9,186 matches
-
vulnerabil la intervenția din exterior. Teatrul lui Constantin Popa are un demers ideologic clar, coerent și organic. Depășind "disidența de succes", Constantin Popa este un autor serios, un dramaturg dublat de un poet iar "Regulamentul de bloc" o piesă de actualitate mai acută decît o putem bănui la prima vedere. Val Condurache Cronică dramatică: O binemeritată revanșă Revenit pe scena Teatrului Național "V. Alecsandri" după o pauză cam prea lungă, dacă ar fi să o judecăm după o ierarhizare valorică a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
emoția primului spectacol. MAȘINA DE VÎNT se constituie într-un mesaj al intelectualului sugrumat de regimul Ceaușescu, nevoit să se comporte conform "principiilor de clasă", dar care, de fapt, în universul său interior, e un răzvrătit, lucid și moral fiind. Actualitatea mesajului este dată de faptul că, în oricare sistem ne-am afla, omul de înaltă ținută, atât intelectuală, cît și etică, este marginalizat, trimis "pe tușă", ignorat sau persiflat. E un Neînțeles. Tocmai pentru că societatea din care provine e grevată
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu instrumente cu forme de litere sau cu un instrument vibrant (pneumatic sau manual), prin electroliză, cu jet de cerneală, cu laser, sau prin microimpact, compararea rezultatelor obținute prin ultimele două tehnologii făcând subiectul lucrării de față, având în vedere actualitatea și performanța lor. Micro-impactul este realizat de un stylus (ac imprimator) monobloc din carbură de wolfram sau tungsten, ce vibrează cu o mișcare sus-jos pe parcursul întregului proces de marcare (~50 de impacturi/secundă), în cadrul unui dispozitiv tip cap de marcare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
47, 52-54] analize teoretice cunoscute și bine fundamentate asupra fenomenelor ce au loc la interacțiunea fascicul laser - plasmă formată - Țintă. Aceste fenomene au fost prezentate în Subcapitolul 1.3, pentru laserii cu pulsuri ultrarapide, ce reprezintă un domeniu de mare actualitate. În consecință, am abordat un fenomen fizic asociat interacțiunii menționate, în cazul procesării experimentale efectuate cu laserul comercial Trumpf (nanosecundă), dar cu un grad sporit de noutate: efectul „gun” [61]. Înțelegerea acestui fenomen fizic este utilă nu numai fizicienilor, dar
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
8.6. Reflecții legate de trecerea timpului Părăsirea unui an vechi și intrarea Într-unul nou ne predispun la o reflecție asupra timpului. Ce este timpul și cum ne situăm În raport cu el? Interogațiile În legătură cu natura sa au fost mereu În actualitate. Marile spirite nu s-au sfiit să cerceteze această problemă. Să reținem ce ne spune Fericitul Augustin: „Dacă nimeni nu Încearcă să afle asta de la mine, știu [ce este timpul - n.n.]; dacă eu aș vrea să explic noțiunea cuiva care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
audiențe. Nu s-a supărat nimeni, nici chiar ambasadorul, pentru că regina îmi acordase atâta timp și atenție. Ambasadorul, argeșean de al meu, regreta mai ales faptul că nu puteam rămâne să lucrez mai mult timp cu el. Relațiile româno-ruse. Istorie actualitate viitor DR. LUCIAN D. PETRESCU* Summary The work entitled "THE ROMANIAN-RUSSIAN RELATIONS, HISTORY-PRESENT-FUTURE" is very sensible and controversial subject, for the simple reason that along the centuries this theme constituted almost a permanent preoccupation of historians, diplomats, specialist from Romania
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dintre partidele comuniste, în principal renunțarea, treptată, la raporturi de subordonare față de URSS și P.C.U.S. și, îndeosebi, promovarea, în relațiile dintre partidele mici și mari, a unor principii reale ale egalității, suveranității, respectului pozițiilor tuturor partidelor față de principalele probleme ale actualității politice etc. Evenimentele din cursul anului 1968 și, în special, acțiunea întreprinsă de cele cinci state membre ale Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia (URSS., R.D.G., Ungaria, Polonia și Bulgaria), intervenția armată de la 21 august a erodat situația din această țară
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
teoretică și practică dintre statele din peninsulă, totuși, situația politică era tot mai complexă, încurajând tendințele de independență și frânând fenomenele de dezagregare schimbătoare ale înfățișării diferitelor țări. Bătălia împotriva revanșismului și a naționalismului a devenit un punct nevralgic al actualității, mai ales, după venirea la putere a lui Adolph Hitler, în 1933. Ocupanții germano-italieni au pus stăpânire pe toți Balcanii, au stimulat sentimentului naționalismului și au acutizat problema Balcanilor, așa că "butoiul cu pulbere" se umplea neîncetat. După 1945, încep să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al prevederilor generoase ale Actului final de la Helsinki și, ca atare, și Balcanii își vor scutura de pe umeri povara confruntărilor. Lucrurile nu au urmat însă această cale, deoarece destrămarea statelor multinaționale din Iugoslavia a readus pe ordinea de zi a actualităților răbufnirea conflictelor interetnice și, odată cu ele, exacerbarea naționalismului șovin. Spațiul fostei Iugoslavei a devenit teatrul unor sângeroase conflicte armate, alimentate și de ambițiile unor lideri politici veleitari. Iar intervenția Comunității internaționale a complicat lucrurile și mai mult. Sârbii au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o sarcină mult mai dificilă decât ce a unei evoluții pozitive economice. Este destul de greu însă să se aștepte ca acest climat de încredere să fie realizat mai repede. După declarația de independență a Kosovo, problema Balcanilor a revenit în actualitate, trecând din nou pe prima pagină a ziarelor din lume sau în deschiderea Jurnalelor de actualități. Acest interes se explică, ușor, prin faptul că regiunea Kosovo este asemănătoare în ceea ce privește suprafața sa cu Bretania, fiind totodată, o zonă multiculturală, populația sa
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să se aștepte ca acest climat de încredere să fie realizat mai repede. După declarația de independență a Kosovo, problema Balcanilor a revenit în actualitate, trecând din nou pe prima pagină a ziarelor din lume sau în deschiderea Jurnalelor de actualități. Acest interes se explică, ușor, prin faptul că regiunea Kosovo este asemănătoare în ceea ce privește suprafața sa cu Bretania, fiind totodată, o zonă multiculturală, populația sa fiind creștină și musulmană, iar în ceea ce privește naționalitatea, populația este compusă din sârbi și albanezi, care au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
socială" (pag.23). Menționându-se că din anul 2005 în Europa s-au declanșat ample dezbateri privind redefinirea modelului social european și perfecționarea celui existent, în lucrare sunt conturate principalele coordonate ale acestei perfecționări. În demersul său științific de stringentă actualitate politică, Mircea Geoană atrage atenția că reformarea modelului social european riscă să fie incompletă dacă vizează exclusiv Europa Occidentală. "Diferența pe care o aduce Estul Europei subliniază el este semnificativă și nu mai poate fi ignorată" (pag.24). Se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
privind respectarea independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și al avantajului reciproc în relațiile dintre state, au fost apreciate și acceptate în viața politică internațională, în special de țările mici și mijlocii, devenind principii de actualitate atunci când se prăbușea sistemul colonial, iar un număr însemnat de state își dobândeau independența națională. Echilibrul în politica externă a României, în anii 1960-70, între cele două superputeri ale vremii, URSS și SUA, sau SUA și URSS, a dat o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
IV-lea Acord de la Lome (ACP-CEE), la care aderă Haiti și Republica Dominicană; 1991 Tratatul de la Asuncion, de creare a Mercosur; 1992 crearea CARIFORUM; 1994 Sao Paulo, a patra Reuniune ministerială UE-Grupul de la Rio; 1995 comunicat al UE: "Uniunea Europeană-America Latină, actualitate și perspective de întărire a asocierii 1996-2000"; 1996 prima reuniune UE Comunitatea Andină, consacrată luptei împotriva drogurilor; 1997 comunicatul Comisiei Europene: "O nouă asociere UE-America Latină la început de secol XXI"; 1999 Rio de Janeiro, prima reuniune la nivel înalt
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în atenția Organizației, tot la inițiativa României. Am participat personal la definirea acestui concept adus în atenție de România, câștigând un fel de concurs organizat de Ministerul Afacerilor Externe pentru identificarea unei teme considerate a fi de cea mai mare actualitate a timpului, care să fie înscrisă pe ordinea de zi a Organizației Națiunilor Unite. Eram pe atunci ambasador la Geneva și am avut satisfacția, ca tema propusă de mine "Creșterea rolului ONU în menținerea și consolidarea păcii și securității internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negocierea respectivului tratat. Textul supus atenției cititorului în această formă reprezintă o variantă condensată a unei lucrări mult mai cuprinzătoare aflată într-un stadiu avansat de finalizare. Ea va fi o componentă a unui volum dedicat acestei teme de indiscutabilă actualitate și deosebit de incitantă. Rațiunile care au stat la baza deciziei de a publica un atare volum pot fi astfel sintetizate: * Investigație de acest gen, fundamentată pe documente publice și de arhivă, nu a fost efectuată până în prezent în literatura românească
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
construcție a păcii", care în fapt reprezintă sprijinirea dezvoltării statelor respective. Forțele de monitorizare a dezvoltării sunt multiple. În acest sens, postulatul lui Nicolae Titulescu, marele diplomat român din secolul trecut, respectiv "De la național prin regional la universal", capătă o actualitate aparte. Pe lângă eforturile naționale proprii, țările s-au unit în multiple organizații economice regionale și prin eforturile combinate caută soluții pentru folosirea efectelor pozitive ale globalizării și prevenirea impactului negativ posibil al acesteia. Conceptul de dezvoltare a cunoscut pe parcursul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
diplomatice între România și R.F.G. Constantin Gîrbea 53 Momente ale relațiilor româno-britanice (1974-1980) Dr. Nicu Bujor 59 Inaugurarea Bibliotecii române de la Paris, în anul 1988 Dr. Valeriu Tudor 64 Scurtă incursiune în relațiile româno-olandeze Ion Pătrașcu 69 Relațiile româno-ruse. Istorie actualitate viitor Dr. Lucian D. Petrescu 83 Unele aspecte ale relațiilor româno-sovietice în anii 1961-1962 Dr. Nicu Bujor 109 Intervenția armată în Cehoslovacia din august 1968 și poziția României. Întâlnirea E. Bodnăraș -A.B. Aristov la Mangalia-Sud (21 august 1968 Dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
condei, cum și în menirea socială a artei. Literatura, în convingerea lui, trebuie să educe și să înrâurească, funcția ei fiind una morală și patriotică. Pentru a fi viabilă, ea se cuvine să fie națională, inspirându-se din realitate, din actualitate, înțeleasă ca o expresie elocventă a vieții unui neam. O chestiune importantă, care revine adesea în preocupările lui, este aceea a limbii. În 1863 el tipărește, la Paris, sub pseudonimul V. Mircesco, o Grammaire de la langue roumaine, alcătuită la îndemnul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
a fost întocmit pe baza a 4.600 de răspunsuri primite din partea comunității universitare internaționale și publicat sub titlul Violență și teroare în media (UNESCO, Violence and Terror in the Mass-media, Reports and Papers on Mass Communication, nr. 102, 1988). Actualitatea studierii acestei problematici provine - cum subliniază profesorul G. Gerbner - din neliniștea provocată de incidența violenței și terorii mediatice asupra vieții publice, a copiilor și a tineretului, a delincvenței și a controlului social, ca urmare a producerii în serie și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și în România se manifestă un supraconsum de ficțiuni care nu sunt adresate copiilor, în timp ce se constată un subconsum (la copii) de „magazine” și „documentare” - 10% consum, în Franța, față de 30% în oferta propusă de televiziunile hertziene. Frecventarea jurnalelor de actualități și expunerea copiilor la informație cere analize mai nuanțate decât cele efectuate în mod curent. În unele țări, ca Franța, jurnalele TV și magazinele de informare reprezintă 13% din timpul de televizionare al copiilor. Procentul este deci important, ca situație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
doar ancheta generală este puțin relevantă în această chestiune). Explicațiile posibile ale acestui fenomen sunt următoarele: contextul masiv, federator al „orei televiziunii familiale” („mesa familială” de seară), când părinții și copiii se reunesc, deopotrivă, pentru cină și vizionarea jurnalelor de actualități; cotele ridicate de audiență specifice pentru prime time. Sigur, se poate considera că cei mici sunt mai mult un fel de „intruși” într-un program TV (precum jurnalul de seară), gândit în primul rând pentru părinți, adulți în genere. Copiii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
segmentul de public care suscită o grijă specială din partea autorităților de control din domeniul audiovizualului. Toate aceste teorii fac să existe o legitimitate a demersului nostru, fac ca problema urmărilor expunerii copiilor la violență televizuală să nu-și fi pierdut actualitatea. Din contră, am putea spune, se mărește miza în răspunsul la această problemă, prin faptul că, poate deveni un model explicativ în analiza relației mai noi dintre copii și violența din jocurile video și, nu mai puțin, dintre copii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
doilea capitol la care doresc să fac o scurtă analiză este capitolul X: „Relațiile interetnice, rasiale și naționale”. În contextul globalizării și al integrării în Uniunea Europeană, problematica relațiilor interetnice și a națiunii este, poate mai mult ca oricând, de mare actualitate. Cum se pune în practică unitatea în diversitate în Uniunea Europeană? În ce măsură incluziunea socială este compatibilă cu acceptarea diversității culturale? Cum se împacă principiul suveranității limitate din Uniunea Europeană cu dreptul statelor naționale la a-și hotărî singure soarta? Evident că un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
personalitate de bază etc. În continuare, autorul analizează componentele culturii: simbolul, limba, normele, valorile, tradițiile, continuând cu abordarea culturii populare, a subculturii, a contraculturii, respectiv a multiculturalității. Temele de discuții, dincolo de apartenența la problematica sociologiei generale, sunt tratate sub semnul actualității, iar modalitatea revelatoare de analiză apare ca o dezvăluire a realității sociale. Totuși, dat fiind faptul că publicul țintă al acestei lucrări este format în primul rând din studenți, considerăm oportun ca anumite concepte sau modele teoretice să fie însoțite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]