11,260 matches
-
duhoarea mucegaiului, transpirației, vânturilor, urinei și fecalelor, gustul cartofilor putreziți și al boabelor de fasole mucegăite și frigul care îi făcea mamei mâinile albe ca gheața chiar și prin mănușile mâncate de molii și căldura care venea dinspre cer și aburii care se ridicau de pe străzile pe care nu aveam voie să mergem și teroarea, degradarea la care duce teroarea. Eram captiv în acea carte cum fusesem captiv în acea casă. În același timp - și tocmai asta nu înțelegeam - mi-era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
teroarea, degradarea la care duce teroarea. Eram captiv în acea carte cum fusesem captiv în acea casă. În același timp - și tocmai asta nu înțelegeam - mi-era și dor de ea. Duceam dorul acelor camere urât mirositoare, unde vara ieșeau aburi din pereți și iarna picura un fel de sudoare rece. Mă topeam de dorul părinților mei. Îmi lipsea Anne. Mi-era dor de mine. Uneori mă enervam. Nu doar fiindcă schimbase numele, deși chiar și asta era destul de rău. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să îl întreb, dar nu o fac, pentru că am nevoie să cred că are dreptate. Cu toate acestea, Anne și cu mine continuăm să urcăm scările spre mansardă, unde stăm pe întuneric și inhalăm mirosul primilor muguri de primăvară și aburii putrezi ce se ridică dinspre canalul din fața casei și ne ținem strâns în brațe. Dacă Dumnezeu o va lăsa să trăiască, spune ea la adăpostul nopții, va realiza mult mai multe decât mama ei și își va face glasul auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să treacă pragul. Știam asta pentru că, înainte ca George să afle de Madeleine, mă invitase să joc golf acolo, și m-am uitat atent prin vestiar. Eram într-o societate bună. Cel puțin, nu eram singur. Acel subsol plin de abur - în care se împleteau mirosul de deodorant dulceag și cel de whisky fin cu cel al tachinărilor prietenoase - era departe de vagonul de vite, plin cu luptătorii rezistenței poloneze, dar zgomotul era același. Dați-vă jos pantalonii. Dați-vă jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
starea sa de iluminare interioară, simțea uneori că diferențele dintre oameni, dintre toți oamenii - bărbați, femei sau copii -, nu aveau nici o Însemnătate, În afară poate de nivelul absolut exterior, de suprafața schimbătoare. Așa cum apa se preschimba În zăpadă, ceață sau abur sau Într-un sloi de gheață sau În nori sau În grindină. Așa cum clopotele bisericilor sau ale mânăstirilor se deosebeau doar prin sunet și ritm, semnificația lor fiind aceeași. Le Împărtășea aceste gânduri fetelor, dintre care două le acceptau, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
acum că făptura privea fix Într-un punct anume, pe care și el, Fima, avea obligația să-l privească. Din ce provincie Îndepărtată a Împărăției evoluției, din ce peisaj primar, obscur, plin de vulcani aruncând nori de fum, jungle și aburi cețoși ridicându-se din pământ, cu mult Înainte să apară cuvintele și cunoașterea, cu ere Întregi Înaintea profeților, a regilor și a mântuitorilor care umblau pe-aici, pe dealurile Betleemului, venea această creatură care Îl privea acum pe Fima de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să-i Învingă pe toți. Îi cumpără biroul mare pe care Fima Îl mai folosea și azi. Fie vară, fie iarnă Îl obliga să poarte haine mult prea groase. În toți acești ani un samovar electric nu Înceta să scoată aburi până la unu sau două noaptea. Divorțate elegante sau văduve culte mai În vârstă veneau În vizite care durau câte cinci ore. Fima auzea răsunând În salon voci cu un accent slav pronunțat, Întrerupte din când În când de râsete. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
era fără mâneci, cu un decolteu rotund, și se desfăcea jos în falduri largi. Gesturile ei umpleau toată grădina, parcă erau părți componente ale crengilor și ale tufișurilor înflorite, iar obrazul ei se acoperea de luciul porțelanului subțire ca un abur în care ochii mari se umpleau de o puritate cum doar la sfârșitul vieții ei aveau să și-o recapete. Nu-i așa că-ți amintești, Rodolph, că tata nu se lăsa văzut de nimeni fără sacou, chiar și dimineața ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Tocmai ne așezaserăm, după aperitivul de scoici cu creier, o friptură de vițel și desertul de rigoare, la o cafea în grădină. Razele calde făceau și mai plăcută zăbava în aer liber, chiar dacă în jurul copacilor bătrâni se simțea deja un abur de răcoare. Armin era cu un an mai mare decât mine, să tot fi avut zece sau unsprezece ani. Era băiatul administratorului și vecin cu fata lui Onkel Rodolph, un adolescent cu ochi pătrunzători de culoare închisă, cu un păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe piață, în schimb, macaraua înaltă Pingon, cea cu brațul ușor de mânuit ca un ac, care se autoreglează, e un produs de primă calitate. Și W. se întorcea de-a lungul străzii cu mapa neagră în mână, cu un abur vag din cuvintele și prospectele acelea încă în jurul lui, o atmosferă de afaceri care se dezlipea de pe el cu fiecare pas, ca un șal alunecând fără să-l observi de pe umăr. Deschidea portiera mașinii, arunca mapa pe locul din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu obiectele astea înșirate pe podeaua muzeului. Dorul după țări străine, unde femei înfășurate în văluri implorau ajutor, unde pe unul îl scuturau frigurile malariei, unde erai îngrijit de mâini blânde, un explorator în fața palmierilor și piramidelor în cercul de abur al zeilor preamăriți, morminte și învățați, plin de admirație pentru domnul Champollion, care probabil că ar fi fost în stare să descifreze această „hieroglifă“. Și, în același timp, nu voiam să fiu decât pur și simplu ca Onkel Rodolph, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru că mă simțeam neplăcut de lipicioasă, aveam nevoie de o baie în cadă. Și ce cadă! Era cea mai mare cadă din fontă pe care o văzusem vreodată, iar când am dat drumul la robinete, camera s-a umplut cu aburi. După ce mi-am turnat în apă noile uleiuri de baie cumpărate de la cea mai nouă prietenă a mea, doamna de la parfumuri de la Selfridges, m-am băgat în cadă scufundându-mă în paradis. Nu știu cât timp am stat acolo bucurându-mă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
avut noroc că nu am ajuns în spital. Mi-a prescris o grămadă de antibiotice pe care le-a luat Mark și m-a supravegheat foarte grijuliu să le iau pe toate. Zile și nopți au trecut încețoșate de un abur de autoînvinovățire și febră. Din când în când, în momentele mele de luciditate, Mark mă punea la curent cu starea lui Alfie, care își revenea, toată lumea așteptându-se la o însănătoșire completă. Dar niciodată nu m-a întrebat ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
lemn. Dihania gâfâia obosită și horcăia cât ținea panta. Trecea pe lângă mine la pas. Porneam alături de locomotivă, până când mașinistul întorcea o rotiță de alamă și trăgea de un mâner. Armăsarul, înhămat în curele și paftale de arabă, necheza înăbușit, scuipa aburi fierbinți din plămâni ferecați, cu răbufniri tot mai repezi și un țipăt ascuțit spărgea cerul parcă și se stingea în vaete prelungi prin văile dimprejur. Păstrez și azi un simțământ de compătimire pentru omul care nu a crezut în copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În dimineața aceea fermecătoare de toamnă târzie, se auzeau din vale, tot mai aproape, țăcănitul mitralierelor, comenzi răgușite și scurte, înjurături și vaiete. Iar peste toate, o goarnă, vibrând limpede și puternic, cu ecourile repetate până peste culmile înfășurate în aburi gălbui, pe celălalt versant al muntelui de pe care noi ne retrăgeam, fără să uităm burdufele cu brânză, dezgropate din ascunzătorile ciobanilor goniți din zona de foc. Avioanele cu cruci negre pe aripi, ne dădeau târcoale și obuze miorlăitoare se spărgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
fără umbra grijilor, reflectați în oglinda toaletei. Surâde așezată pe scaun, după greaua bătălie care, în sfârșit, o transformă din fată trecută în femeie tânără. Astăzi mă opintesc în căsnicie, ca la o saca, până când năravul fără leac mă turbă. Abur și ceață îmi suie din trup în creier. Atunci galopez pe șoseaua mocirloasă, hurducând sacaua până când rup șleaurile. Încep să zbor, lăsând în urmă lut crăpat de secetă, bălți pestilențiale, munți de gunoi. Între toate acestea, Gloria rămâne un punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
banală nu merită atâta... atâta... — Nu mă refeream doar la bagaje. Ai fost tare drăguț, tare atent În zilele acestea din urmă. Îți sunt recunoscătoare. Am făcut-o cu plăcere, Fenimore dragă. — Detest despărțirile, zise ea. Gara era plină de abur, fum și lumină difuză, ca unul din tablourile impresioniste pe care le văzuseră cu o zi Înainte. În lipsa altui subiect de discuție, făcu un comentariu pe această temă; dar peronul răsuna de zgomote - fâsâitul aburului, clopote, fluiere, strigăte, blesteme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ea. Gara era plină de abur, fum și lumină difuză, ca unul din tablourile impresioniste pe care le văzuseră cu o zi Înainte. În lipsa altui subiect de discuție, făcu un comentariu pe această temă; dar peronul răsuna de zgomote - fâsâitul aburului, clopote, fluiere, strigăte, blesteme și chiar, la distanță, o orchestră - și Fenimore nu păru să Îl audă. Nu avea cornetul acustic la Îndemână. Când ne mai vedem? Îl Întrebă. Nu știu... poate la toamnă. Îmi place să văd câte ceva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îi plăcea aerul de ușor mister pe care Îl crea barba, ca și felul În care ea filtra expresiile faciale care ar fi putut dezvălui ce gândea. Își luă halatul și papucii și porni spre camera de baie plină de aburi. Îndelung instruit, Smith pusese apă În cadă exact la temperatura potrivită, lăsându-i timp să se răcorească cu câteva grade, În timp ce el se rădea. Se lungi cu plăcere În apa fierbinte, cu pântecele ieșindu-i la suprafață ca o insuliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ea, n-ar fi primit slujba de secretar În biroul de avocatură care Îl adusese la Londra și poate ar fi lucrat și acum la firma tatălui său din Hanley, căscând de plictiseală În timp ce ceasul număra secundele zilelor lungi și aburii de la o sută de oale se ridicau deasupra străzii pustii, din fața geamului murdar. În schimb, stătea acum Într-un teatru londonez, plătit pentru a urmări o piesă de Henry James. Admira intens, chiar dacă nu Întotdeauna savura, romanele și povestirile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și imens de lungă, o potecă În zigzag care cobora până pe plaja de pietriș, aflată la treizeci de metri mai jos, un chioșc fermecător, metalic, pentru orchestră și o terasă de unde se vedeau brațul lung al digului și vasele cu aburi care traversau Canalul Mânecii, mici ca bărcuțele de jucărie Într-o băltoacă, intrând și ieșind. Grădinile și peluzele se așterneau ordonat de-a lungul falezei, Între promenadă și șirurile de case și hoteluri demne, cu stucaturi albe. Acesta era Bayswater-by-the-Sea. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Împlinirii. Viitorul părea să se Întindă Înainte, luminat de speranțe și posibilități, ca un ocean imens și calm sub razele soarelui de dimineață. Uneori se gândea la Lamb House ca la o navă, al cărei căpitan era, Înaintând Împinsă de aburi către viitor, cu MacAlpine ca secund și micul grup de slujitori pe post de echipaj; dormitorul era cabina, peluza puntea de comandă și Camera Grădinii puntea vasului. Undeva, În viitor, Îl aștepta un proiect măreț: trei romane importante, pe cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să aibă ținută și, cum spunea el, „un scris hotărât și frumos“, care mă iubea după măsura lui, el, soțul înnăscut, pe care nevasta lui îl numea Willy, stătea lângă mine atunci când trenul a intrat în gară umplând peronul de abur. Lui, nu mie, i se rostogoleau lacrimile pe obraji. M-a strâns în brațe. Nu, afirm insistent că mi-am îmbrățișat tatăl. Sau ne-am mulțumit cu o bărbătească strângere de mână? Oare am fost economi până la zgârciți cu cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Unii trebuiau să se întoarcă pe front din permisie, alții veneau în permisie. Fetele din Liga Fetelor Germane împărțeau băuturi calde și acceptau, chicotind, să fie pipăite de răcani. Ce anume se simțea mai pregnant: fumul dens al locomotivelor cu aburi sub acoperișul doar parțial avariat al gării sau mirosul de ars? Stăteam în fața unui număr derutant de mare de indicatoare îndrumând spre puncte de adunare, de prezentare și de coordonare. Doi jandarmi de front, de recunoscut după plăcile de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mergem cu pași mari de-a curmezișul unui câmp, n-am mai avut de traversat poduri și, când se crăpa de ziuă, am văzut un sat pe care inamicul era evident că nu-l ocupase încă, fiindcă ședea tăcut în aburii dimineții, așezat cuminte și pașnic în jurul bisericii, ca picat dintr-o altă vreme. Ciudat, fața întunecată sau doar morocănoasă a căpitanului de cavalerie, austriac la origine, care ne-a întâmpinat la intrarea în sat în spatele unui baraj anti-tanc doar slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]