17,588 matches
-
a se trezi într-o societate a viitorului, o lume idilizată în sensul utopiei marxiste. Nivelul literar al producției lui Ș. nu va crește în scrierile ulterioare. Autorul se va încerca, fără ecou, și în literatura non-SF: divertismentul aventurilor pentru adolescenți (Misiune specială, I-II, 1966) sau romanul mainstream (Viața începe la Milogu, 1980). Complementar manufacturii SF, Ș. a fost și un prolific autor de literatură de popularizare tehnico-științifică și istorică, semnând în această calitate lucrări precum Vecina noastră, Luna (1957
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
Manu, „Băiat de București”. Indiferența speciilor epice, SPM, 1976, 305; Mirela Roznoveanu, „Băiat de București”. „Fratele meu, femeia”, RL, 1977, 2; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 328-346; Emil Manu, „Aventură la Brașov”, SPM, 1980, 487; Sorin Titel, Aventurile unui adolescent, RL, 1980, 16; Micu, Scurtă ist., III, 71-71; Popa, Ist. lit., I, 1 029-1 030; Dicț. scriit. rom., IV, 477-479; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 119-124. D. Gr.
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
cu Octavian Sava) și Comoara din pădure (1986). Prin plasarea acțiunii în 1944, ambele au și un substrat ideologic, ca un soi de bombă rămasă, din fericire, neactivată. Mariana Pleșoianu, tânăra din prima piesă, descoperă frumusețea morală în Ștefan Vardia, adolescentul al cărui tată murise pe front, și nu în fiul de industriaș, de care o lega o dragoste împărtășită. Comoara din pădure este un soi de Romeo și Julieta transferat pe motivul unei legende haiducești. Tezaurul ascuns îl constituie armele
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
de savoare. Sunt aduse în pagină toate detaliile, realitatea de zi cu zi, se observă și macroscopic lumea, fără a fi interpretată, fără judecăți de valoare. Personajele, lăsate să se exprime liber, produc însă un comentariu continuu, pentru că se autonarează. Adolescentul Jul, chitarist într-o formație de muzică rock, poate fi considerat un exponent al tinerilor nonconformiști de la începutul anilor ’90. Cartea surprinde și o realitate a satului românesc, neexploatată până la S., o ruralitate în curs de postmodernizare. O lucrare complementară
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
parlamentar. După debutul, cu proză, din „Nistru” (1962), i se va juca în 1970, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, drama Minodora. Prima carte, culegerea de versuri Fântâna Albă, îi apare în 1963. Fântâna Albă e o carte despre trăirile unui adolescent dezrădăcinat din mediul rural, de unde și substratul nostalgic al meditațiilor, particularizate prin naturalețe și sinceritate. Mireasa (1967) oferă o suită de nuvele din viața satului. Proza lui S., autor „cu un spirit fin de observație și cu simțul acut al
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
Alex. Ștefănescu Intransigență de adolescent Cristian Tudor Popescu a impus un stil în publicistica românească. Cu o violență care taie respirația cititorului, el critică tot ce întreprinde clasa politică. Energia investită în acest act pedepsitor este atât de mare, încât justițiarul suferă mai mult decât
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
dovadă constituind-o chiar apariția recentului volum Omohom, subintitulat "ficțiuni speculative". Cristian Tudor Popescu nu este doar autorul rechizitoriilor nemiloase din Adevărul, nu este numai cel ce rostește diatribe sarcastice la talk-show-urile televizate. Dincolo de binecunoscuta lui figură drăcească, există un adolescent, iar acest adolescent visează la "lumi ce nu există". El este dezamăgit de "maturi", pe care și-i imagina cu totul altfel: ca pe niște eroi. Lui Cristian Tudor Popescu i-ar plăcea ca Emil Constantinescu să ia pistolul cu
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
chiar apariția recentului volum Omohom, subintitulat "ficțiuni speculative". Cristian Tudor Popescu nu este doar autorul rechizitoriilor nemiloase din Adevărul, nu este numai cel ce rostește diatribe sarcastice la talk-show-urile televizate. Dincolo de binecunoscuta lui figură drăcească, există un adolescent, iar acest adolescent visează la "lumi ce nu există". El este dezamăgit de "maturi", pe care și-i imagina cu totul altfel: ca pe niște eroi. Lui Cristian Tudor Popescu i-ar plăcea ca Emil Constantinescu să ia pistolul cu laser, să se
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
și 12 ani capacitatea aerobă crește progresiv; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta rezistența: exercițiile pentru dezvoltarea rezistenței vor trebui să solicite capacitatea de efort aerob, deoarece copii și adolescenții au o capacitate de efort anaerob redusă; în lecția de educație fizică, se va evita metoda eforturilor repetate care să includă distanțe care solicită glicoliza anaerobă. Forța Literatura de specialitate ne prezintă o serie de definiții ale forței care nu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acționa, pe un fond de solicitare motrică și psihică complexă, în anumite etape și limite, în vederea îndeplinirii obiectivelor educației fizice școlare; Ca activitate globală, jocul de fotbal constituie un instrument eficient de activizare a funcțiilor organismului, utilizat de copii și adolescenți, ca activitate de agrement, în scopul reconfortării fizice și psihice, motiv pentru care elevii trebuie inițiați în practicarea acestuia; Comparativ cu celelalte elemente de conținut ale programei școlare, în care se realizează inițierea elevilor, jocul de fotbal fiind o activitate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Ce este ADHD și cum putem recunoaște un copil cu hiperactivitate? ADHD reprezintă abrevierea În limba engleză a “Atention Deficit Hyperactivity Disorder”, o tulburare de tip comportamental care apare tot mai frecvent ca diagnostic pentru copii și adolescenți. Motivele creșterii explozive a comportamentului hiperactiv pot fi identificate În schimbarea radicală a tipului de cultură În care trăim, a alimentației, a educației și, poate, a eredității. Indiferent de cauza identificată este evident faptul că asistăm la o creștere a
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
inadaptare” desemnează o dificultate a individului În procesul de adaptare. În viziunea lui R. Lafon, inadaptarea are o sferă extrem de largă, În sensul ca ea include toate acele situații ale copilului și tânărului care merg de la copilul fără familie până la adolescentul criminal, unde intră: deficiențele cauzate de infirmități și disfuncții somatice; deficiențele psihointelectuale și tulburările afective și caracteriale; fenomele de devianță provocate de mediul socio-familial și erorile de educație; fenomenul de vagabondaj și delincvența . Integrarea școlară a copiilor cu probleme de
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
dat Își pierd răbdarea, Îl agresează la rândul lor pe copil, iar copilul răspunde din ce În ce mai agresiv. Este foarte important ca părinții să colaboreze cu educatorii și să apeleze la ajutor specializat. Nu toți copiii hiperactivi și Încăpățânați În copilărie devin adolescenți agresivi și nu toți adolescenții agresivi au fost agresivi În perioada copilăriei timpurii. Un rol foarte important În ameliorarea agresivității În școală o are profesorul. Relația profesor elev este una specială, bazată În primul rând pe comunicare. Comunicarea poate veni
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
agresează la rândul lor pe copil, iar copilul răspunde din ce În ce mai agresiv. Este foarte important ca părinții să colaboreze cu educatorii și să apeleze la ajutor specializat. Nu toți copiii hiperactivi și Încăpățânați În copilărie devin adolescenți agresivi și nu toți adolescenții agresivi au fost agresivi În perioada copilăriei timpurii. Un rol foarte important În ameliorarea agresivității În școală o are profesorul. Relația profesor elev este una specială, bazată În primul rând pe comunicare. Comunicarea poate veni În sprijinul sau În detrimentul acestei
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
intrare: o regină cu fața ușor ridată, cu trăsăturile alterate de griji, un trup obișnuit, pe scurt, o femeie reală. Nu știu care mi-a plăcut mai mult. Sîmbătă, 13 iulie, a fost Love Parade, care a devenit o banală manifestare de adolescenți scăpați de-acasă. Anul acesta și-au cumpărat cu toții fluiere și furia cu care suflă în ele mi-a amintit de Louis de Funès în rol de polițist de la circulație. Vremea n-a ținut cu copiii, îmbrăcămintea lor sumară, avînd
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
Ionesco debutează în România, JL, 1990, 34; Marie-Claude Hubert, Eugène Ionesco, Paris, 1990; Pop, Avangarda, 384-391; Negoițescu, Ist. lit., I, 358-360; Ion Vartic, Schiță de portret al artistului ca saltimbanc, RL, 1991, 8; Nicolae Manolescu, Jurnalul de lectură al unui „adolescent furios”, RL, 1991, 27; Mircea Popa, Eugen Ionescu și spiritul francez, VR, 1991, 7; Ion Vlad, Paradoxurile moralistului, TR, 1991, 33; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu între absurd și junimism, CNT, 1991, 41; Dumitru Micu, Creativitatea negației, CC, 1991, 10-12; Doina
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Ion Minulescu (3 și cu Rezeda 4), Ionel Teodoreanu (Golia), Tudor Teodorescu- Braniște ( Băiatul popii), Al. Lascarov-Moldovanu (Mamina), Anton Holban (Ioana), Aron Cotruș (Horia), Tudor Arghezi (Cărticică de seară), Damian Stănoiu (Pensionarii), G. M. Vlădescu (Moartea fratelui meu), Pericle Martinescu (Adolescenții de la Brașov), I. Valerian (Cara-Su), V. Voiculescu (Urcuș), Victor Papilian (Fără limită), Cezar Petrescu (1907). Numărul 18-19/1935 este dedicat lui Ilarie Chendi. Semnează amintiri și comentarii Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Gala Galaction, George Togan, Ion Sân-Giorgiu, Victor Eftimiu
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
frescă, rezultatul fiind însă o dramoletă grotescă. Impaciența epică minează și Un om își trăiește viața, altă istorie a unei ratări. Concepută ca un Bildungsroman, interesând nu numai prin scriitura modernă, dar și ca documentar autobiografic, cartea amintește de Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade. Destinul Aïsei este o duioasă poveste a iubirii conjugale, cu parteneri reeditând ființa simbiotică a cuplului mitologic Philemon și Baucis, dar nu și destinul lui fericit. În Luminile Capricornului, B. abordează romanul științifico-fantastic, arie în
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
, publicație apărută la București, lunar, între 15 ianuarie și 15 septembrie 1875. Grupul de adolescenți, cei mai mulți elevi de liceu, care participă la redactarea revistei, au oferit conducerea periodicului tânărului Al. Macedonski. Poetul se retrage însă după apariția primului număr, nefiind de acord cu „latinismul” excesiv al grupării. Era mai curând o tendință italienizantă în ortografia
REVISTA JUNIMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289223_a_290552]
-
e prezent în „Ateneu”, „Cronica”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul revistei „Tribuna” (1986) și Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (1995). În romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică a autorului: compoziția polifonică, distribuția pe mai multe voci a discursului narativ susțin un recital livresc ludic și caricatural, cu numeroase accente parodice, în care se întâlnesc istorisirea sadoveniană
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
S. urmează la Târgoviște școala primară și Liceul „Ienăchiță Văcărescu”, absolvit în 1948. Rămâne orfan de tată la vârsta de zece ani. Are preocupări literare precoce, cu înclinare către avangardism, experimentalism, parodie etc. Împreună cu Radu Petrescu, Costache Olăreanu și alți adolescenți târgovișteni, redactează reviste-manuscris într-un singur exemplar („Apollo”, „Carnet literar”, „Cântece noi”, „Cloșca cu pui”, „Colorado”, „Oraș de nikel”, „Metru cub”, „Mogador”, „Spada” ș.a.) și plachete de versuri, dezbat chestiuni stilistice, își comunică proiecte literare, își comentează lecturile. Este momentul
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
adâncă a enigmei Sfinxului?. Răspunsul la această Întrebare este concentrat În raportul dintre om și timp. Nimeni În afara omului nu are această conștiință a timpului. Ea este dată de raportul, revelat de conștiință, dintre ființă și perisabil. Descifrând enigma Sfinxului, adolescentul Oedip Își face intrarea În vârsta adultă. El devine conștient de faptul că omul este o ființă temporală, o ființă care trăiește În timp, dar care concomitent are conștiința acestui timp trăit, ca o dimensiune structurală a propriei sale ființe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
V. Hugo spunea: „Copilu-i pur, iar omul e cu amăgiri deșarte”. Această imagine a copilăriei este rezultatul proiecțiilor noastre afective asupra copilului. El are o semnificație morală, prin grija și iubirea cu care Îl Înconjoară și Îl ocrotesc părinții săi. Adolescentul este imaginea neliniștii. El nu mai este copil, dar nu este Încă nici un tânăr format. Este un amestec bizar de pulsiuni care se cer satisfăcute, dând impresia unei revolte, a unei nemulțumiri, a unor căutări și, În final, a nimic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imaginea neliniștii. El nu mai este copil, dar nu este Încă nici un tânăr format. Este un amestec bizar de pulsiuni care se cer satisfăcute, dând impresia unei revolte, a unei nemulțumiri, a unor căutări și, În final, a nimic anume. Adolescentul este imaginea unei vârste care, din punct de vedere sufletește și moral, Își caută forma, modelul valoric cu care să se identifice, la care să se raporteze. Din acest motiv, adolescența este o vârstă percepută ca dificilă de către ceilalți, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral, Își caută forma, modelul valoric cu care să se identifice, la care să se raporteze. Din acest motiv, adolescența este o vârstă percepută ca dificilă de către ceilalți, prin căutările și refuzul care se amestecă Între ele, făcând ca adesea adolescenții să fie puțin sau deloc Înțeleși de ceilalți. Tinerețea este etapa de vârstă a ieșirii din adolescență și intrarea În vârsta adultă. Este o etapă În care Eul și-a găsit identitatea, are un sistem de valori personale, o mare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]