întrerupere (ibidem). 780 Grupați În circa 11 subgrupuri dialectale, aveau un cult Într-o divinitate supremă (Tuhan) și cultul strămoșilor, apoi au adoptat islamismul Principalele grupuri dialectale erau: Abaknun, Yakan, Sibugue, Zamboanga, Sulu central, Sulu vest, Sulu sud, Jamu Mapun (În Filipine), Shab (În Malaysia) și Indonezia (Larousse. Enciclopedia popoarelor, p. 70). 614 cultivă orezul pe terase irigate, legumicultura, extracția minereului de cupru și a aurului 781. Ifugao, societate din insula Luzon, la est de Cordeliera Centrală și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
șef politic local (datu) și mai multe căpetenii de luptă (bagonii), au cu sistem de rudenie bilateral, endogami, adesea poligami. Religia inițială cuprindea cultul strămoșilor și a spiritelor benefice sau malefice, fiind practicată de un șamantămăduitor 785. Sama, populație din sudul statului Filipine (insulele Mindanao, Basilan, Jolo), circa 150.000, navigatori, renumiți ca pescuitori de perle, contrabandiști, locuiesc În bărci sau În sate pe piloni construite În apele limitrofe puțin adânci, cu recifuri de corali, din jurul insulelor 786. Tagbanuwa, locuitori În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mileniul al II-lea Î.Hr., au urmat În valuri alte populații de pe continentul asiatic sau din insula Taiwan, acum 4000 de ani Î.Hr., pricepuți În prelucrarea metalelor și țesăturilor, confecționarea bărcilor (barangay). Influența indiană a fost puternică În sudul arhipelagului filipinez, iar cea chineză În partea nordică. Ulterior Filipine s-a Înscris pe ruta căilor maritime dinspre Golful Piersic spre China, având drept urmare introducerea islamul (secolul al XV-lea) În Mindanao și arhipelagul Sulu, formarea unor sultanate care s-
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sunt frecventate de sute de mii de studenți din țară și străinătate, datorită calității cursurilor și bunei dotări materiale (săli de curs, amfiteatre, cabinete interactive, laboratoare, campusuri studențești etc.). Intrarea În golful Manila, străjuită de insula Corregidor, la 41 km sud de Manila, cunoscută sub numele de „Stânca”, a devenit un simbol al luptei de rezistență antijaponeză. Și astăzi se mai pot vedea urmele războiului devastator: barăci părăsite, amplasamente de tunuri etc. Tunelul Malinta, terminat În 1922, are 835 m lungime
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de pe uscat și de pe mare datând din 1918, reproduse În scagliola și aplicate pe marmură Monumentul funerar din marmură cuprinde un turn și două arcuri de cerc ce Închid Curtea Memorială, a cărei intrare principală se află pe partea de sud a colinei. Capela se ridică Între cele două arcuri, În partea de sud. Turnul cu o Înălțime de 18 m, terminat cu Statuia Victoriei cu copilul, simbolizează viitorul, iar decorațiile În basorelief create de Boris LovetLorski din New York, idealurile de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe marmură Monumentul funerar din marmură cuprinde un turn și două arcuri de cerc ce Închid Curtea Memorială, a cărei intrare principală se află pe partea de sud a colinei. Capela se ridică Între cele două arcuri, În partea de sud. Turnul cu o Înălțime de 18 m, terminat cu Statuia Victoriei cu copilul, simbolizează viitorul, iar decorațiile În basorelief create de Boris LovetLorski din New York, idealurile de libertate și dreptate. Cele 25 de hărți oferă vizitatorului date concrete despre acțiunile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
timp influențe de la cele chinezești, până la cele europene și americane. În timpul președintelui Marcos barongul a fost desemnat printr-un decret ca veșmânt național și a proclamat „Săptămâna Barong Filipino” care se sărbătorește În fiecare an. De la cusăturile manuale În Taal, sudul Luzonului, creșterea cererilor a dus la crearea unei adevărate industrii - barong, cămășile fiind confecționate și din fibre sintetice cu modele mai simple, ce permite purtarea lor la orice ocazii. Deși la origine este o cămașă bărbătească, ea a devenit un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
et la violatin des interdits, Paris, Payot, 1974. 121. Malyneaux, B, L.,Vitebebsky, Pământ sacru. Monumente sacre, Editura ALL, 2008. 122. Marea enciclopedie ilustrată. Animale. Editura Litera, 2009. 123. Marea enciclopedie a statelor lumii. Asia de st, Sud-Est și de Sud.Litera Internațional, București, 2009. 124. Marea istorie ilustrată a lumii. Litera Internațional, București, 2008. 125. Matei, H.,Țara Cangurului, Editura Albatros, 1980. 126. Matei, H., Neguț, S., Nicolae, I., Enciclopedia statelor lumii, ediția a X, Editura Meronia, București, 2005. 127
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
decorative art, Published by the Australian Museum, Sydney, 1938. 129. Mic dicționar enciclopedic, ediția a III-a, Editura Enciclopedică, Univers Enciclopedic, 2008.. 130. Mironov,Al., Enigmatic, pământul, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1977. 694 131. Morariu, V., Călători În Pacificul de Sud, Editura Dacia, 1970. 132. Mosoia, C., Știință și religie, Curtea Veche, București, 2007. 133. Mountford,C.P., Harvey, Alison, A., Survey of Australian Aboriginal Pearl and Baler Shell Ornaments, În „Records of the South Australian Museum”,VI, nr.2, Adelaide, 1938
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nord o spinare de dealuri împădurite. Dacă ai avea o priveliște de sus, din avion, ai observa nu o culme, ci două culmi paralele, una spre răsărit și alta spre apus, prin care curge râul Provița, șerpuind dinspre nord spre sud, având de o parte și de alta o salbă de sate. Aceasta este Valea Proviței. În partea cea mai sudică a acestei văi se află satul Măgureni, iar la capătul celălalt, dinspre nord, unde dealul se unește cu muntele se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
2b) Comuna nu are acces la calea ferată, stația cea mai apropiată fiind la Câmpina, traseul C.F.R. București - Brașov. Pârâul Provița străbate comuna Provița de Jos începând cu punctul „Podul cu trei cărbuni”, făcând parte din depresiunea Provița, continuând spre sud prin depresiunea Drăgăneasa. Aici se află defileul cel mai îngust al râului Provița (punctul Berechet), dar și locul unde Provița se apropie cel mai mult de Prahova (circa 4 kilometri, în punctul „AlunișMărul Alb”) în apropiere de satul Măgureni, unde
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
următoarele microforme de relief: a) o vale fără terase - Valea Proviței - în centrul regiunii, b) dealul Sultanu, altitudinea maximă a regiunii - 848m - în nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m - în estul regiunii, (Fig. 5
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Mărul Alb (circa 350 m). ( Fig. 6) Altitudinile medii sunt cuprinse între 500 -550 m ceea ce încadrează regiunea pe treapta hipsometrică de 400 - 800 m. Adâcimea fragmentării reliefului este de aproximativ 350 m în nord și de 250 m în sud, fapt ce explică o eroziune de suprafață moderată, fiind atenuată în principal de existența pădurilor. Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate însă de vîrfuri rotunjite (Teișu, Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
printr-o serie de modificări lingvistice a ajuns să se pronunțe Provița (Prahovița - Pracovița - Provița). Deci comuna își trage numele de la apa Proviței. Bazinul hidrografic al Proviței are forma unui culoar alungit, mai îngust la nord și mai lărgit la sud, fiind despărțit de bazinul hidrografic al Prahovei (în est) și al Ialomiței (în vest), printr-o succesiune de culmi cu altitudini ce variază între 400-800 m. În regiune, panta nu are o înclinare mare, ci numai 8,5, ceea ce a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
1:50 000, Câmpina) rezultă concluzia că suntem în fața unui afluent firesc al Prahovei, însă privind foaia următoare constatăm că după ce se apropie la mai puțin de 4 km Prahova (merge paralel câțiva kilometri), Provița se îndreaptă dintr-o dată spre sud, apoi chiar spre sud- vest, îndepărtându-se tot mai mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
înregistrat defrișări de pădure pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea s-a regenerat. Pe teritoriul localității, conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ales în partea de est a comunei Provița de Jos, fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]