4,426 matches
-
a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la interferențe cu altele perspective teoretice, prezentate în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție. 5.1 Abordări teoretice În 1949, Reuben Hill a pus bazele modelului "stresului familial", cunoscut ca modelul ABC-X. Numele lui vine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție. 5.1 Abordări teoretice În 1949, Reuben Hill a pus bazele modelului "stresului familial", cunoscut ca modelul ABC-X. Numele lui vine de la cei patru factori puși în interacțiune: A factorul/evenimentul stresor, care interacționează cu B
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
echilibru în funcționarea fiecărui individ in raport cu familia, respectiv a familiei în raport cu comunitatea din care face parte. Într-o primă fază ne vom opri asupra modelului inițial propus de Hill306 și vom încerca să analizăm, conduita adaptativă a mamei adoptatoare în procesul de adopție, centrându-ne pe interacțiunea dintre factorii de stres (in cazul nostru caracteristicile copilului adoptat), percepția acestor factori și resursele sociale, informaționale și economice. Într-o a doua fază vom aprofunda acest model și adițional vom aduce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții adoptatori s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere resursele economice, dar și caracteristicile socio-demografice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere resursele economice, dar și caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori. Percepția sau evaluarea factorului de stres, poate fi definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori. Percepția sau evaluarea factorului de stres, poate fi definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile de coping pot fi definite ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental de a face față unor factori/situații stresante. McCubbin și Patterson 310 identifică trei mecanisme de coping: evitarea, eliminarea și asimilarea. Evitarea reprezintă efortul familiei de a nega
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru a atinge un nivel de funcționare care conduce la: 1. menținerea sau întărirea integrității familiale; 2. promovarea continuă a dezvoltării fiecărui membru în parte. În studiul nostru aceste două dimensiuni ale adaptării vor fi evaluate din perspectiva relației mamei adoptatoare cu copilul, respectiv cu partenerul marital, acolo unde adopția s-a înfăptuit în cuplu. Menținerea sau întărirea integrității familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului în acțiunile sale. În mod specific, această dimensiune va fi numită comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării Modelul empiric care va fi testat în acest studiu este prezentat în figura 5.1. Variabilele hașurate și relațiile dintre ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt cauzate de lipsa de preocupare de a se informa, insuficiența informațiilor și lipsa de corectitudine a datelor primite
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
suportului social formal și informal (Ip. 3). 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
et al316. 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor La acest studiu au participat familii adoptive, constituite după 2005, din județele Covasna, Harghita, Alba, Cluj, Mureș, Sibiu, Pitești, Brașov și Bihor. În primele cinci județe contactarea familiilor adoptatoare s-a realizat prin poștă, cu spijinul Oficiului Român pentru Adopție. Au fost trimise chestionare tuturor familiilor adoptatoare care au adoptat în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptive, constituite după 2005, din județele Covasna, Harghita, Alba, Cluj, Mureș, Sibiu, Pitești, Brașov și Bihor. În primele cinci județe contactarea familiilor adoptatoare s-a realizat prin poștă, cu spijinul Oficiului Român pentru Adopție. Au fost trimise chestionare tuturor familiilor adoptatoare care au adoptat în baza Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției, în perioada 2005-2007. Numărul total al acestora a fost de 124. Din cele 124 de chestionare au fost returnate completate în decurs de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2006 și numai 6,7% au fost înaintate în 2007. Cu toate acestea majoritatea cazurilor au fost soluționate în 2007 (60%), 24,4% în 2006 și numai 15,6% dintre acestea au fost soluționate în 2005. Caracteristici socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc sau superioară (conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta copiilor în momentul adopției a fost în medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasament. Menționăm că, 22,2% au beneficiat de forme multiple de protecție, mai exact au beneficiat atât de protecție la asistent maternal profesionist, cât și de protecție în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, în descrierea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată de factorii socio-demografici, în special de vârsta copilului în momentul adopției, precum și de istoricul pre-plasament al copilului. Acești din urmă factori influențează în egală măsură și conduita copilului în raport cu părinții adoptatori. Este recunoscut că, modelul de interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând în balanță datele consemnate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând în balanță datele consemnate în dosarele de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire în procesul de adopție atunci este posibil ca expectanțele părinților și gradul de pregătire pentru adopție să nu fie tocmai adecvate. Este o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptivă să aibă acces în diferitele etape ale dezvoltării sale. Adopția copiilor este un proces de durată, care nu trebuie perceput încheiat definitiv odată cu finalizarea procedurii judecătorești sau a celor doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
durată, care nu trebuie perceput încheiat definitiv odată cu finalizarea procedurii judecătorești sau a celor doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
doi ani de monitorizare. 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]