4,127 matches
-
Vaslui. Urmează cursurile Școlii primare de băieți nr. 1 din Vaslui, apoi cursurile Liceului Național din Iași pe care le absolvește în 1894. A avut colegi de clasă pe viitorul istoric Neculai Costăchescu și pe renumitul medic de mai târziu, academicianul Nicolae Gh. Lupu. Își continuă studiile superioare la Facultatea de Medicină din București. După absolvire, intră în medicina militară, urcând repede treptele ierarhiei militare: locotenent (1901), căpitan și maior (1909), iar peste 5 ani gradul de locotenent colonel (1 aprilie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a fost hărăzită ca printr-un concurs sever, în anul 1948, să ajung student la medicină. Eram copleșit de admirație față de marile personalități medicale ale vremii, la ale căror cursuri am asistat, avându-i și ca profesori la examene pe academicienii: Vasile Rășcanu, Iulius Nițulescu, Ion Enescu și profesorii: Gheorghe Țupa, Ioan Cornelson, Elena Capri, Ion Iancu, Dumitru Condrea, Gheorghe Ghimicescu și mulți alții. Ca medic de circumscripție rurală, medic șef de Raion, medic de spital, director de Direcție Sanitară, șef
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
au contribuit la formarea mea ca medic și cetățean cu responsabilități în societatea contemporană. Pe linie profesională maeștrilor mei: prof. dr. Vasile Dobrovici, prof. dr. Eugen Aburel, prof. dr. Gheorghe Lupașcu, prof. dr. Corneliu Gavrilescu, iar pe linie administrativ-organizatorică miniștrilor: academicienii Teodor Burghele și Radu Păun (ginerele prof. Gr. T. Popa) și profesorilor Mihail Aldea, Eugen Proca și Victor Ciobanu. În anul 1999, Primăria Municipiului Vaslui (primar prof. Victor Cristea) a avut inițiativa redactării unei monografii a municipiului Vaslui - coordonatorul lucrării
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
largă asupra urgențelor în medicină - îndeosebi cele chirurgicale și traumatologice. Își desfășoară aici, activitatea, medici specialiști în domeniile obligatorii de investigație în urgențe: radiologie, laborator, chimie, medicină internă. Să amintim numai pe dr. Emil Crăciun - la anatomie patologică, pe viitorul academician Eugen Macovschi la serviciul de laborator, pe dr. Dinischiotu - viitorul profesor de clinică medicală. Toți cei care au lucrat la Spitalul de urgență Floreasca recunosc că era un privilegiu să poți efectua aici un stagiu de formare sau perfecționare profesională
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
conf. dr. Firică, un bărbat frumos, înalt, grațios, cu o mustață bogată. Vorbea ca nimeni altul. - Vedeți, zicea el, aici în clinică se internează o vârstnică, i se fac zeci de analize, explorări clinice și paraclinice, este operată de marele academician asistat de doi oameni de bază ca să-i scoată bolnavei o vezică biliară cu o piatră. În același timp, pe strada Arh. Mincu la Spitalul „Antoniu” liniștea nopții este spintecată de sirena unei salvări care aduce un tânăr (muncitor la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Acad. Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere, Acad. I. Otiman - secretar general al Academiei, care a prezentat o incursiune istorică asupra constituirii și destinelor istorice ale Spitalului Universitar de Urgență Elias. Au participat, de asemenea, academicieni, cadre didactice universitare, medici, alți specialiști din domeniul cercetării științifice medicale. Sesiunii aniversare i-a urmat sesiunea științifică în care s-au dezbătut rezultatele cercetărilor obținute în această unitate sanitară în domenii: Boala neoplazică - aspecte interdisciplinare - moderatori D. Safta, A
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care apare la București, lunar, din 1969, cu subtitlul „Revista învățământului superior”. Redactor-șef este Mihai Mazaneț, iar secretar general de redacție, Traian Coșcodan. Editată de Ministerul Învățământului, revista are un colegiu redacțional foarte numeros, format din cadre universitare și academicieni. Din 1991 se adaugă subtitlul „Revista universitarilor din România”. Redactor-șef devine Aurel Joltea, secretar de redacție principal, Ion Deaconescu, publicist comentator este Mariana Filimon, iar șef de secție, Constantin Grosu. Cea mai mare parte a publicației e axată pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et quand elle veut. Oh! elle est fine, adroite et intrigante comme aucune, celle-là. En voilà un trésor pour un homme qui veut parvenir" [Maupassant, Bel-Ami, p.121]. Duroy cunoaște puterea femeilor, el îi spune doamnei Walter că femeile aleg academicienii: C'est vous qui leș nommez, mesdames, et vous ne leș nommez que pour leș voir mourir..." [ibidem, p.104]. La Paris, mai mult decât în altă parte, femeia este scopul activităților bărbatului și măsură valorii acestuia. Prin acest fapt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La Comédie humaine, așa cum este el expus în scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
așa cum ar putea să pară acum, să fie personajul arhitectural principal al pieței. Versiunile succesive de proiectare prin care a trecut locul - neîntrerupt din 1935 până către 1960, sub supravegherea aceluiași Duiliu Marcu, devenit între timp din arhitect de curte academician și președinte al stalinistei Uniuni a Arhitecților din RPR - preconizau ca, dimpotrivă, clădirea respectivului "palat" și cea pandant de peste piață, care va fi camuflat (sau, ulterior, înlocuit) pe cea a Muzeului Antipa să fie clădiri de front pentru piesa de
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
cât mai departe. În august 1977 are loc revolta a aproximativ 30.000 de mineri din Valea Jiului. Este reprimată brutal, după ce dictatorul făcuse promisiuni de îmbunătățire a situației. În continuarea „revoluției culturale” declanșate în 1971, se introduce obligativitatea ca noii academicieni să fie membri de partid. Elena Ceaușescu devine academician plin, iar Nicolae Ceaușescu membru de onoare. Sunt desființate : secția de cercetare a Academiei, Institutul de Matematică, Comisia Monumentelor Istorice. Contactele cu instituții și persoane străine sunt supravegheate și descurajate. Românii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a aproximativ 30.000 de mineri din Valea Jiului. Este reprimată brutal, după ce dictatorul făcuse promisiuni de îmbunătățire a situației. În continuarea „revoluției culturale” declanșate în 1971, se introduce obligativitatea ca noii academicieni să fie membri de partid. Elena Ceaușescu devine academician plin, iar Nicolae Ceaușescu membru de onoare. Sunt desființate : secția de cercetare a Academiei, Institutul de Matematică, Comisia Monumentelor Istorice. Contactele cu instituții și persoane străine sunt supravegheate și descurajate. Românii nu au voie să găzduiască cetățeni străini și trebuie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deasupra capului. Stă așa vreun minut, ca să le intre bine în cap spectatorilor mesajul, după care pleacă și el. Singura pricină care pare să fi blocat filmul era domeniul tezei de doctorat însușite fraudulos de inginerul-șef : chimia. Gândul la academicianul doctor inginer Elena Ceaușescu dădea fiori oricui. Față de deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Chișinău, în calitate de colaborator științific și șef al sectorului de relații literare (din 1962). Doctor habilitat în filologie (1974), este profesor universitar (1988), membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1989), academician (1995). În 1991 devine director al Institutului Minorităților Naționale. Debutează cu monografia Motive sociale în poezia lui Eminescu (1963, în limba rusă). În centrul preocupărilor lui P. se află valorificarea literaturii clasice naționale și studierea relațiilor literare româno- ruso-ucrainene. Monografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
Paulescu. Al doilea nume din peisajul academic românesc a fost Dimitrie Voinov, profesor de zoologie la Facultatea de Științe din București, materialist convins și adept al transformismului darwinist, personaj care imediat după instaurarea regimului comunist în România avea să devină academician, în noua formulă a Academiei Române, participând activ la restructurarea ei pe principii comuniste. În două articole publicate în Convorbiri literare „Transformis m ori Paulism” și „Fiziologie sentimentală” D. Voinov critică vehement două lecții ținute de Paulescu în fața studenților Facultății de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viețuitoare. Așa încât știința nu poate răspunde decât prin presupuneri și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii noștri, culmea chiar în domeniul neuropsihiatriei, Constantin Bălăceanu Stolnici scria cu avânt materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea sufletului) recurgând la tot felul de explicații proletcultiste, cu care nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lăsat omul acesta, care își îngenunchea geniul și imensa-i știință în fața Sfântului Potir, care a dorit ca rămășițele lui pământești să fie înfășurate în flăcările tricolorului românesc!" DE LA ȘTIINȚA MEDICALĂ LA GÂNDIREA FILOSOFICĂ Rezumat Articolul este un omagiu adus academicienilor Nicolae C. Paulescu și Grigore T. Popa, savanți care, prin realizările lor în domeniul medical, prin implicarea lor în viața socială, nu numai că s¬au înscris în efervescența spirituală a epocii, dar chiar au reușit să marcheze gândirea timpului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
academice. Este cazul profesorului Grigore Benetato, citat de autor, dar nu mai puțin, am adăuga noi, al profesorului Daniel Danielopolu pentru că ambii s-au manifestat public ca militanți comuniști neobosiți pentru demolarea lui Paulescu. În același context se asocia și academicianul Constantin I. Parhon care nu se sfia ca, împreună cu Sadoveanu, să aplaude frenetic din primele rânduri ale parlamentului, noile orientări în cultura română pe care le impunea emisarul sovietic Iosif Kișinevski (alias Iosif Roitman) în anii când comunismul se instaura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în anii când comunismul se instaura în țara noastră. Și iarăși din fericire semnalul tras de Ian Murray a găsit în lumea științifică românească personalități dispuse pentru a se înrola în cruciada Paulescu, spre cinstea și onoarea lor, printre care: academician Ștefan Milcu, profesor Alfred Rusescu, profesor Ion Pavel, profesor Iulian Mincu (care și instituie Memorialul Paulescu în 180), profesor C. Ionescu Tîrgoviște, dr. C. Angelescu, sunt personalitățile cele mai reprezentative. Dar adevărata restituire, cu tot periplul ei sinuos, o realizează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sale pe de altă parte, așa încât amalgamarea lor voită din partea unor detractori (vezi Paulescu - la a patra crucificare) nu face decât să-i umbrească formidabila sa operă științifică și filosofică și să stârnească confuzie. Evocatoare în acest sens este poziția academicianului Nicolae Cajal pe care, pentru acuratețea, înțelepciunea și moralitatea ei, o expunem în final: „În judecarea cazului Paulescu este necesar să subliniem de la început că avem de a face cu o problemă de natură deosebită. Prima este importanța incontestabilă a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la nivel național fiecare dintre aceste evenimente regionale sau sectoriale, așa încât prezența obsesivă a Liderului irumpe chiar și în orizontul domestic, anexând spațiul privat celui public. Ceaușescu e ubicuu: azi se întâlnește cu generalii Armatei Române, mâine cu scriitori sau academicieni, poimâine cu muncitorii de la uzinele Reșița, după care pleacă "peste hotare" să se întâlnească cu regina Angliei sau cu Mao Tze Dun. Traversează țara și lumea făcând cotidiene băi de mulțime pe care televiziunea, acest nou instrument de propagandă pe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Grigore Tocilescu, membru titular al Academiei, se impune ca autor al unor foarte apreciate manuale de Istoria română, care au făcut inclusiv obiectul unor "plagiaturĭ estropiate" denunțate de către autorul uzurpat (Tocilescu, 1896, pp. IV, VI-VIII). Din aceeași categorie a academicienilor face parte și A.D. Xenopol, ale cărui manuale școlare au fost publicate în paralel cu scrierea monumentalei sale Istoria românilor din Dacia Traiană în 14 volume (Iași, 1888-1893), prima mare sinteză completă a istoriei românilor.3 În decursul anilor '80
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din mijlocul anilor '60 duce la înlocuirea manualului unic al lui Roller cu o nouă garnitură de cărți școlare, intitulate în bloc Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era un postulat al geometriei, acceptabil în sfera ideilor abstracte, libertatea e un postulat al nebuniei..." (p. 40). Fraternitatea umanitară proclamată de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita etnico-lingvistică a comunității de sânge a națiunii. "Națiunea, așadar, e granița cea din urmă a frăției efective (și trupește, și sufletește)" (p. 43). Umanitatea în sine este o noțiunea găunoasă, ea nu are sens
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]