33,912 matches
-
totuși conjură în taină demonii planetari. Imaginea sa conjurându- i în cămăruța secretă, esențială, sugerează angrenarea într-o luptă supraindividuală, pentru salvarea unei civilizații. Seara Thomas este primit la vila de la Careggi a familiei Medici, unde face cunoștință cu reprezentanții Academiei (neo)platoniciene. Este o societate a dialogului, unde, deși talentul și speculația filosofică primează, puterea lumească și ambiția nu sunt nici ele de ignorat. Aflată decis sub semnul lui Venus, ea este deci dominată de superioara delectare, dar și de
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
poetică ori a Artei Memoriei. Ficino își dă seama că e vorba de crime astrologice, înfăptuite special pentru a anihila rolul lui Venus, a elimina „o entitate imaterială misterioasă, al cărei simbol este La primavera” (p. 163), nelegiuiri îndreptate împotriva Academiei Platoniciene, a creștinismului însuși: deși sincretică, Academia era creștină, țintind spre dezvoltarea credinței într-o formulă ecumenică, în stare să încorporeze toate tradițiile, inclusiv cea fantasmatică - magia, Arta Memoriei, învățăturile platoniciene. Astfel, Pietro degli Ecati, alias Petrus Hecatibus, adică acela
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
dă seama că e vorba de crime astrologice, înfăptuite special pentru a anihila rolul lui Venus, a elimina „o entitate imaterială misterioasă, al cărei simbol este La primavera” (p. 163), nelegiuiri îndreptate împotriva Academiei Platoniciene, a creștinismului însuși: deși sincretică, Academia era creștină, țintind spre dezvoltarea credinței într-o formulă ecumenică, în stare să încorporeze toate tradițiile, inclusiv cea fantasmatică - magia, Arta Memoriei, învățăturile platoniciene. Astfel, Pietro degli Ecati, alias Petrus Hecatibus, adică acela aflat sub puterea lunii, avea ascendentul în
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
distrugere”. Este posibilă și influența platonicianul al-Kindi asupra ucigașilor: după el, „sacrificiul este cel mai eficient mod de a influența cursul evenimentelor macrocosmice” (p. 349). Ținta unei asemenea minți criminale părea o tentativă de a impune o altă civilizație, lovind Academia, pentru a-i anihila influența: gânditorii neoplatonicieni ai Florenței erau „esoterici” și „nepopulari”, încât, dacă protectorii lor lumești erau amenințați, își pierdeau și ei preeminența intelectuală asupra Republicii. Și de ce a fost însă aleasă tocmai Florența? Fiindcă ea era centrul
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
încât a le aneantiza acțiunea înseamnă a știrbi înseși posibilitățile de manifestare ale divinului. O lume închisă bate la ușă, cea a lui Saturn, părintele denaturat ce-și înghite copiii, metaforă (translatată de Culianu în trecut) a dictaturii. Împreună, membrii Academiei fac dovada că dialogul este nu doar sublim, ci și util: ei reușesc să prevină câteva ucideri, precum și distrugerea tabloului, ce joacă rolul-cheie în această narațiune, fiind, după cum credea Ficino, o imago mundi, veritabil talisman. Într-o confruntare finală cu
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
ce ar fi urmat „la secole după moartea noastră”. Pietro fusese singurul ce descifrase corect imaginea, ghicind totodată semnificația adevărată a conjuncției, adică plasarea ei în viitor. El dedusese astfel sfârșitul inexorabil al civilizației florentine așa cum o creaseră Medici și Academia Platonică. Evenimentele - realitate supraumană, decisă de destin (fatum), nu pot fi deturnate, iar planetele simbolizează acest lucru. Ironia, umorul au și ele rolul lor, precum se vede iarăși în finalul dominat de râsul lui d’Altavilla, pe marginea pariului pierdut
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Gabriela Lungu Margaret Mazzantini s-a născut în 1961, la Dublin. Își petrece copilăria și adolescența în diverse țări europene, mai ales în Spania, pînă cînd familia se stabilește definitiv în Italia. Urmează cursurile Academiei de Artă Dramatică din Roma. În 1982 debutează în rolul Ifigenia din tragedia cu același nume de Goethe. După o frumoasă carieră artistică în teatru, cinema și televiziune, răsplătită cu numeroase premii pentru interpretare, Margaret Mazzantini renunță la scenă în favoarea
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
risipit, recunoscuți cu asupra de măsură 5. Cu cele mai bune urări de sănătate și voie bună, al d[umi]tale, Perpessicius * [București, 3 noiembrie 1967] Academician Mihai Beniuc, Mă asociez din toată inima sărbătoririi pe care Uniunea Scriitorilor și Academia v-au hărăzit-o cu prilejul celor 60 de primăveri ale d[umnea]v[oa]s[tră]. Vă urează ani mulți și vă dorește încontinuu succese admiratorul și devotatul dumitale Academician, Dumitru Panaitescu-Perpessicius Note Primele trei scrisori se află în
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
Dana Diaconu Anul 2013 înscrie în calendarul cultural al Spaniei numeroase evenimente omagiale, prilejuite mai ales de tricentenarul Academiei Regale Spaniole (RAE), dar și de aniversările sau comemorările unor scriitori importanți din spațiul hispanic. Printre aceștia, cu o dublă sumă de ani (125 de ani de la naștere și 50 de la moarte), luată în considerare de ambele părți ale Oceanului
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
München u. Berlin, 1933, p. 529 (IX, 350). 6 A. Gellius, Nopțile atice, XX, 5, în ed. Joh. Fredericus & J. Gronovii..., Lugduni- Batavorum, 1706, p. 876-877. 7 cf. Comentarii la Categoriile lui Aristotel. Porfir, Dexir, Ammonius, trad. C. Noica, Ed. Academiei, București, 1968, p. 149. 8 „res quibus occultas penitus convisere possis” - Lucretius, De rerum natura, I, 146. 9 v. Erasmus, Moriae encomium, 46, în ed. Frobenius, Basel, 1540, p. 292-293. 10 [f.a], The Great Theosophist Ammonius Saccas, în Theosophy
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
din Viena, 1976, p. 165-167 + un facsimil. 2. Ralița Iliant (1882-1963), sora poetului, care s-a preocupat de moștenirea lăsată de poet. 3. Alexandrina Topîrceanu - o altă soră a poetului. 4. Ion Mateescu - frate vitreg al poetului. Cadru didactic la Academia de Arte Frumoase din Iași. 5. Gheorghe Topîrceanu - fiul poetului. Mama sa se numea Victoria. 6. Emil Bădălicescu, frate cu Silvia, era fiul unei surori vitrege a poetului, care se numea Anicuța Bădălicescu. A fost director în Ministerul Agriculturii și
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
Crișan Andreescu Gigi Becali are parte de zile și mai bune. Începând de luni, acesta beneficiază de noi condiții pentru executarea pedepsei. Gigi Becali a fost scos, luni, din închisoare, pentru a merge la muncă la Academia Hagi de la Constanța. Acesta va avea program de muncă de opt ore, după care Becali se va întoarce în Penitenciarul de la Poarta Albă. Finanțatorul Stelei a luat în primire un birou amenajat special pentru el, în care își va desfășura
Gigi Becali a fost scos din închisoare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34345_a_35670]
-
totdeauna. * Muzeul de Antichități din Iași1 Iași, 23 mai 1936 Mult stimate coleg și scumpe prietene, Nu știu cum să-ți mulțumesc pentru sprijinul tău colegial și amical, pe care mi l-ai dat cu prilejul chemării mele ca corespondent în sânul Academiei. În gestul tău, se vede o fire aleasă, un suflet superior și un spirit, care nu-i ornat numai cu puternice cunoștințe și cu posibilități de creație înaltă, ci și cu generozitate și simț al dreptății, calități atât de rare
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
Mi se recunoaște, în sfârșit, de cea mai înaltă instituție națională, meritul de a fi lucrat în ogorul științei 3 și al literaturii 4. Alții au fost ridicați chiar la vârsta de 30 de ani la rangul de membru al Academiei, eu ajung aproape de 60 de ani la cel de corespondent, datorită unei împrejură ri vitrege cunoscute. Din uitarea și disprețuirea în care trăiam, dșumneațta, scumpe prietene, ai voit să mă scoți cu orice preț și ai reușit. Te felicit pentru
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
Cu o cordială strângere de mână, O. Tafrali * Muzeul de Antichități din Iași Iași, 28 mai 1936 Mult stimate coleg și scumpe prietene, N-am cuvinte ca să-ți mulțumesc pentru tot ce ai făcut spre a fi chemat în sânul Academiei. Este un gest, pe care îl apreciază toată lumea de-aici, care vede în d[umnea]ta un om superior, călăuzit de sentimente alese și de o minte excepțională. Îți sunt adânc îndatorat și-ți rămân devotat toată viața. Admirația mea
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
de vârstă matură a crescut și mai mult, căci i s-a adăugat valoarea gestului nobil și a înaltei concepții, pe care o are despre cultura, știința și sanctuarele ei superioare. Te rog să-mi arăți, dacă trebuie să mulțumesc Academiei pentru alegerea mea5, dacă aceasta intră în uzanțele ei și în ce fel trebuie s-o fac. Sunt mulțumit, revin asupra acestei chestiuni, că pot da un răspuns satisfăcător de-acum înainte în străinătate, când prietenii mei mă vor întreba
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
intră în uzanțele ei și în ce fel trebuie s-o fac. Sunt mulțumit, revin asupra acestei chestiuni, că pot da un răspuns satisfăcător de-acum înainte în străinătate, când prietenii mei mă vor întreba: „cum se face că alte academii te-au chemat în sânul lor, iar academia țării tale nu dă nici un semn de viață?” Era o situație penibilă pentru mine, căci multe se puteau bănui, afară de realitate: ostilitatea perpetuă a lui Iorga. Și cu toate acestea, nu resimt
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
trebuie s-o fac. Sunt mulțumit, revin asupra acestei chestiuni, că pot da un răspuns satisfăcător de-acum înainte în străinătate, când prietenii mei mă vor întreba: „cum se face că alte academii te-au chemat în sânul lor, iar academia țării tale nu dă nici un semn de viață?” Era o situație penibilă pentru mine, căci multe se puteau bănui, afară de realitate: ostilitatea perpetuă a lui Iorga. Și cu toate acestea, nu resimt în mine nici o ură contra sa. Cât privește
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
Iași în Boabe de grâu, 4, nr. 11, noiembrie 1933, p. 641-653 + 13 ilustrații. Articolul se constituie într-o schiță monografică a acestei instituții înființate de istoricul ieșean. 2. Ion Petrovici a discutat, în prealabil, cu Alexandru Lapedatu, pre- ședintele Academiei în acel moment, care îi sugerează să-l propună pe O. Tafrali la secția literară și nu la cea istorică spre a nu întâmpina opoziția lui N. Iorga. 3. O. Tafrali a publicat cărți esențiale despre Salonic, supervizate de Charles
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
Aștept, de asemenea, răspunsul d[umnea]v[oastră]. Până atunci vă urez de bine, atât d[umnea]v[oastră] cât și doamnei. Cu prietenoasă dragoste, Anania P.S. Scrisoarea și, eventual, volumul promis, o trimiteți pe adresa: Părintelui Valeriu Anania, Student, Academia Teologică, Str[ada] Mitropoliei, Sibiu. Note Originalele celor două scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Radu Pătrășcanu (1922 -1988), poet și publicist. Autor a patru cărți de poezie. Ultima, Tunelul albastru. Poezii (1988), conține
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
întrebările concetățenilor noștri". Academicianul a continuat, vorbind despre ce-l macină: Sunt profesor de istorie, scriu, am publicat recent volumul despre România 1948-1989 și n-am secat, am chef să scriu, am dorința de a scrie și de a sluji Academia, la care am fost membru corespondent timp de 11 ani, pentru că onorând Academia, îmi onorez meseria mea de profesor, de cercetător de istoric". Marele "OF" al istoricului Dinu C. Giurescu Întrebat despre prioritățile istoricului Giurescu în noua funcție, academicianul a
Concluzie tristă a Acad. Dinu Giurescu privind manualele actuale de istorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34551_a_35876]
-
de istorie, scriu, am publicat recent volumul despre România 1948-1989 și n-am secat, am chef să scriu, am dorința de a scrie și de a sluji Academia, la care am fost membru corespondent timp de 11 ani, pentru că onorând Academia, îmi onorez meseria mea de profesor, de cercetător de istoric". Marele "OF" al istoricului Dinu C. Giurescu Întrebat despre prioritățile istoricului Giurescu în noua funcție, academicianul a vorbit despre marele său OF, dar nu numai al său, ci și al
Concluzie tristă a Acad. Dinu Giurescu privind manualele actuale de istorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34551_a_35876]
-
ochii oficialității liberale de pe Someș. Așa că revenim la întrebarea noastră: ce ar mai trebui să facă Mircea Arman? Dacă nici excluderea din USR n-a contat... Alt fel de amintiri din copilărie Semnalăm un volum recent apărut sub egida Fundației Academia Civică, în colecția Istorie orală: Copilăria, ca luptă de clasă, editori Traian Călin Uba și Ilie Rad, cu o prefață de Ana Blandiana. Cele trei secțiuni ale lucrării, așezate sub același generic, Amintiri din copilărie, reunesc o masă rotundă, pagini
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
tragedia părinților întemnițați, deportați, uciși destinul copiilor lăsați de izbeliște.” Avem astfel mărturii tulburătoare, care pe victimele terorii comuniste le ajută să scape de uitare, iar pe noi, cititorii de azi, ne fac să înțelegem trecutul. Prin asemenea inițiative editoriale, Academia Civică își îndeplinește exemplar misiunea nobilă de restabilire a adevărului privind încercările prin care a trecut poporul român în timpul prigoanei comuniste. O integrare europeană răsturnată? Andrei Pleșu, aflat pentru o perioadă de timp mai mare în capitala Germaniei, notează în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
știri privitoare la existența și la excepționala sa activitate de poet, prozator, memorialist, traducător, dar mai cu seamă de eseist și fidel istoric și critic al literaturii române. Epistolele ce se restituie, acum, întâia oară, sunt adresate colegului său la Academie, istoricul de artă George Oprescu, unul dintre cei mai învățați critici și eseiști ai fenomenului artistic românesc. Aceste misive, deși conțin o oarecare notă de convenționalism, surprind prin eleganță, printr-un stil propriu celui epistolar, și prin observațiile și mărturiile
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]