70,486 matches
-
muzicii făcute în singurătate, al unei muzici elitiste numai pentru inițiați, compozitori și interpreți de clasă, care nu se supune regulilor spectacolului, fie el și de curte ' și mergînd toată viața pe această cale, el reușește să ajungă la muzica adevărată, în stare să deschidă o poartă către lumea de dincolo, către soția sa moartă. Domnul Marin Marais, cîndva elev al lui Sainte Colombe, devenit compozitorul curții, este individul de 'nouă generație' care nu mai crede în viața de pustnic, nerecompensată
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
lumea scenografilor Irina Solomon și Dragoș Buhagiar a plecat, la Teatrul Nottara, tentație de a crea un spectacol al cărui protagonist să fie costumul de teatru. Ca un comentariu vizual al evoluției, al unei etape a celor doi artiști. "Un adevărat scenograf de teatru își va considera schițele ca fiind mereu în mișcare, în acțiune, în relație cu ceea ce actorul aduce unei scene în timpul desfășurării ei. El vede, deci, nu imaginea scenică, ci imaginea scenică în mișcare", spune, într-o operă
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
și realizat de Ștefan Velniciuc - regia și Jeanine Stavarache - scenariul, un interviul cu Iva Diva, veterană a cinematografului românesc, colaboratoare și soție a pionierului Horia Igiroșanu în ale cărui filme de aventuri a jucat. În ciuda vîrstei înaintate, Yvonne Dugan - pe adevăratul ei nume - se dovedește un spirit tînăr, cu o memorie fabuloasă și o capacitate de evocare teribilă, excelent susținută prin secvențe, fotografii, afișe și alte documente din epocă. Seara de gală - animată de aplomb inepuizabil de către conf. univ. dr. Laurențiu
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
și de palpitul manevrelor digitale. Uzînd doar de un nesfîrșit travling, echipa londoneză a filmului Standing still - scenariul și regia Lija Ingolfsdottir, imaginea John Ward - și-a adjudecat premiul de regie recompensînd măiestria în prezentarea unei cozi la bilete, o adevărată galerie de tipologii umane. La categoria 16mm, cel mai bun film de ficțiune a fost considerat Zbor de Geanina Grigoraș, o mică piesă de virtuozitate înfățișînd degringolada unui puști pistruiat ce locuiește într-o casă rău famată și privește cu
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
acest remarcabil număr inaugural al revistei Secolul 21, care devine bibliografic obligatoriu pentru toți studioșii operei lui Nietzsche. Eroizarea pe Internet Scandalul SOV Invest s-a întins în toată presa cotidiană, după ce luni în șir, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat un adevărat foileton despre afacerile cunoscute și necunoscute ale lui Sorin Ovidiu Vîntu. Printre ziarele care trag din toate pozițiile asupra controversatului om de afaceri se numără CURENTUL. Această publicație a fost înființată de Sorin Ovidiu Vîntu, iar ulterior a fost cumpărată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și ocupațională a populației, dintre ideologia liberală, urbană și capitalistă și societatea rurală românească. Temelia adevăratului liberalism este existența unei clase de mijloc "care să producă ceva". La noi însă "ea consistă din dascăli și din ceva mai rău, din advocați". Eterogenă, neproductivă și în bună măsură străină de neam, aceasta a introdus "drepturile imprescriptibile, libertatea
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
tenacitate orice lămurire ('[...] este o carte de referință în domeniu șcare? n.m.ț, redutabilă prin bogăția informațiilor, prin fermitatea argumentelor" etc.). Domeniul acesta, despre care nu se va afla prea mult din traducerea de la Amarcord, dar pentru care este o adevărată piatră de hotar, este postcolonialismul. Adoptînd, după cum el însuși recunoaște, o poziție deschis partizană - în opoziție cu pretinsa obiectivitate a celor numiți vreme de cîteva secole 'orientaliști" - Said reușește să impună o schimbare de atitudine față de lumea orientală, lipsită de
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
90, '92 sau '96. Un soi de avînt mediocru și agresiv s-a substituit treptat euforiei creatoare. Suficiența a înlocuit performanța care a devenit aproape o excepție. O acută lipsă de comunicare a înghețat dialogul minților, fair-play-ul confesiunilor, febra căutărilor adevărate, dorința de cufundare în adîncimile tainice și provocatoare ale unui univers nelimitat în posibilitățile lui de explorare. Se preferă o bălăceală comodă pe suprafața unei ape mici care nu creează nici un fel de senzații, nu-l excită nici pe cel
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
Grete Tartler Politica lui Aristotel trebuie citită chiar și numai pentru a lămuri adevăratul sens al celebrei expresii zoon politikon, folosită în fel și chip în zilele noastre. E vorba de o idee fundamentală la Aristotel: societatea și statul sunt manifestări ale naturii umane: '...cetatea este naturală și... omul este în mod natural un
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Eliberarea" din 1989 îl reprezintă dreptul la opinie, "la expresia slobodă" (drept în relație cu care încălcările ce se mai produc, "ale regulilor elementare ale criticii, acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul de cenzură și dirijism o amputa ori o interzicea pur și simplu: "În comunism să fi fost oare
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
nu mai este bună la nimic, decît să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni." Un critic bun este centrul centrului unei literaturi. Din fericire, am avut în fiecare perioadă a literaturii române măcar un critic emblematic și adevărat. Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu sînt criticii care au modelat pînă în prezent cultura românească în tot ce a avut ea mai bun. Lor li s-au adăugat, firește, și alții, dar rolul lor a fost cel de
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
obscenă, iar arta legată de ea nu poate fi numai iubire și apă de trandafiri. Am tot respectul pentru încercările de dezinhibare a limbajului literar, dar sînt cazuri în care ura și injuria, pur și simplu, sînt date drept artă adevărată. Aici nu mai pot merge alături de acești autori. Și, fiindcă vreau neapărat să mai menționez un nume de scriitor tînăr, aș încheia cu un exemplu de carte în care limbajul uneori foarte crud este uimitor stăpînit. Ovidiu Verdeș nu este
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
un exemplu de carte în care limbajul uneori foarte crud este uimitor stăpînit. Ovidiu Verdeș nu este Salinger, dar nici mult nu a lipsit. Cartea lui, Muzici și faze, are unele defecte de amănunt, dar în ciuda lor rămîne cea mai adevărată, mai vie, mai înveselitoare și mai nostalgică proză românească pe care am citit-o eu de zece ani încoace. O astfel de carte umilește întregul experimentalism pretențios al anilor '80 ca și oralitatea, de multe ori vulgară, a ultimului deceniu
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Minerva: locul primei apariții, geneza operei, receptarea ei în epocă și mai tîrziu, note explicative semnalînd pînă și unele erori de lecțiune îndătinate. Dacă în spațiul ediției s-ar fi găsit și corespondența și publicistica, puteam spune că aceasta este adevărata și moderna (inclusiv în comentarii) ediție Caragiale și nu cea a lui Zarifopol-Cioculescu sau cea din 1959-1965 a lui Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, oprită la volumul al patrulea. Dar și așa, fără cele două amintite secțiuni, ediția d-
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
în edițiile Zarifopol și, apoi, în cea a lui Rosetti, Cioculescu-Călin schița Dl. Goe a apărut în Universul cu titlul La 10 Mai și nu De zece mai. Și mai sînt de consemant astfel de "detalii" care fac deliciul editorului adevărat, dar nu mai am spațiul necesar relatărilor. Recomand cu căldură amatorilor de "scumpeturi" caragialiene să-și procure și să citească (evident și secțiunea "Note și variante") ediția academică a dlor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav. Memorabilă e prefața dlui
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun față de alegerea numelui din motive mai mult șovine, apoi și la intervenția mamei adevărate, din gelozie. Tatăl va reuși să impună numele unguroaicei atât de iubită de el în tinerețe. De fapt, când te botezi și capeți un nume, e cum te-ai naște a doua oară. Moment solemn plin de urmări. Așa se
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
și feminină. Face baie în fiecare zi, se fardează, se parfumează, stricând-o și pe fetiță care va ajunge la rândul ei o cochetă, defectul principal. Fosta amantă a tatălui e o evreică foarte rafinată și inteligentă, nu ca mama adevărată, Iosana, care a rămas o țărancă primitivă. Din partea micuței Nora, afecțiunea ce o poartă omonimei mai mari e ca o încercare de câștigare a unei identități noi, care, social, să-i convină. De fapt e o mitomană în căutarea unei
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
scriitorului, după cum precizează autorul. Se creează senzația că Andrei Codrescu încearcă să se elibereze de orice cosntrângere la care l-ar fi obligat un text "prea serios" despre sine, refugiul în ficțiune reprezentând modalitatea lui preferată de a-și dezvălui adevărata identitate: "un spirit deopotrivă exuberant și vital, melancolic și, cel mai adesea, ironic", cum îl caracteriza, într-o excelentă schiță de portret, Vladimir Tismăneanu.
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
au un joc în care concurenții se calomniază unul pe altul, pînă la epuizare. În receptarea lui Sebastian nu au ieșit la ivelă, în primul rînd, interpretările, ciocnirile de idei, ci fracturile din intelectualitatea românească, orgolii nemăsurate, voci megalomanice, o adevărată zarvă groenlandeză. Cam acestea au tansformat dosarul Sebastian într-un caz de "nesincronie" intelectuală. Obiectul dezbaterii profitabile apăruse, instrumentele discuției intelectuale erau ruginite rău. Prea puțini realizează acum cît de penibile sînt "certurile pentru putere" în "din ce în ce mai minuscula Republică a
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
volumul în discuție își propunea tocmai contrariul: inventarierea unor clișee de receptare din însemnările călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor ca forme lipsite de un sens "adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel Barbu - că popoarele au, fiecare în parte, un spirit al lor, reflectat în trăsături colective de caracter, unice și inconfundabile." Nimic mai clar, dar , probabil, invitații emisiunii săriseră prefața
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
ci și numărul lor, uimire care pare să o stăpînească chiar și pe autoare, din moment ce, pînă și la sfîrșitul cărții, ne asigură că acesta nu e deloc un fapt ireal. Ba, chiar mai mult, pentru ele s-au dus uneori adevărate bătălii, cum o arată numeroasele documente de arhivă ale municipalității bucureștene, atent răsfoite într-un întreg capitol. Teza pe care o propune Dolores Toma e că, în spatele diferențelor de înfățișare dintre grădina franceză, a cărei paradigmă e cea de secol
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
se înșeală. Mai rămîne însă de văzut ce rol jucăm și dacă ne dăm seama că-l jucăm și cînd se întîmplă asta. Momentele de grație sînt, prin definiție, rare. Apoi, dacă este neîndoielnic că afirmația lui Co- elho e adevărată cu privire la istoria lumii, nu sînt deloc sigură că tot astfel stau lucrurile și atunci cînd e în joc istoria noastră personală. Cred că aceasta ar fi, de fapt, întrebarea. Cred că a fi sau a nu fi înseamnă (și) a
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
care, cu o nouă platitudine (a cîta?), nici măcar nu le-am trait. Conștientizăm cărările pe lîngă care am trecut, dar nu am apucat să apucăm. Astfel, "a avea mai multe fețe" poate însemna că ai multe fațete. Nu neapărat unele "adevărate" și altele "false". Iar morala nu este întotdeauna implicată. 5 . Nici în basmele ce se petrec într-un fel de repetitivă simultaneitate asemenea lucruri nu stau simplu și tranșant. Mai ales, în cele culte. Fațetele personajelor, diverse, și destinele lor
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
un personaj pozitiv. Desigur, calul. Singurul ce știe să se apere, să riposteze. Singurul ce se descurcă singur. Singurul ce nu vorbește neîntrebat și care dă sfaturi doar atunci cînd i se cer. Care își păstrează pentru sine dubiile și adevăratele reacții. Calul e cameleon și salamandră. E Pasăre Phoenix, renăscînd din propriu-i jăratec, gîscă devenită lebădă (mîncînd jăratec), lebădă ce cîntă înainte de a redeveni mîrțoagă, pentru ca, din nou, peste un timp nedefinit, să mănînce o tipsie cu jăratec și
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
vreme de caniculă, executată cu rece detașare de către austriacul Ulrich Seidl, interesat de escaladarea violenței și agresiunii la o populație alienată din cauza saturării, a bunăstării în exces. Într-o proximă vecinătate geografică, la limita subzistenței își duc viața într-un adevărat cerc vicios membrii familiei din filmul slovacului Jan Cvitkovic Pîine și lapte/ Kruh in mleko. În pragul disperării, nereușind să obțină dreptul la muncă, se află și eroii din Țara nouă/Det Nya Landet de Geir Hansteen Jörgensten, un somalez
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]