7,853 matches
-
sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în gând când spui asta, fiule? Uite că țiganii robi ridică capul în fața lui vodă și la 4 octombrie 1752 (7261) scriu: „Milostive doamne, jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țâganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali, datu-ne-i vlădicăi, că ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că sântem gospod; moșii noștri aice, la Curtea mării tali au îmbătrânit. De-i cu știre mării tali că ne-i dăruit, să ștem, doamne, ce fi mila mării tale să avem dreptate”. Și sfârșesc declarându-se: „Robii mării tale, țiganii gospod, muncitorii Curții”. Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod însă nu se lasă impresionat și la aceeași dată le răspunde: „Să știți cu hotărâre că v-am dat danie svintei Mitropolii, anume cu testamentu domnii mele. Și să vă astâmpărați supuindu-vă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
le răspunde: „Să știți cu hotărâre că v-am dat danie svintei Mitropolii, anume cu testamentu domnii mele. Și să vă astâmpărați supuindu-vă la toate slujbele Mitropolii ca cei ce sânteți drepți robi ai svintei Miropolii”. Apoi, dragule, de robi țigani se vorbește și în zapisul logofătului Iordache Cantacuzino care, la 20 mai 1753 (7261) scrie: „M-am hotărât și eu, ori unde să va întâmpla sfârșitul vieții mele, să să aducă oasăle mele la sfânta Mitropolie... Și am dat sfintii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfârșitul vieții mele, să să aducă oasăle mele la sfânta Mitropolie... Și am dat sfintii Mitropolii o moșie... anume Odăile Grodzii, în ținutul Iașilor... Așijderea, am mai dat... 16 pogoane de vie lucrate la łifești, în ținutul Putnii, și un țigan, anume Șărban Durilă, cu copii lui danie, să fie rob Mitropolii”. Și acum aflăm de un loc al cărui nume este pierdut în negură. Zapisul întocmit de „Anița domnița” la 24 iunie 1755 (7263) însă ni-l amintește... Dacă ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dar vreau să te aud pe tine vorbind despre el. Acest loc ne amintește de mănăstirea „La Greci”, zidită la 1561 de Alexandru Lăpușneanu voievod, care însă s-a risipit repede. Ia spune, dragule! Îți mai aduci aminte de jăluirea țiganilor robi de la Curtea Domnească? Îmi aduc aminte, părinte. Același voievod, de această dată la 30 aprilie 1756 (7264), scrie: „Dat-am carte domnii mele giudelui de țiganii sfintii Mitropolii, de aice din Iași, să fie volnic... a să apăra dispre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-a risipit repede. Ia spune, dragule! Îți mai aduci aminte de jăluirea țiganilor robi de la Curtea Domnească? Îmi aduc aminte, părinte. Același voievod, de această dată la 30 aprilie 1756 (7264), scrie: „Dat-am carte domnii mele giudelui de țiganii sfintii Mitropolii, de aice din Iași, să fie volnic... a să apăra dispre oaminii grajdiului domnescu și dispre oaminii lui vel ispravnic de curte, ca să n-aibă a trage la nici un lucru a grajdiului gospod, nici la al Curții gospod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aibă a trage la nici un lucru a grajdiului gospod, nici la al Curții gospod... fiindcă ei să află purure la lucrul și trebile sfintii Mitropolii... Într-alt chip să nu fie”. Iaca și o treabă făcută gospodărește, părinte. Astfel bieții țigani robi sunt puși la adăpost de abuzurile celor care jinduiau la munca lor supusă. Cu toate daniile primite de „svânta Mitropolie”, aceasta continuă să pară neajutorată. Așa se face că la 29 septembrie 1759 Ioan Theodor Calimah voievod îi pune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete omenești! Nici nu-i nevoie, sfințite, să mai spui ceva, fiindcă am înțeles îndată că e vorba de țiganii robi. Și chiar îmi amintesc de o danie a lui Grigorie Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îndată că e vorba de țiganii robi. Și chiar îmi amintesc de o danie a lui Grigorie Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan strein și domnescu și având... meșteșugul bucătăriei, preosfințitul... părinte svințiia sa chir Gavriil mitropolitul țării l-au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țiganii robi. Și chiar îmi amintesc de o danie a lui Grigorie Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan strein și domnescu și având... meșteșugul bucătăriei, preosfințitul... părinte svințiia sa chir Gavriil mitropolitul țării l-au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan strein și domnescu și având... meșteșugul bucătăriei, preosfințitul... părinte svințiia sa chir Gavriil mitropolitul țării l-au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei, ce părere ai, fiule? Acest țigan este singurul despre care am aflat că a fost „tocmit bucătariu cu simbrie”... Și dacă „sfinția sa chir Gavriil mitropolitul” l-a „tocmit bucatariu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bucătăriei, preosfințitul... părinte svințiia sa chir Gavriil mitropolitul țării l-au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei, ce părere ai, fiule? Acest țigan este singurul despre care am aflat că a fost „tocmit bucătariu cu simbrie”... Și dacă „sfinția sa chir Gavriil mitropolitul” l-a „tocmit bucatariu cu simbrie”, cred că a aflat că „Drăghiciu” era mare meșter la mâncăruri... Și eu aș înclina
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Drăghiciu” era mare meșter la mâncăruri... Și eu aș înclina să cred că aista-i adevărul, dar...nu știu cum să spun ca să nu greșesc... Ai iertarea mea înainte de a greși. Apoi Grigorie Ioan Calimah voievod s-a cam dedulcit la robii țigani. De aceea la 7 decembrie 1762 (7271) hotărăște: „Iată că ne-am milostivit asupra sfintei Mitropolii și... o am miluit cu cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către sfânta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mea înainte de a greși. Apoi Grigorie Ioan Calimah voievod s-a cam dedulcit la robii țigani. De aceea la 7 decembrie 1762 (7271) hotărăște: „Iată că ne-am milostivit asupra sfintei Mitropolii și... o am miluit cu cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
greși. Apoi Grigorie Ioan Calimah voievod s-a cam dedulcit la robii țigani. De aceea la 7 decembrie 1762 (7271) hotărăște: „Iată că ne-am milostivit asupra sfintei Mitropolii și... o am miluit cu cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că cinstitului mitropolit i s-a acordat dreptul la un câștig personal... Dacă am să spun că nu-i așa, atunci m-aș așeza de-a curmezișul adevărului. Și nu sunt eu acela... Ca un făcut, iar ne întâlnim cu țiganii robi, părinte. Poate că Dumnezeu îți încearcă răbdarea, fiule. Ia să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin cărțile din fața mea. Rezultatul e același. Așa stând lucrurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin cărțile din fața mea. Rezultatul e același. Așa stând lucrurile, nu am alta de făcut decât să-i spun și călugărului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hăleșteu ce să numești Mihai, în hotarul târgului Iașilor, cari hăleșteu au fost drept domnescu și au fost schimbătură bătrânului Petru (Rareș) vodă, cu Mihai pârcălabul. Și iarăși am dat și am miluit mănăstirea noastră Galata cu dzăce sălași de țigani”. Dar domnitorul este mazilit în 1579 și va reveni pe tronul Moldovei în 1582, unde rămâne până în 1591. Ia ascultă ce spune cronicarul Grigore Ureche despre revenirea pe tron a voievodului Petru Șchiopu: „Într-acestaș an dacă s-au așezat Petru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iașiloru”. Și acum să revin la dania lui Aron Vodă către mănăstirea Galata: La 12 mai 1594 (7102) Aron Vodă scrie: „Iată domniia mea... am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi țigani”. Apoi la 28 noiembrie 1607 (7116) vine și „Io Mihail Moghila voievod” care arată că „am dat și am miluit pe rugătorii noștri,... de la sfânta mănăstire Galata, cu toate gloabele și deșugubinele și cu morțile de oameni, câte se vor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iazuri și cu locuri de mori la Socola, și de prisacă și de poieni de fânaț în Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri, pe care li l-a dat și întărit atunci Alexandru voievod, și pe drepții lor robi țigani... ele l-au pierdut în zilele lui Ioan voievod când au prădat turcii toată țara noastră și când el însuși a pierit... De aceea,... am dat și am întărit... aceste sate mai sus scrise”. Cred că ai băgat de seamă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire. Și a venit egumenul cu preoți și cu diaconi și au dus trupul meu și l-au îngropat în sfânta biserică. Iarăși am dat poruncă jupâniței mele ca să dea din averea mea și un sat și un sălaș de țigani... Iar cneaghina lui Lucoci s-a sculat ca să dea din averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său, veșnica lui pomenire, a dat: 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca ei să fie tari și puternici... a prinde pe łițul țiganul și a-l lega și a-l aduce la sfânta mănăstire, pentru că domnia sa domnul l-a dat pe acel țigan să fie drept rob țigan acelei sfinte mănăstiri. Și nimeni să nu îndrăznească a-l ține sau a-l opri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]