10,591 matches
-
viață după ce se ducea iarna. Toamna făcea niște fructe roșii, dulci acrișoare... se numesc coarne. Îmi mai plăcea culesul florilor de tei, când o grămadă de vise își luau zborul în timp ce eram cățărată în copac, vise întrerupte doar de către vreo albină ce venea prea aproape, că era plin de ele și de zumzetul lor, sau de vreo frunză prea lipicioasă. În tei puteam fi orice și, în pofida ramurilor dese, privirea se ducea departe... departe. La vremea examenelor din sesiune era mai
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mormintele câinilor săi: Dear Fanny. Faithful friend and companion. Poisoned June 27 1899 aged 15 years Jumbo Perceval (Terrier) true honourable loving little friend and helper. September 3 1887 - Murdered July 24th 1904. Never forgotten 61. Construcțiile ciudate - stupi de albine, pagode, măslinii, migdalii sau copacii dădători de roșcove, florile de bauhinia sau de caliandra, toate erau puse în umbră de priveliștea pe care o aveai din marginea parcului: îți coborai privirea și marea Taorminei ți-o ducea departe, mai întâi
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
aș putea face și eu un tablou asemănător? Îmi era însă rușine, deoarece mă gândeam totodată că dacă nu reușesc, ceilalți vor râde de mine!(...) Într-o zi am luat niște vopsele și o ramă de stup (de lângă stupii de albină pe care îi aveam în curte). Apoi am întins o pânză și m-am suit în pod la casa mare (casa mică, în care ne aflăm acum, nu exista pe atunci). Acolo, în pod, am început să lucrez cu resturi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Se dă textul: Șiruri negre de cocoare, Ploi călduțe si ușoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec îngânat de gând, Sărbătoare... Zumzet viu prin zarzări. Oare Cântă florile la soare? Că pe crengi de floare pline Nu știi: flori sunt, ori albine? Pentru cine?... Pentru tine, primăvară, Care-aduci belșug în țară, Care vii, Peste câmpii, Cu bănuți de păpădii Și cu cântec de copii! Cerințe: 1. Selectați din textul poeziei acele cuvinte și expresii care conturează tabloul primăverii, ținând cont de următoarele
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cu sens opus pentru: călduțe, ușoare, viu, a veni. 5. Scrieți enunțuri în care cuvântul „copii” să aibă sensuri diferite. 7. Analizați cuvintele subliniate din text. 8. Scrieți patru cuvinte înrudite cu cuvântul „cântec”. 9. Imaginează-ți că ești o albină plecată în căutarea hranei într-o zi caldă de primăvară. Scrie în 10-15 rânduri un text în care să descrii frumusețea locurilor pe care le vezi. *Sugestii de lectură: Căutați și citiți și alte poezii despre primăvară. Selectați în jurnalul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
la modul cum aceștia își primesc oaspeții,este vorba de descrierea primirii ambasadorului român Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat cu carne de vițel fripta pe jeratec, cu porumbei sălbatici rumeniți, cu carne la țepușe, cu miere de albine, cu vinuri aromate țări și tămâioase, cu pere zemoase păstrate în fan, cu struguri cu bobul alb, roz, negru, cu mere roșii și aurii. De la Dimitrie Cantemir avem informații despre obiceiurile românilor la nunți și la înmormântări dar și despre
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
în lumea vegetală și se găsește, în stare liberă sau în componența polizaharidelor, în toate organele plantelor: fructe, semințe, frunze, rădăcini. In cantitate mare se află în fructele coapte. Sucul de mere conține pînă la 10% glucoză, iar mierea de albine aproximativ 50%. Glucoza este ușor fermentată de levuri, nu este higroscopică, iar gradul de îndulcire este de 74% față de zaharoză. Fructoza este mult răspîndită în vegetale, atît liberă cît și combinată, împreună cu glucoza formînd zaharoza. In stare liberă se găsește
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
iar gradul de îndulcire este de 74% față de zaharoză. Fructoza este mult răspîndită în vegetale, atît liberă cît și combinată, împreună cu glucoza formînd zaharoza. In stare liberă se găsește în sucul de struguri, pînă la 10% și în mierea de albine, pînă la 50%. Se caracterizează prin rotația puternică a luminii polarizate spre stînga, de aici și numele vechi de levuloză. In stare liberă D- fructoza este o piranoză, iar în oligozaharide și în polizaharide apare numai în forma furanozică. Fructoza
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Se crede că trestia de zahăr a fost utilizată pentru prima dată în Polinezia de unde s-a răspîndit în India. În anul 510 î.H. împaratul Darius al Persiei a invadat India și a descoperit “planta ce produce miere fără albine”. Secretul trestiei de zahăr a fost păstrat, în timp ce produsul finisat era trimis la export pentru un profit foarte mare. Cînd au invadat Persia în anul 642 d.H., arabii au descoperit trestia de zahăr și au învățat cum să producă zahărul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
29.000 de plante, printre care 5000 de fire de mazăre de tip Pisum sativum, și publică, în 1865, articolul intitulat Versuche über Pflanzenhybriden ("Experiențe pe plante hibridizate"). Pentru a-și continua cercetările și a le verifica pe animale, alege albina regină. Stareț al Mănăstirii Sfântul Toma, după ce pune o pecete de genialitate pe spirala biomedicinei, își încetează cercetările, pentru a se dedica conducerii mănăstirii. Moare la vârsta de 61 de ani de o infecție a rinichilor. Starețul care-i urmează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
asupra rolului stimulilor interni și externi. Tinbergen a formulat ideea că impulsurile sunt blocate în centrii creierului, blocajul fiind anulat de anumite energii venite în cascade, cum ar fi căutarea hranei, efectul culorii galben și albastru al florilor în atragerea albinelor. Există un program genetic în comportamentul instinctiv. 131 Karl Ritter von Frisch (1886-1982), etolog austriac, laureat al Premiului Nobel împreună cu Nikolaas Tinbergen și Konrad Lorenz. Studiază percepția senzorială la albine și explică "dansul" lor (fluturatul "scurt" al aripilor). 132 Ladislav
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
hranei, efectul culorii galben și albastru al florilor în atragerea albinelor. Există un program genetic în comportamentul instinctiv. 131 Karl Ritter von Frisch (1886-1982), etolog austriac, laureat al Premiului Nobel împreună cu Nikolaas Tinbergen și Konrad Lorenz. Studiază percepția senzorială la albine și explică "dansul" lor (fluturatul "scurt" al aripilor). 132 Ladislav Tauc (1926-1999), neuroetolog și neurofiziolog francez, profesorul lui Eric R. Kandel. Kandel începe cercetările cu potențialele postsinaptice, pe modelul realizat de Tauc: "neuronii abdominali ai Aplysiei". Cu acest model realizează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
descoperit pentru sunet a fost extins pentru lumină (în special pentru lumina roșie); - ciocnirile elastice ale bilelor de biliard au fost extinse pentru mișcarea moleculelor într-un mediu închis; - curgerea lichidelor pentru explicarea curgerii curentului electric continuu; - celula fagurelui de albină cu celula plantelor; - reacții chimice în vitro extinse de evoluționisți la reacțiile primitive de pe pământ (când în urmă cu cca. 20 miliarde ani s-au obținut anumite substanțe organice din anorganice);scările interioare dintr-o casă englezească cu forma spațial
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mașina de tocat. Se face suc din roșii și se adaugă peste celelalte. Se mai adaugă vinetele (spălate, coapte, curățate și tocate) și se fierbe totul bine până devine o pastă groasă. La sfârșit se adaugă sarea și mierea de albine. Se introduce zacusca în borcane de 400 ml, se pun capacele, se așează pe tavă și se țin o oră și jumătate în cuptor la foc potrivit, lăsându-se să se răcească în cuptor. Zacuscă de ciuperci cu gogoșari (rețetă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
București, 1948; Metodă nouă, București, 1948; Oamenii și faptele lor, București, 1949; Revoltașa, București, 1949; Salamandra, București, 1949; Brazde în luncă, București, 1950; Președinta cooperativei, București, 1950; Nepoții lui Horia, București, 1951; Ion Hango și ai săi, București, 1952; Moș Albină, București, 1953; Ciobanul care și-a pierdut oile, București, 1954; Oraș de provincie, București, 1954; Moștenirea, București, 1955; Trei povestiri, București, 1955; Dezertorul, cu viniete de Denis Grebu, București, 1956; Eroul necunoscut, București, 1957; 1907. Cincizeci de ani de atunci
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
București, 2002, 532-547; Valeriu Râpeanu, Alexandru Vlahuță și epoca sa, București, 1965; Cioculescu, Varietăți, 261-268; Al. Bojin, Studii de stil și limbă literară, București, 1968, 255-322; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 9-18; Sașa Pană, Alexandru Vlahuță. Evocări-amintiri, „Albina”, 1970, 39; Rotaru, O ist., I, 572-580; Gáldi, Introducere, 280-286; Cioculescu, Itinerar, II, 243-247, 270-276; Ist. lit., III, 741-758; Al. Bojin, Pagini dintr-o comedie necunoscută, MS, 1976, 4; Virgiliu Ene, Alexandru Vlahuță, București, 1976; Dicț. lit. 1900, 910-913; Mihai
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
pe care îl va îngriji cu devotament în timpul bolii. La începuturi prezent în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Popolul suveran” (unde va fi, în absența lui D. Bolintineanu, și redactor responsabil) și „Învățătorul satului”, mai târziu colaborează la „Românul”, „Albina Pindului”. În 1859 intenționa să scoată un dicționar istoric și geografic al României, după un an fondează împreună cu Carol Popp de Szatmary revista „Ilustrațiunea”, iar cu D. Bolintineanu și Pantazi Ghica tipărește „Calendar istoric și literar” („Calendar geografic, istoric și
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
gazeta „Bukarester Deutsche Zeitung”. Poeziile lui, apărute în „Propășirea” și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, adunate în volumul Flori de scăieți culese pe malul Dâmboviței (1846), sunt întâmpinate de Gh. Asachi cu o scurtă, dar elogioasă, notă în „Albina românească”. Cărțulia cuprinde versuri ușurele, vioaie, unele cu alură forțat cogitativă (Mormântul), de o tristețe simulată, altele (O fată de măritat) cu caracter satiric. Mai cunoscută este Dâmbovița, căreia muzica lui J.A. Wachmann i-a adus o îndelungată popularitate
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
Vina, București, 1843; Philippe Dumanoir, Clairville, 33 333 de franci și 33 de centime pe zi, București, 1859; Schiller, Parazitul sau Meșteșugul d-a-și face norocul, București, 1859. Repere bibliografice: Gh. Asachi, „Flori de scăieți culese pe malul Dâmboviței”, „Albina românească”, 1846, 55; C. A. Rosetti, Amintiri istorice, îngr. Vintilă C. A. Rosetti, București, 1889, 93-102; Rosetti, Dicț. cont., 200; Const. V. Rosetti, Enric Winterhalder, ALA, 1923, 122; N. Iorga, Un martur german al timpurilor de prefacere românești, RI, 1933
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni),Insecta: Orthoptera (lăcuste),Heteroptera (ploșnițe),Hymenoptera (albine, viespi, furnici); Coleoptera (Carabidae - Carabus cance llatus, Carabus convexus, Carabus excellens, Staphylinidae; Lucanidae :Lucanus cervu rădașca),Lepidoptere : fluturi de zi; Diptere (țânțari ,muște) b. Animale vertebrate Amphibieni: Rana dalmatina (broasca brună), Bufo bufo (broasca râioasă), Hyla arborea (brotăcel ), Reptilia -Lacerta
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
socialistul englez Robert Owen numește sărăcimea „working class”. în 1818, Saint-Simon utilizează „clasă burgheză” și „luptă de clasă”, două concepte destinate să-i trimită pe „leneși” (sau „trântori”) în trecutul feudal, pentru a celebra „utilizarea pozitivă” a „producătorilor”, sau a „albinelor” - muncitori, dar și fizicieni, pictori, savanți, meșteșugari, poeți, țărani, ingineri - plasați la bazele unei viitoare „Republici întreprinzătoare” Termenul „proletariat” nu apare decât în 1832, în Revista enciclopedică a socialistului Pierre Leroux. în curând comun socialiștilor și comuniștilor, el descrie pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
familiarizarea lor privind unele structuri ale formelor naturale. De pildă: se pot organiza exerciții prin care elevii pot desena structura unui bloc sau a unei case, a unor frunze, flori, plante, arbori etc., a unui fagure de miere, a unei albine, fluture etc., a unei pisici, veverițe, vulpi, a unui porumbel, corb, păun etc., a corpului uman, a unui cal etc. Acum ei reușesc să se autocontroleze, să lucreze cu mai multă ușurință lucruri din ce în ce mai mari, adică cu mai multe cerințe
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
1. Produs natural (de origine animală, vegetală sau minerală) ori sintetic, plastic, insolubil în apă, care se înmoaie și se topește la temperaturi destul de joase și care are numeroase utilizări în industria farmaceutică, electronică, a hârtiei, cosmetică etc. Ceară de albine - ceară de culoare gălbuie, cu miros plăcut, caracteristic, produsă de albine, care se recoltează prin topirea fagurilor. Ceară de balenă - spermanțet, ulei de cașalot. Ceară de parchet - amestec de ceară sintetică cu parafină, cerezină, ceară vegetală și cu alte substanțe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
plastic, insolubil în apă, care se înmoaie și se topește la temperaturi destul de joase și care are numeroase utilizări în industria farmaceutică, electronică, a hârtiei, cosmetică etc. Ceară de albine - ceară de culoare gălbuie, cu miros plăcut, caracteristic, produsă de albine, care se recoltează prin topirea fagurilor. Ceară de balenă - spermanțet, ulei de cașalot. Ceară de parchet - amestec de ceară sintetică cu parafină, cerezină, ceară vegetală și cu alte substanțe, care formează pe parchet o peliculă lucioasă, protectoare. Ceară roșie - amestec
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
alerge prin poduri și curți; pe unele șosele și câmpuri, se puteau vedea șerpi și arici înghețați sau amorțiți, deși era o temperatură scăzută afară; pe camp au apărut mușuroaie de cârtițe, iar furnicile au ieșit și șiau părăsit mușuroaiele; albinele aveau un zbor dezordonat; bancuri mari de pești s au aruncat pe malurile Mării Negre sau ale Dunării, animalele sălbatice se ascundeau în păduri și scoteau răgete, cu totul ieșite din comun. Manifestări neobișnuite s-au semnalat și la unii oameni
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]