7,946 matches
-
când m-am întors Sheba era în spatele meu în cămașă de noapte. Părul îi atârna dezordonat. În jurul ei plutea un miros neplăcut, stătut. — Mă... mă uitam la sculptura ta, am protestat stupid. Îmi era frică. — Ieși afară! Ieși afară! a țipat ea. Ne-am holbat una la alta și pentru o clipă am crezut că avea să mă atace. Apoi, destul de brusc, s-a așezat - sau mai degrabă s-a prăbușit - pe podea. — Ce-o să se aleagă de mine, Barbara? — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a simțit ușurată când a descoperit că și Zach ura ferma. În noaptea nunții, în camera de copil a lui Zach, bărbatul a sărutat-o pe gât și în scobiturile întunecate de sub fiecare sân. Ea și mușcat buzele ca să nu țipe. Uneori sunt minus șase grade până-n aprilie, a spus Zach. Îți faci planuri de vacanță, apoi te trezești că tractorul are nevoie de-o curea de transmisie nouă sau că jumătate din cai au murit. Când ai o fermă, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
destui bani cât să cumpere un cadou pentru Ziua Mamei. La cincisprezece și treisprezece ani, cei doi băieți trăiau practic singuri în canion. Zach jura că-i auzise de câteva ori, luptându-se cu săbii de jucărie, din lemn, și țipând. Deși familia Killum dispăruse demult. Zach nu vorbea niciodată despre lucrurile pe care le auzise - nu pentru că i-ar fi fost jenă, ci pentru că voia să păstreze vraja acelor momente. Nu se întâmpla des ca un puști din Idaho să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Locurile moi de pe trupul ei parcă se evaporaseră, iar întregul corp i se întinsese elastic sub forma unei aventuriere de carieră. Zach era chiar sub ea; când au alunecat pe val, i-a atins părul cu piciorul. Iar ea a țipat de fericire chiar și atunci când a căzut peste bord. Mike a ieșit pe terasă cu două pahare cu vin și s-a așezat pe scaunul de lângă ea. N-a scos nici un cuvânt, dar Jina știa că-l durea spatele. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în caz că se întâmpla ceva rău, dar și că n-ar fi existat nimeni care să se interpună între ea și Zach. Dar uitându-se pe malul drept, Jina a văzut o persoană, cu pușca îndreptată chiar spre ei. Jina a țipat, dar Zach n-a făcut decât să râdă, după care a fluturat un braț. Bărbatul a coborât pușca, iar Jina l-a recunoscut pe moșneagul pe care-l întâlniseră în Salmon, cel care-i invitase la masă în cazul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ei. Pianul încetase să mai cânte, iar tăcerea era acoperită numai de sunetul râului cel trândav. Un șoim s-a rotit deasupra pajiștii și i-a distras atenția lui Danny. Mingea l-a lovit cu putere în genunchi. Hei ! a țipat Danny clipind repede ca să nu plângă. Jina s-a ridicat în picioare, dar Danny a dat din cap cu înverșunare. Charlie a alergat să prindă mingea, după care a proiectat-o într-un copac. Când a văzut cum coaja de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
linia de demarcație vizuală a cascadei, în vreme ce curentul îi împingea înainte. După care au căzut peste buza vâltorii. Spuma albă i-a îmbrățișat; Jina nici nu mai putea să fie sigură dacă Zach mai era acolo. Se poate să fi țipat, dar sunetele scoase de ea nu erau decât o șoaptă în zgomotul torentului. Barca era ca o pietricică în mijlocul apei, acum pe vârful valului, pentru ca, în secunda următoare, să se julească de fund. Jina a uzit sunetul acela înfiorător de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
escaladat o crevasă îngustă. I s-a părut c-au trecut ore ca să ajungă în vârful colinei și să coboare pe partea cealaltă. Când a ajuns dincolo, acolo unde, în sfârșit, pereții canionului se retrăgeau, malul era pustiu. Jina a țipat după Zach: un sunet înfiorător în capătul canionului, o rugă pe care nimeni n-a ascultat-o. Femeia a mai strigat o dată - era hotărâtă ca la sunetele naturii să adauge și ceva omenesc. Jina a căzut în genunchi acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai curând, cu o tură într-un montagne russe, decât cu o luptă pentru supraviețuire. În afară de Alice, care înghețase de frică, toți vâsleau la comanda lui Drew și zburau prin dreapta torentului, printr-o breșă dintre două valuri. Danny a țipat fericit, iar Charlie și-a ridicat brațele deasupra capului. Când și-a dat seama c-aveau să treacă dincolo nevătămați, că, în ciuda greutății, barca plutea pe apă ca o frunză, Jina a tras adânc aer în piept și, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-sa nu știa că era difuzat de societatea lor de cablu. Danny citise capitolul respectiv de opt ori și memorase pasajele care descriau cum arată organele genitale ale femeii și cum acestea miros a petale de flori și cum femeia țipă dac-o săruți acolo. Apoi se forțase să treacă la capitolele despre tatăl lui. În carte, Naji era un prost, dar, în realitate, bărbatul s-a uitat la tăieturile și vânătăile băiatului și n-a zis nimic. La rândul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a văzut că dorința i-a fost împlinită. Ca prin minune, bunica a dispărut. Alice a simțit miros de ploaie și-a ridicat palmele ca să vadă dacă stropii începuseră să cadă. Un bărbat a prins-o de braț. Alice a țipat, iar bărbatul i-a pus palma peste gură, apoi i-a dat drumul repede. N-am vrut să te sperii, i-a spus Ahmad. Bărbatul era îmbrăcat în negru și mirosea a fum. Alice s-a uitat în locul unde stătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
era surprizător de bine ancorat pe picioare. Mike simțea furnicători prin corp. Încă mai avea impresia că trupul i se ridică și coboară, deși părăsise barca de-o oră. În urechi încă mai auzea zgomotul motoarelor. Își dădea seama că țipa când vorbea, dar nu putea să se abțină. Ar fi trebuit să-l vezi, a spus el. Chiar peste cascada de la Salmon Falls, la nici câțiva centimetri de bolovani. Îți zic, Jina, am crezut că mor de cel puțin două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
doi șoferi virtuali și-a trecut la nivelul șase. Bună mișcare ! Naji a observat bărcile înaintea lui Irene. Erau șase. Ghizii le conduceau cu expresii serioase către mal. Irene a închis jocul. Văzuse grupul respectiv la începutul excursiei, atunci când toată lumea țipa și se stropea cu apă. La lansarea bărcilor fusese și-un Labrador care alerga de colo-colo. Acum nimeni nu scotea nici un sunet. Câinele nu s-a aplecat peste provă, ci a rămas pe fundul bărcii, cu capul pe labe. Irene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
perdeaua de nori s-a ascuns Soare palid și slab, fără vlagă Cine poate acum să-nțeleagă Nopți și zile a nins și a nins. Ce plăcut e totuși afară Scânteiază steluțe-ntre scoici Valuri stranii șoptesc chiar aici Pescărușii țipând mă-nfioară. Violoncelul durerii Urlă dintre munți furtuna și se-aude de departe Bubuind la miezul nopții marea în deliruri verzi Greierii ce nu știu somnul țârâiesc din strune sparte Luna varsă raze tulburi peste pomii din livezi Plânge-ncet jarul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Mii de scoici negre la maluri Și cochilii aduse din larg Sunt aruncate spre moarte Doamne, câtă nedreptate! Devin fire de nisip Grosier, apoi mai fin Este crudul lor destin. Cerul s-a învinețit Marea, fiară încolțită Dușmănoasă, urâțită Pescăruși țipă strident Zeul Mării încruntat Ține strâns acel trident Totul este iminent. Anne Marie BEJLIU Referințe critice “... despre Anne Marie Bejliu... prefața volumului Geometria sufletului scrisă de doamna Iolanda Malamen surâs (viața tablourilor uitate de zeci de ani în depozite) cap
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
rămas ajung pentru un secol de speranță oprim ceva și restul dăm atâția oameni nu-nțeleg cât de sărac ești fără aripi Doamne cât mi-ar fi plăcut să simt nisipul ud sub mine să-mi amestec pletele cu visuri țipând din adânc și mâinile tale uitate să aducă valurile să mă-nvăluie până la ultimul gând dintr-o lume de piatră și culoarea din mare să-ți fiu sau doar ... umbre ghemuite pe-un dig nu plâng putem fi și avea de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Paul Cernat, Gellu Dorian, Adrian Botez, Andrei Velea, Teo Cabel. </biography> akedia plouă peștii dipnoi ies din cărămizile nearse se târăsc spre ochiuri de apă în ele demonul plictiselii rânjește aranjându-și gulerul înalt scrobit ai gura cusută când încerci să țipi ațele se întind ca un acordaj corpul devine o cutie de rezonanță sângele se coagulează în semințele fructelor apa urcă prin capilaritate o dungă neagră se mișcă pe trup trădând-o încă nu te hotărăști să te întorci e plăcut
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
să mă învețe să înot dar eu nu lupt cu valurile eu le îmblânzesc vorbind apei mi-am construit un oraș plutitor dimineața mă ridic din nisipurile tale să admir amazoanele și caii marea cum se dă peste cap cum țipă într-o rană dedesubt tu închizi și deschizi ochii stropii te lovesc ca într-un moment erotic răspunsul așteptat aș fi vrut să știu ce ești când nu îți sunt și ce viitor e acesta care nu stă în vârful
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
subțire. Oare ce poveste Îmi mai Îndrugă? Dacă a venit să-mi mai spună ceva concret, treacă-meargă, dar dacă voia să-mi arunce iar praf În ochi ca adineauri? După cum susținea directorul, atît tînăra speranță, cît și EL erau niște țipi deosebiți... După trecerea trenului Îmi persistă În urechi un bîzÎit ca de insecte. — Apăsătoare vreme, nu? La vorbele acestea, genuchii i se destinseră, ca un film care Începe să se deruleze. Se Întoarse spre mine. CÎnd mi-am scuturat scrumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ca și cînd voiau să o ia printre microbuze, Își schimbară brusc direcția și Înconjurară focul. N-am Înțeles cine a lovit primul, dar deodată se iscă o adevărată harababură printre siluetele acelea Întunecate. Două fete au țîșnit spre noi, țipînd, dar au fost prinse. Au sosit Întăriri imediat și cele două au fost săltate, fiecare de cîțiva bărbați, ca niște saci cu legume și duse În beznă, undeva dincolo de cercul de autobuze. Li se mai auzeau doar vocile plîngărețe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Înghițind scîncetele fetelor. S-au spart geamuri și s-a aruncat cu pietre dinspre autobuzul acela. O piatră a aterizat chiar la picioarele mele. În jurul focului situația se schimbase și trei bărbați au și pornit la contraatac. Un muncitor care țipa de mama focului era tîrÎt de alți doi și Îi atîrna ceva deasupra capului. Fu trîntit cu violență la pămînt și lovit cu picioarele. Posibil să-și fi rupt mîna În cădere. Se zvîrcolea acum de durere pe pietrele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
adînc preocupat): Dacă-mi amintesc bine, domnul Nemuro era șef de secție Într-o Întreprindere legală. Aș Înțelege să aibă obligații față de Camelia dacă s-a amestecat și el În astfel de afaceri... SÎnt și printre șoferi tot felul de țipi extravaganți: foști profesori, pescari, preoți, pictori... Este o muncă ce solicită efort fizic, dar se deosebește de celelalte; relația cu oamenii nu este incomodă. Oricîte complicații ar apărea, faptul că ești propriul tău stăpîn nu se compară cu nimic pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de trei metri, dar fiind foarte cald, mă gîndeam să-l suport cît fumam o țigară. Între timp mi-am dat seama că e mare gălăgie prin apropiere și-am văzut demonstranți cu steaguri roșii și albastre apropiindu-se. CÎntau, țipau amenințător prin megafoane, imitau mersul În pas alergător ținîndu-se la braț... Veneau și veneau și nu se mai sfîrșeau. Nici nu mi-am dat seama cînd s-a ridicat cerșetorul de pe bancă, rămînÎnd cu privirile ațintite la ei și deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Am coborît În liniște din pat și-am rămas la marginea lui, cu piciorul stîng pe dușumea. LÎsîndu-mă cu toată greutatea pe el, am părăsit patul. Am făcut un pas, am Întins ambele mîini și am gîndilat-o tare la subsuoară. Țipă scurt, se zvîrcoli și Încercă să scape... dar n-a luat-o nici spre ușă, nici spre fereastră, ci direct spre mine. Ne-am izbit unul de altul și ne-am rostogolit pe pat. Pistruii ușor cafenii Îmi zîmbeau În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
luat-o la goană. Am fugit Înapoi spre poalele dîmbului. M-am oprit și mi-am ridicat privirile spre vîrf. DÎndu-mi seama că nu-mi voi recăpăta memoria, că nu-mi voi putea aminti ce se află dincolo de curbă, am țipat. La Început mai anemic, apoi mai tare. Sunetele s-au topit În peisajul părăsit și lipsit de orice conținut, absorbindu-le cu totul. Nici urmă de ecou... Am pornit pe lîngă dîmb și am dat fuga Înapoi În oraș. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]