4,715 matches
-
maică-sa. Carlina îl privea printre gene, sângerându-i inima pe dinăuntru și înlăcrimată îi cercetă sufletul de copil care mâine+poimâine avea să se apropie de pragul majoratului. Orice adolescent așteaptă această zi pe care în timp s-o țese în mintea lui într-o urzeală cu flori albastre. Carlina știa foarte bine că Alin avea nevoie de ea acolo acasă și nu aici unde se aflau la o mie de kilometri și mai bine. Dar ce putea face și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
noi: chiar dacă ai calități excepționale, sau dacă ești o persoană distinsă, sau una decăzută, bogat ori sărac sau pe orice piedestal ai fi, tot hrană viermilor ajungi. Viața pare ca o pânză de paianjen pe care fiecare dintre noi o țesem, iar la sfârșit ne zvârcolim ca o insectă prinsă în ea. Bătrânul părea că intuise starea în care se clătina Carlina și apucând-o strâns în mâinile lui îi zise: „Dacă eu voi muri, tu să nu-ți strici bunătatea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
recunoască, deși unii erau aroganți până la ridicol. Învățase să fie puternică, să înfrunte la nevoie lucruri neprevăzute. Programul „sezonului turistic” includea la sfârșitul săptămânii o întâlnire cu compatrioții într-un restaurant privat care era prevăzut cu toate facilitățile. Aici se țeseau tot felul de afaceri. Carlina era în plină activitate. Mergea numai înainte și ținea cont de planul său. Onora mărfuri la comandă în unități comerciale pe un teritoriu destul de vast. Nu primea pe nimeni să se înghesuie în locurile ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
iar Nicky văzăndu-l zise: - Frate, tu ai realizat ceva astăzi și nu te mai poate nimeni învinui că ți-a dat papucii o femeie. - Mereu o dau în bară cu femeile! N-am noroc la femei chiar deloc. - Viața își țese drumul singură și te plătește cu moneda ei. Ploaia se oprise de mult, iar o briză ușoară mângâia trenul pus în mișcare. Uimit de peisajul de afară, Vas arăta cu degetul: - Ia priviți fraților să vedeți ce copaci bătrâni sunt
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
demonii ce sălășluiesc în cineva. Din cea mai fragedă pruncie am învățat să nu mă bag în problemele altora, vreau doar să-i ascult părerea și să o păstrez pentru mine”, mai gândi Carlina. Lucrurile se schimbaseră mult, fiecare își țese povestea lui de viață. - Hai povestește-mi! Ce zici că trebuie să știu? Mai întâi, Vasilica îi zâmbi. Acel zâmbet Carlina îl cunoștea destul de bine. - Nici nu știu cu ce să încep! - Nu vrei să o așteptăm și pe Carmen
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
lîngă parc, unde mă voi muta săptămîna viitoare, cel mai tîrziu. Lîngă peretele celălalt voi pune o canapea, iar mai spre fereastră, două fotolii lîngă o măsuță joasă. Aproape întreaga suprafață a camerei va fi acoperită de covorul de lînă, țesut de mama, cu frumoase motive populare stilizate. Plafoniera, perdeaua de nylon și draperiile plușate le am deja cumpărate, acasă, împachetate și puse la capătul patului, lîngă geamantane. Pe perete, deasupra biroului, în spațiul lăsat de rafturile inegale, voi pune portretul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
UJCM (Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești, n.n.) Vaslui. Răspunzînd unei Întrebări referitoare la direcțiile principale În care se va concretiza activitatea UJCM În anul 1971, acesta amintea, printre altele, și Înființarea la Cooperativa <<Unirea>> din Vaslui a unei activități <<de țesut covoare Înnodate (persane)>>. Conform dispozițiilor, precizarea referitoare la covoarele persane a fost eliminată”. De ce, oare? Nu știm, dar prostia pute și după trecerea a 42 de ani... c.k. Noi vrem să creștem oameni numai În religia comunistă, tov. Adăscăliței
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lăsînd libere vîrfurile urechilor, petale albe, de care fuseseră prinși cu cîte o floare de diamant strălucind continuu ca picătura de rouă cerceii, două pagode de aur plutind cu acoperișurile lor arborescente și suprapuse ca și cînd ar fi fost țesute cu fir de păianjen, deasupra umerilor acoperiți de... . și cam atît am putut eu să înghit : pe lîngă faptul că e făcută din rouă, petale, pagode, pînze de păianjen și multe alte chestii pentru că fraza abia a început să se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aflat astăzi la putere, ci și din perspectiva bunului gust. Problema unui romancier ca Waugh sau ca Greene, care-și propune să releve desenul unui plan divin într-o lume păgînă, este că, în romanul său, el e divinitatea, el țese planul : forța divină care-l împinge pe Marchmain să se întoarcă acasă și, cu ultimele puteri, să-și facă cruce, e, de fapt, forța schemei urmărite de Waugh el l-a programat să se întoarcă. Probabil că la acest kitsch
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe care îl plătise cu un bănuț de argint, după datina pământului. Costache Gheorghiu era un om înalt, uscățiv, destul de zvelt. Era șaten cu ochii căprui și un păr castaniu, cam răruț deasupra frunții. în dimineața aceea purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
părinții ei, adică brânză proaspătă, smântână, caș, câte un pui sau o găină așa cum povestea ea, când era în toane bune. învățătorii credeau și ei sincer ca și părinții, că fetele trebuie mai mult să știe să tragă borangic, să țeasă sau să împletească lână, să pregătească mâncăruri și în primul rând, să crească copii sănătoși și frumoși, ca să aibă cu ce se mândri. Totuși Mariei iar fi plăcut mult să învețe mai multă carte, a mai învățat singură câte ceva mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
uneori cuvinte neînțelese și în vis își mai mișca brațele și picioarele stârnind astfel durerile produse de rănile oblojite și gemea de durere. Maricica și Ileana erau în spatele casei în livadă , împreună cu cei mici, care stăteau pe un preș lung, țesut din fir de cânepă și codițe. Aceste „codițe” erau niște fâșii de material textil din haine și rochii vechi, uzate, și în gospodăriile țărănești se folosesc la țesut lăicere mai urâte, dar bune de pus pe jos, ca să nu se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
casei în livadă , împreună cu cei mici, care stăteau pe un preș lung, țesut din fir de cânepă și codițe. Aceste „codițe” erau niște fâșii de material textil din haine și rochii vechi, uzate, și în gospodăriile țărănești se folosesc la țesut lăicere mai urâte, dar bune de pus pe jos, ca să nu se folosească lăicerele frumoase, țesute din fir de lână vopsită în culori diferite și cu modele. Cei mici așezați pe preș se jucau cu niște cuburi de lemn, aduse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cânepă și codițe. Aceste „codițe” erau niște fâșii de material textil din haine și rochii vechi, uzate, și în gospodăriile țărănești se folosesc la țesut lăicere mai urâte, dar bune de pus pe jos, ca să nu se folosească lăicerele frumoase, țesute din fir de lână vopsită în culori diferite și cu modele. Cei mici așezați pe preș se jucau cu niște cuburi de lemn, aduse de frații mai mari iar surorile lor mai mari trebuia să le poarte de grijă, supraveghind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
amintire. Seceta cumplită din acei ani a lovit în special păturile sărace din Moldova, care au pornit în exod în județele din sudul țării, dând pe câte un sac de grâu sau de porumb un număr mare de covoare frumos țesute în casă, precum și alte bunuri ce se căutau în părțile acelea. Imașurile uscate nu aveau hrană pentru animale, din care cauză a fost sacrificat aproape întreg șeptelul de animale, vacile de lapte, boii de muncă și chiar puținii cai ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fie clară problema. La noi era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de plasa țesută de CI-ști. Ascultați Europa liberă pe atunci? Nu comentați cu prietenii și colegii ce se spunea acolo? M. M.: Nu. Eu v-am spus un lucru la început: nu că eram îndoctrinați, noi aveam încredere în șeful nostru imediat superior
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a frizerului cu veleități artistice. „În această mică galerie, se află și o operă originală a artistului meu. Nu este lucrată cu penelul, e țesută în fire de păr de toate nuanțele posibile : ea înfățișează un munte depărtat în fund ; pe vârful lui stă un călător, iar la poale-i curge o apă mare ; dincoace de apă e un cioban, care pășunează o turmă de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să n-o comentez. Mizeria este mare însă. De la masa pe care pomeneam c-am servit-o lângă piscină, înconjurați de garduri pe care se cățărau flori roșii și frunze verzi, am fost transportați la o fabrică de covoare orientale. Țesute din mătase, erau superbe, satisfăcând toate gusturile, de la cele mai colorate la cele mai pale, de la cele figurative la cele geometrice, de la cele întâlnite în bazaruri până la cele mai rafinate, comandate, probabil de nababi. Nu asta a fost însă ceea ce
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
f)r) prea mare valoare, În timp ce proprietarul grec ne face o expunere despre marea tradiție elen) a libert)ții, vorbind despre Miltiade și Pericle că și când aceștia ar fi tr)it aici, dup) colț. Schimmel și Silk caut) aleea țes)torilor. G)sesc un grajd mare din piatr), odinioar) parte a unei cl)diri princiare. Ornamentele sculptate, toate Înnegrite, dateaz) din secolul al XIV-lea, dup) cum ne spun doi tineri arabi prietenoși ce repar) aici niște mașin)rii. A
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
picior. Are picioare, cum zic eu, de c)l)reț, e scund și Îndesat. De altfel, si o femeie poate fi cr)c)nat), ceea ce nu o Împiedic) s) arate bine. Nu g)sim r)zboaiele de țesut. Poate c) țes)torii și-au luat concediu. Din dugheana unui arab ticsit) cu delicatese ne cump)r)m niște chifle cu susan, conserve cu sardele portugheze În sos picant și câțiva castraveciori și mergem acas) la Silk s) mânc)m. Silk locuiește
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
unui om de rand și cea a unui poet. Înțeleg de ce ferestrele lui nu sunt sp)lațe; sp)lându-le, le-ar da o str)lucire care ar strică Întreaga atmosfer). Locul acesta este perfect așa cum e - o cuvertur) dintr-o țes)tur) colorat) pe saltea, o gr)mad) de manuscrise cu urme de cești de cafea. N-ar strică puțin) c)ldur), Ins) acest lucru nu e neap)rât necesar, ne vom Inc)lzi cu votc). Votca israelian) este foarte bun
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nu mai avea cale de Întoarcere. A murit odată cu Stalin - ce ironie a sorții! În spectacolul debordând de energie al studenților parizieni, părea că amestecul exploziv creat Între fabula lui Gozzi și muzica lui Prokofiev, pe fondul acestei realități abracadabrante țesute pe trama unei dictaturi sovietice imaginare, spulberă În hohote de râs teroarea și confirmă victoria totală a artistului asupra oricărui sistem politic. În același an al primei Întâlniri cu Portocalele, 1984, fanatic Îndrăgostit de acest autor care continua să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
trăiești nu uiți niciodată și de câte ori îți aduci aminte retrăiești acele momente binefăcătoare. Nici nu știu bine cum să vă explic. Oricât m-aș strădui, nu pot arăta trăirea. Ea se simte, se trăiește. Ce trăiești nu poți uita, e țesut în suflet. Iar ce vorbești sau auzi se mai uita. Mergeți să vedeți că nu mint. Deși foarte greu am plecat din fața icoanei (nu mă puteam desprinde și-mi părea rău că plec din acel loc), când m-am ridicat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mâncat struguri, cu bobițe rupte direct de pe coarda viței, când abia se pârguiau. BUNICA ȘERBANA (BÂTA) era foarte mândră de mine pentru că mă pregăteam să devin preot. Înainte de a muri, mi-a pus pe gât un ștergar mare de borangic, țesut de ea cu alesături, și cu lacrimi în ochi mi-a zis: „ Ți-l dau ca să-ți aduci aminte de mine și să te rogi pentru iertarea păcatelor mele când ăi fi preot”. M-a prins în brațe și m-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]