7,862 matches
-
vechi cronicar. Mai lasă-mi durerea, în pântec să-mi bată! Și sângele-mi urce, spre tâmple șuvoi, Prin pleoapele strânse, o lacrimă toată, Să cadă-n pământ, de-atâtea nevoi. Mai lasă-mi copacul, cu creanga plecată! S-adumbrească adâncul ce tare mă ține, Și golul să-mi umple, cu umbra lui toată Și coasta ce-i ruptă din mine. Referință Bibliografică: MAI LASĂ-MI ! / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi
MAI LASĂ-MI ! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372678_a_374007]
-
gura îi alintă cu vrăjite cuvinte. Fericit e gândul când îți mângâie trupul înflorit precum primăvara livezile înfiorat precum frunza de vânt însetat precum deșertul de apă. Dar când sunt cu tine alung gândul departe și doar eu pătrund în adâncuri. Fericindu-mă. Fericindu-te. Fericindu-ne. Referință Bibliografică: Senzații / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SENZAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372661_a_373990]
-
desprindem de vâltoarea unui prezent ce sapă adânc în noi și dragostea de tot ce-i frumos și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea Mitică - așa cum m-am obișnuit să-i spun și cum de altfel îi spun toți cei apropiați -, nestăvilit povestitor al unor întâmplări din vremuri demult trecute, a știut să-și drămuiască fiecare bucățică de
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
umbră leneșă/ între mine și cer e o umbră. Motivul umbrelor ca un balans prin sine îl urmărește permanent: așeptarea era grea și fierbinte/ picăturile ploii sfredeleau în liniște/rămășițele nopții lăsaseră o umbră/ și mulți aburi... / aluviuni; emoția intră adânc/ mă chircesc și țip/ până se sparge umbra/.../ eu voi pleca la tata/ eu voi pleca la tata; doar o mică turbulență/ ca o diversiune ar devia/ umbrele din zi/ doamne! Pe Dumnezeu îl invocă în nenumărate rânduri, în ceasurile
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
cu buzele sale sărate și cu iz de alge. Sunt răsăritul zorilor de zi ce te așteaptă, să vii, să mă săruți, iar îmbrățișările mele, să-ți potolească setea de alergat. Oprește-te, stai lângă mine și amândoi coborând în adâncuri, vom dăinui în timp, ferecați în lanțurile fericirii. Eu te aștept, aici la malul mării să-mi aparții ca o adiere și nu ca o furtună... Te aștept să vii... și să-ți spun că...” Ana se trezi foarte marcată
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
întâlnire a minții cu inima nu se face prin ridicarea inimii în minte, ci prin coborârea minții în inimă. Aceasta înseamnă că nu inima își află odihna în minte, ci mai degrabă mintea își află odihna în inimă adică în adâncul inimii strâns unite cu adâncul lui Dumnezeu, obiectul căutării sale. Uneori, celor înduhovniciți li se dezvăluie tainele începuturilor și ale sfârșitului omenirii și universului. Ei participă la trecerea istoriei către Împărăție, așa cum a făcut-o și Sfântul nostru din Tismana
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
nu se face prin ridicarea inimii în minte, ci prin coborârea minții în inimă. Aceasta înseamnă că nu inima își află odihna în minte, ci mai degrabă mintea își află odihna în inimă adică în adâncul inimii strâns unite cu adâncul lui Dumnezeu, obiectul căutării sale. Uneori, celor înduhovniciți li se dezvăluie tainele începuturilor și ale sfârșitului omenirii și universului. Ei participă la trecerea istoriei către Împărăție, așa cum a făcut-o și Sfântul nostru din Tismana Olteniei, devin părtași la nașterea
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
din belșug. „Inima omului se află într-o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. În adâncurile serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, credința rămâne o convingere teoretică, cultul o lucrare de formă externă, cercetarea Părinților o cronologie
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
credeam că frumusețea clasică și măsurată a poemelor homerice îmi va pun balsamul păcii pe sufletul mei ars, dar era o cruntă greșeală. Zeii greci începură să frecventeze visurile mele. Brațele albe ale Junonei nu o dată se întâlniseră molatic în adâncul tulburatelor mele vise, încrucișându-se la ceafă și făcând să se ridice într-o voluptoasă răsuflare un bust tulburător din școala lui Fidias. “ În lectura Bibliei este atras de multele fapte sângeroase ale istoriilor sacre, mai ales de acelea în
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
post. De multe ori noi ne gândim cu tristețe la perioadele de post care se apropie „cel trist nu primește cunună, iar cel care suspină nu biruie”[26]. Postul este metoda cea mai eficientă de a omorî păcatul ascuns în adâncul nostru. Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să alergăm cu bucurie la darul postului, unul nou și mereu în floare[27]. Știm că Moise prin post s-a urcat pe munte, chiar dacă jos la poalele muntelui lăcomia la mâncare i-
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
am orientat barca spre direcția bună, ținând cont de reperele malului. În sfârșit, după alte zeci de rame trase contra valului, am găsit o zonă mai darnică și peștele era mai mare. Caiele negre, cu un cap uriaș, ieșeau din adâncuri, una câte una. Speram să-mi fac planul de minimum zece kilograme de pește. Ora înaintase, dar soarele era tot neputincios pe cerul plin de nori plumburii. La fel ca și mine, ceilalți pescari își schimbau poziția și se orientau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Stinge lumina s- aprind sufletul să ardă ca o candelă în această noapte când stelele dorm sub palma ta și lasă ochii deschiși că vreau să mă oglindesc în ei să cobor treaptă cu treaptă adâncul și să mă topesc ca zborul de aripă frântă ai grijă să nu uiți lumina aprinsă Referință Bibliografică: DICTA PRAECLARA / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena
DICTA PRAECLARA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373040_a_374369]
-
întâlnire a minții cu inima nu se face prin ridicarea inimii în minte, ci prin coborârea minții în inimă. Aceasta înseamnă că nu inima își află odihna în minte, ci mai degrabă mintea își află odihna în inimă adică în adâncul inimii strâns unite cu adâncul lui Dumnezeu, obiectul căutării sale. Uneori, celor înduhovniciți li se dezvăluie tainele începuturilor și ale sfârșitului omenirii și universului. Ei participă la trecerea istoriei către Împărăție, așa cum a făcut-o și Sfântul nostru din Tismana
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
nu se face prin ridicarea inimii în minte, ci prin coborârea minții în inimă. Aceasta înseamnă că nu inima își află odihna în minte, ci mai degrabă mintea își află odihna în inimă adică în adâncul inimii strâns unite cu adâncul lui Dumnezeu, obiectul căutării sale. Uneori, celor înduhovniciți li se dezvăluie tainele începuturilor și ale sfârșitului omenirii și universului. Ei participă la trecerea istoriei către Împărăție, așa cum a făcut-o și Sfântul nostru din Tismana Olteniei, devin părtași la nașterea
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
din belșug. „Inima omului se află într-o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. În adâncurile serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, credința rămâne o convingere teoretică, cultul o lucrare de formă externă, cercetarea Părinților o cronologie
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > CAPITALISMUL ȘI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Capitalismul și Cultura în societatea românească Făcând o retrospectivă în adâncul istoriei neamului românesc,atât feudalismul cât și capitalismul s-au sprijinit pe elemente ale mentalități claselor de mijloc,respectul față de legi și religie,devotamentul față de familie , comunitate și sârguință în activitățile pe care populația o desfășura.La rândul ei economia
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
cruce. Ce facem noi astăzi, cinstim sângele Lui cel sfânt sau îl călcăm în picioare ignorându-l? *** Vineri.... Creștinii au dat numele acestei zile de vineri și „ Vinerea Mare” sau „ Vinerea Patimilor lui Christos". Pentru că în această zi, Cerul, Pământul și Adâncul au fost martorele celei mai groaznice bătălii din istoria omenirii. Oricâte lupte, războaie, bătălii umane, crucificări au existat de-¬a lungul anilor, despre niciunul istoria nu pomenește atât de mult. Și la niciunul nu s-¬a întunecat Cerul de durere
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
vulcanilor, nu au înspăimântat Iadul așa cum a făcut-¬o jertfa lui Iisus. La jertfa Sa, nu doar pământul a fost zguduit din temelii, ci întreg Cerul a fost zguduit de durerea Fiului celui Sfânt. Dar mai mult, locuința morților și adâncul s-¬au cutremurat, s¬-au înspăimântat. Sunetul ciocanului care au bătut cuiele în crucea de pe Calvar, a răsunat nu doar pe întreg pământul, ci l¬-au auzit și morții din morminte și chiar demonii și¬-au dus ghearele la gură
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
trăiește ceasuri întregi de durere a întregului Său trup. Brațele îi sunt vlăguite, iar noianul de crampe simte cum îi rupe mușchii, pielea de pe spate simte rupându-¬I¬-se. Apoi, dintr-¬o dată, începuse un alt chin. O durere cumplită în adâncul pieptului, pe măsură ce sângele începe să comprime inima. Christos este torturat de o sete cumplită, fiind conștient de batjocura celor care trec pe lângă cruce. Și oricât de mult aș încerca să descriu durerea lui Iisus, tot nu ar fi deajuns. Au
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
tradiționalul oraș de pe Dunăre, Budapesta, ci chiar aici la palat! Dorința Contelui se răspândi în întregul regat al neamurilor vampirice de pe pământ. În acel moment, păsările de noapte țipară sinistru și urletele înfricoșătoare ale lupilor spintecară negura rostogolindu-se spre adâncul văilor sau ridicându-se în ecouri până pe crestele cele mai înalte. Dar dacă pentru unii vestea însemna o bucurie fără margini, pentru jivinele pădurilor era durere și întristare. Părăsiră în grabă acea zonă peste râuri și culmi muntoase și se
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
dimineață ne aventurăm pe creasta din față. Din dosul ei se înalță un vârf semeț. Acolo este palatul! În seara următoare, înnoptară într-un loc stâncos unde plutea o atmosferă stranie. Vuietul vântului se auzea șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridicau urletele sălbatice ale lupilor. Caii se speriară de ceva nevăzut și nechezară în noapte. Oștenii fură cuprinși de teamă și la orice zgomot tresăreau înspăimântați. Își închipuiau că vreun vampir ieșit din curtea palatului la plimbare ar
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Cât să mai răbdăm rușinea de-a opri ascensiunea Ăstu-i vechi și drept popor, cel cu glasul său sonor Ce-n istorii este scris că-i născut în Paradis? Avem bogății de toate, dar de ce și-acum le scoate Din adâncuri mulți străini ce ne sunt doar asasini? Vino, Doamne, nu ne pierde! Vino Tu și ne dezmierde! Referință Bibliografică: URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373108_a_374437]
-
e marea”, melodie de Aurel Manolache, interpretată de Florin Apostol e vuiet de ocean glăsuit la chemarea mării, e sărutarea poemului cu simfonia, contopirea omului cu natura, convertirea timpului cu eternitatea, lipirea una de alta a două lumi cu două adâncuri: marea și sufletul! Această melodie, cântată în stilul bel-canto glorifica viață și iubirea, una și aceeași, iar una în lipsă celeilalte, fără forță și raționamentul de a fi independente, imposibil să existe. Cântărețul amorezat de mare, mărturisind mării beția sub
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
bun gospodar își iubește gospodăria și ține la prosperitatea ei. Devenit Președintele unei țări dotată din belșug cu păduri, ape energetice sau minerale, mare, holde bogate și livezi înfloritoare, chiar cu produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor, nu spre a umfla propriile buzunare. Este un lucru complet nou, neobișnuit pe plaiurile Mioritice. De aceea este foarte greu de început. La urma
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
Aș vrea să fiu cometă ce brăzdează Prezentul tău în treceri succesive, Tot mii de ani, tu să-mi trimiți misive, Strigându-ți mut iubirea încă trează. M-aș pogorî de fiecare dată, Ori ca alint, ori fulger ce străbate Adâncul venusian, ori nestemate Săruturi, mir pe gura însetată. Cât eu nuntesc în tine, timpul trece, Iar clipele așteaptă risipite Inert și inutile, pe orbite, Să reînvie mirele vorace. De ce revin? Nestrămutată vrere! De bunăvoie'n tine ferecată, Mireasă pe vecie
AŞ VREA SĂ FIU COMETĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373285_a_374614]