3,979 matches
-
Noua politică a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltarea rurală. Uniunea Europeană și-a definit relativ recent intenția de a aplica programe de dezvoltare în zonele rurale. Foarte mult timp, în Uniunea Europenă politicile rurale s-au suprapus politicilor agrare și sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat zeci de ani doar din perspectiva asigurării securității alimentare și promovarea Uniunii Europene ca pe o putere exportatoare de produse agricole în lume. Această nouă abordare a ruralului presupune, implicit, și o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei teorii a comportamentului social de formulare și soluționare a problemelor sociale. Epistemologia problemelor cu soluție unică/soluții multiple este dezvoltată în lucrarea Critica sociologică a tranziției (Zamfir, 2004). Neoiobăgia, în viziunea fondatorului ei, constituie o expresie sintetică a structurii agrare de clasă a societății românești de la sfârșitul secolului trecut, care esențializează pârghiile sale fundamentale de structurare, mobilitate, stratificare socială. Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viziunea fondatorului ei, constituie o expresie sintetică a structurii agrare de clasă a societății românești de la sfârșitul secolului trecut, care esențializează pârghiile sale fundamentale de structurare, mobilitate, stratificare socială. Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fără portofoliu în Consiliul Dirigent (1918-1920), deputat (1919); membru al Academiei Române (din 1919); membru al Partidului Poporului (1920-1932); ministru de Stat (martie-iunie 1920); ministrul Cultelor și Artelor (iunie 1920-decembrie 1921); ministru de Interne (martie 1926-iunie 1927): Fondator al Partidului Național Agrar (1932), care în aprilie 1935 fuzionează cu Liga Apărării Național Creștine, Goga devenind președintele noului Partid Național Creștin. Președinte al Consiliului de Miniștri (28.12.1937-10.02.1938). Antisemit notoriu. 524 Monitorul Oficial, partea I, nr. 223 din 30.12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ana Pauker acceptase să adopte o lege prin care să se colectivizeze agricultura, să se naționalizeze băncile și să se îndepărteze companiile occidentale din România 444. La două săptămîni după aceea, regele Mihai își dădea acordul pentru adoptarea Legii reformei agrare, care interzicea unui proprietar să dețină mai mult de 50 de hectare sau 123 de acri de teren. Proprietarii absenți nu puteau deține mai mult de zece hectare. Restul intra în posesia statului, care avea să aloce aceste terenuri celor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
număr era mic în comparație cu cele 400 de cazuri înregistrate în Ungaria 453. Strădaniile americanilor de a soluționa repede aceste revendicări au fost zadarnice, căci au avut de așteptat pînă în 1960, ca și în cazul cererilor emise în urma Legii reformei agrare. Aviația civilă și implementarea Tratatului Departamentul de Stat era preocupat și de modul în care era respectat Articolul 31 din Tratat, care garanta drepturi egale privind aviația comercială din România. În eforturile lor de a-și asigura și pe viitor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din 1907 ultima jacquerie europeană -, al cărui epicentru l-a avut în Flămânzi, Botoșani, din care s-a iradiat în tot regatul, a relevat cu elocvență că soluționarea problemei agrare a fost sacrificată în detrimentul urmăririi idealului național. Reforma agrară din 1864, deși a inițiat procesul de reglementare a relațiilor de proprietate funciară, nu a fost nici pe departe soluția definitivă a problemei. Tensiunile structurale acumulate au erupt în 1907, când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răscoală țărănească din 1907 ultima jacquerie europeană -, al cărui epicentru l-a avut în Flămânzi, Botoșani, din care s-a iradiat în tot regatul, a relevat cu elocvență că soluționarea problemei agrare a fost sacrificată în detrimentul urmăririi idealului național. Reforma agrară din 1864, deși a inițiat procesul de reglementare a relațiilor de proprietate funciară, nu a fost nici pe departe soluția definitivă a problemei. Tensiunile structurale acumulate au erupt în 1907, când armata a fost mobilizată pentru reprimarea răscoalei țărănești. Mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurale acumulate au erupt în 1907, când armata a fost mobilizată pentru reprimarea răscoalei țărănești. Mai bine de 11.000 de țărani au fost uciși în restabilirea ordinii de către forțele represive (Chirot, 1975, p. 434). O soluție mai favorabilă problemei agrare avea să fie dată doar în 1921, când țăranii care au luptat în "Războiul de Reîntregire a Neamului" au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reprezentat borna temporală în care s-au așezat primele și cele mai importante dale ce au fixat drumul spre construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-a găsit o soluționare aproximativă abia în 1921 prin reformele inițiate de guvernul Averescu. Unirea din 1859 a dus la crearea "României burghezo-moșierească" (Roller, 1952, p. 428). Rezultatul unirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 25 noiembrie 1864 publicată în Monitorul Oficial din 25 noiembrie 1864. *** (1896). Lege asupra învețământului primar și normal-primar, publicată în Monitorul Oficial nr. 24 din 30 aprilie 1896. *** (1921). Lege nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea, publicată în Monitorul Oficial nr. 82 din 17 iulie 1921. *** (1924). Legea învățământului primar al statului și învățământului normal-primar, publicată în Monitorul Oficial din 26 iunie 1924. *** (1925). Legea asupra învățământului particular prin care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial abia în 17 iulie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în România contemporană a) Economia în perioada interbelică (1919-1939) Principalele caracteristici ale economiei românești în perioada interbelică sunt: România a rămas o țară rurală în care principala ocupație era agricultura. O transformare importantă în agricultură are legătură cu structura proprietății agrare. Datorită reformei agrare din 1921, România sa transformat dintr-o țară de mari proprietari într-o țară de mici proproietari. Industria interbelică a înregistrat un ritm ridicat de creștere și a atins punctul culminant în anul 1938. S-a dezvoltat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a) Economia în perioada interbelică (1919-1939) Principalele caracteristici ale economiei românești în perioada interbelică sunt: România a rămas o țară rurală în care principala ocupație era agricultura. O transformare importantă în agricultură are legătură cu structura proprietății agrare. Datorită reformei agrare din 1921, România sa transformat dintr-o țară de mari proprietari într-o țară de mici proproietari. Industria interbelică a înregistrat un ritm ridicat de creștere și a atins punctul culminant în anul 1938. S-a dezvoltat mai ales industria
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară. Constituția avea la bază următoarele principii: suveranitatea națională
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a fondului funciar. În jurul anului 1900, marea proprietate reprezenta circa 50
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a fondului funciar. În jurul anului 1900, marea proprietate reprezenta circa 50% din suprafața arabilă a țării în timp ce aproape 80% din țărani nu poseda pământ suficient. sistemul arendășiei; măsurile adoptate nu au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a fondului funciar. În jurul anului 1900, marea proprietate reprezenta circa 50% din suprafața arabilă a țării în timp ce aproape 80% din țărani nu poseda pământ suficient. sistemul arendășiei; măsurile adoptate nu au abordat problema
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pământului; măsurile adoptate de clasa politica prevedeau vânzarea pământului de pe domeniile satului și acordarea de credite țăranilor. Nemulțumirile țăranilor au dus la răscoalele din 1888, 1889, 1899 și 1907. După 1907, oamenii politici au adoptat unele măsuri pentru rezolvarea problemei agrare, precum: legea învoielilor agricole (1907) care fixa arenda maximă pentru pământul arabil; înființarea Casei Rurale (1908) care permitea țăranilor să cumpere loturi de 5-25 ha din moșiile scoase la vânzare în mod voluntar de către proprietarii lor; tot în 1908 a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o dată; Aceste legi au avut un efect redus pentru că multe dintre prevederi nu au fost puse în aplicare și erau menite să ajute mai ales țăranul înstărit. Problemele rurale i-au convins pe liberali că era necesară o nouă reformă agrară mai cuprinzătoare. Astfel, la sfârșitul anului 1913, Ionel Brătianu a propus o expropriere parțială a marilor moșii particulare. d) Legi pentru încurajarea industriei în 1895 a fost adoptată legea minelor prin care bogățiile subsolului, cu excepția petrolului, au trecut în proprietatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
grea din cauza numărului mare de persoane refugiate și răniți, condiții precare de igienă, asprimea iernii. Pentru a ridica moralul soldaților, la 23 martie 1917, regele Ferdinand I a emis o proclamație către trupele sale prin care a promis realizarea reformelor agrară și electorală. Campania din anul 1917 Până în luna mai a avut loc refacerea armatei române; În iulie-august 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz care au fost câștigate de români. Armistițiul de la Focșani (noiembrie 1917) În ciuda acestor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]