4,343 matches
-
Pojorâta, județul Suceava. Pasul Mestecăniș se află în sud-estul Obcinei Mestecăniș, la o altitudine de 1096 m. Pasul asigura legătură între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc. Aici, în inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea fericiților intru adormire eroi, ostași și luptători români, din toate timpurile și locurile, căzuți pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului românesc, pentru libertatea și
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
cel Mare și Sfânt, zidul de apărare al creștinătății. Bucovina este "pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toata inteligență noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii noastre". Mănăstirea "Înălțarea Domnului" se află într-o frumoasă poiana de pe Culmea Giumalăului, cu vedere spre Muntele Giumalău, Poiana Fierului, situată la 4 km pe traseul turistic ce leagă Pasul Mestecăniș de vârful Giumalău. Mănăstire său inițial schit, a luat ființă în anul
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
vârful Giumalău. Mănăstire său inițial schit, a luat ființă în anul 1992 prin donarea suprafeței de pământ de către familia Iacoban, din com. Iacobeni, jud. Suceava. Sub îndrumarea primului stareț Protosinghelului Daniel Leonte s-a ridicat acest Sfânt Locaș cu hramul "Înălțarea Domnului", ajutat fiind de credincioșii din satele, comunele și orașele învecinate, precum și de iubitorii de Hristos din țară. În aceeași măsură s-a îngrijit și de organizarea unei obști monahale cu trăire duhovniceasca, specifică acestei tebaide românești care a fost
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
Hristos din țară. În aceeași măsură s-a îngrijit și de organizarea unei obști monahale cu trăire duhovniceasca, specifică acestei tebaide românești care a fost și este ansamblul de mănăstiri, schituri și sihaștrii din zona munților Rarău și Giumalău. Mănăstirea "Înălțarea Domnului" a fost sfințită în anul 1995 de către Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstirii are în componență să: Biserică cu hramul "Înălțarea Domnului", la 40 de zile după Paști, Paraclisul cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
ansamblul de mănăstiri, schituri și sihaștrii din zona munților Rarău și Giumalău. Mănăstirea "Înălțarea Domnului" a fost sfințită în anul 1995 de către Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstirii are în componență să: Biserică cu hramul "Înălțarea Domnului", la 40 de zile după Paști, Paraclisul cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", pe data de 01 octombrie, clopotnița în care se află două clopote ce vestesc timpul rugăciunii, prăznicarul, stăreția, chiliile monahilor și o gospodărie anexă pentru animale; toate
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
retrasă, de forma poligonală, cu patru laturi. Decorul sculptat este deosebit de interesant. Un element îl constituie aripile cu pene descrescânde tăiate din trei grinzi. Numărul colților este de 8-9 la pronaos și 12 la altar, ceea ce produce un efect de înălțare deosebit. Motive de crestături înfrumusețează concolele stâlpilor din pridvor, dar locul de concentrare al decorului sculptat îl constituie cadrul ușilor de intrare în tindă și naos. Motivele sculptate, rozete, dinți, frânghia împletită și reliefată într-un șanț în înălțimea usciorului
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
rugămintele magistrului Martinus și amintindu-ne meritele și slujbele credincioase pe care ni le-a adus, și ni le-a făcut nouă și regatului nostru, neobosit, împreună cu fiii lui, cu vărsarea sângelui său și râvna celei mai mari credințe, pentru înălțarea domniei și a slavei noastre, în felurite expediții și treburi ale noastre, și îndeosebi în expediția noastră pe care am făcut-o spre Zagreb și în altă expediție pe care am avut-o sub cetatea Mehadia, unde, îndeosebi prin grija
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
Lucrările sale încep a fi modelate în ghips sau lut pentru a evolua apoi, prin cioplirea în piatră sau lemn. Odată cu folosirea oțelului inoxidabil, opera sa capătă revelația formelor pline de volum ce transced aerodinamic spre abstract-decorativ, simbolizând zborul și înălțarea. Sculpturi devenite foarte cunoscute în acest sens „"Pescărușii"” (1965) și „"Lăstunul și vântul"” (1968), au fost create prin observarea intimă a naturii și au trecut prin procesul de sintetizare a formelor și simbolizare a mișcării. Ele au fost proiectate monumental
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
unei grădini publice în Iași, cunoscută astăzi sub denumirea de Parcul Copou și amplasată la acea dată pe locul fostei stații de poștă, într-o pădure. Printr-o petiție către domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), marea boierime și înaltul cler propuneau înălțarea unui monument comemorativ în centrul grădinii publice din capitala Principatului Moldovei în semn de recunoștință către cele două mari imperii: cel protector - Rusia și cel suzeran - Turcia, care au contribuit la întocmirea Regulamentului Organic. Regulamentul Organic este prima legiuire de
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
a orbului), unor pilde (a bogatului nemilostiv) și unei teme din ciclul de după înviere (Necredința lui Toma) ilustrând duminicile dintre Paște și Rusalii. Tot în registrul inferior sunt ilustrate câteva episoade din viețile unor sfinți: Lupta lui Nestor cu Lie, Înălțarea sfântului Ilie și Sfântul Anton ispitit de diavoli . Pictura pronaosului este aproape în întregime închinată Judecății de Apoi și unor teme auxiliare: Pilda fecioarelor, cu semnificație eshatologică, Învierea lui Iisus și Samarineanca la fântână ca simboluri ale speranței în viața
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
Nistrul împreună cu Armata Română și intrând în orașul Tiraspol , unde nu mai fusese niciun episcop de 23 ani. Acolo a împărțit locuitorilor români și ruși cruciulițe, iconițe și cărți de rugăciuni, fiind asaltat de către mulțime . La 2 iunie 1943, de Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, a celebrat Sf. Liturghie în Catedrală orașului Tulcin din Trasnistria, precum și slujba de pomenire a eroilor în cimitirul militar. După terminarea războiului, a îndeplinit funcția de locotenent de episcop al Românului (septembrie - decembrie 1947). La data
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
mănăstirii, existase o bisericuță mai veche din lemn, numită "Biserica Albă", construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului. În vara anului 1933, intra ca viețuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul lui Maxim și al Ecaterinei Iacob. Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva. În incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniță cu
Mănăstirea Neamț () [Corola-website/Science/309081_a_310410]
-
a comunica. Comunicarea însă trebuia să aibă loc într-un limbaj comun, pe care să-l stăpânească nu numai artistul ce și privitorii. Din păcate, limbajul s-a pierdut între generațiile ce ne despart de cei care au participat la înălțarea acestei biserici. Câteva frânturi se mai păstrează în arta țesătoarelor și în ce ne-au lăsat în scris culegătorii de folclor, restul pare șters din memoria culturii noastre tradiționale. Meșterul de biserici a fost prevăzător și ne-a lăsat cateva
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
ale portalului cu cele trei perioade ale ciclului pascal, semnificația crucilor prinse în mandorle din mijlocul pieselor apare, în consecință, să fie cea a sărbătorilor principale din perioadele respective. Crucea din stânga amintește Nașterea și Botezul Mântuitorului, crucea din dreapta celebrează Învierea, Înălțarea la Cer și Rusaliile iar crucea centrală fixează Patimile din Vinerea Mare în centrul anului ecleziastic. Întregul ciclu pascal este astfel ilustrat. Pentru întregirea calendarului bizantin este nevoie doar de prezența ciclului sanctoral. Acesta apare reprezentat prin cele doisprezece rozete lunare
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei cu banii lui M. Tâmpescu și Toader al Tomei. În anul 1960, biserica de lemn a fost tencuită. În anul 2001
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei cu banii lui M. Tâmpescu și Toader al Tomei. În anul 1960, biserica de lemn a fost tencuită. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de rășinoase cioplite la patru fețe îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-B-05654, fiind format din 2 obiective: Gospodăria tradițională din localitatea Rădășeni, zona etnografică Fălticeni, datează de la sfârșitul secolului al XIX
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți este o biserică ctitorită în anul 1487 de către domnitorul moldovean Ștefan cel Mare în satul Pătrăuți din comuna omonimă (județul Suceava). Ea este considerată a fi cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare ce
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
1487 de către domnitorul moldovean Ștefan cel Mare în satul Pătrăuți din comuna omonimă (județul Suceava). Ea este considerată a fi cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare ce se mai păstrează astăzi în forma ei originară. Ansamblul bisericii "Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 314, având codul de clasificare SV-II-a-A-05581. El este format din două obiective: În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 314, având codul de clasificare SV-II-a-A-05581. El este format din două obiective: În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovița, Probota, Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Satul Pătrăuți este atestat documentar în
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
feudal Moldova. După cum afirmă tradiția locului, satul ar fi fost întemeiat prin 1330, de un anume Pătru. Localitatea se află la o distanță de 10 km de orașul Suceava, fosta capitala a Moldovei din vremea lui Ștefan cel Mare. Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți a fost ctitorită în anul 1487 de domnitorul moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Deasupra ușii de intrare se află o pisanie în limba slavonă cu următorul text: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a început
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială, situație în care se află și astăzi. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica din Pătrăuți este cea mai veche biserică ortodoxă monument UNESCO din România. Începând din toamna anului 2003, s-au început ample lucrări de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Pătrăuți pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica din Pătrăuți este cea mai veche biserică ortodoxă monument UNESCO din România. Începând din toamna anului 2003, s-au început ample lucrări de restaurare ale Bisericii "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți. Au fost scoase la lumină, de sub praf și fum, suprafețe de frescă de interior de o inestimabilă valoare artistică și istorică. Lucrările au fost finanțate în principal de Ministerul Culturii, iar restaurarea frescelor este realizată de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților a dispus construirea a 6 biserici de lemn de dimensiuni mici în care să se oficieze slujbele bisericești pe parcursul restaurării bisericilor monument istoric (la Arbore, Baia, Bălinești, Părhăuți, Pătrăuți și Sfântu Ilie). Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți este o construcție de plan triconc, cu turlă pe naos. Edificiul este din piatră brută, iar la pronaos straturile de piatră alternează cu șiruri de cărămizi. Acoperișul este din șindrilă, cu rupere în pantă. Soclul bisericii
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Hristos (fiind), ca râvnă a dat și l-a scris în anul 7001 și s-a sfârșit (în luna) septembrie, în 30 zile, de l-a dăruit întru rugă sieși în biserică, în mănăstirea de la Petr(ăuți), unde este hramul Înălțării cinstitei Cruci a lui Dumnezeu; și s-a scris în Cetatea Suceava, cu truda mult păcătosului Toader diac, fiul lui Gavriil prezviterul"". Un alt manuscris copiat pentru Mănăstirea Pătrăuți este "Codicele Pătrăuțean". Acesta a fost copiat în 1787 de dascălul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]