9,188 matches
-
bune. Poate că dacă vom avea la conducere oameni care să nu se simtă foarte comozi pe scaunele lor de aleși, ci să acționeze cu mai multă seriozitate și respect față de țară, speranțele noastre nu vor fi deșarte. Ca să-și alunge unii monotonia și să-și ascundă incompetența strică imaginea așa zișilor „rivali”, scot la iveală greșelile altora de parcă ei ar fi perfecți. Și astfel, reușesc să distragă atenția opiniei publice de la lucrurile importante, „fac circ” în loc să educe și să informeze
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
deoarece batem pasul pe loc, privind progresul economic și nivelul de trai. Dacă cineva observă acest lucru e luat în colimator și presat să tacă. De ce? Și culmea! Cei care fac câte ceva pentru societatea sunt cei mai atacați. Păcat! Plictiseală! Alungați nemulțumirile din suflet, căutați-L pe Dumnezeu, pentru că El oferă o viață plină de lumină, echilibru și de dragoste, împlinirea sufletească după care omul tânjește de la naștere și până la mormânt. În fiecare zi putem să ne înălțăm sufletele spre ceruri
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
De- atâta timp domnește această lege , cu toții noi,ne-am săturat, în așteptare nu se înțelege... trăiți doar în hoție și-n păcat! Blestemul vieții într-o zi v-ajunge , din sufletele risipite în lume, doar Dumnezeu mai poate să alunge, tristețea celui ce își caută un nume! Să nu vorbim Doamne, de cel bolnav, nici zeii nu ies din spitale, la noi se vinde ceva grav, viața e un schimb doar de parale! Voi știți că să schimbați destinul, dintr-
UNDE EȘTI TU,DULCE ROMÂNIE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378709_a_380038]
-
în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Frumoasă ești tu, iarna, dă-i timp nepotrivit O doamnă ești, târzie și plină de păcat. Înghețul tău din suflet pe flori le-a ofilit, Lumină primăverii, râzând, ai alungat. Și cântecul de păsări pe ram ai împietrit, Doar corbii te admira, că-i vreme tulburata. Frumoasă ești tu, iarna, dă-i timp nepotrivit, Credeam că, obosită, la Poluri ești plecată. Dar te-ai întors, sireato, ce-avem de pătimit
RONDELUL IERNII TARZII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378750_a_380079]
-
vremilor, din Guvernul Mondial Care distrug omenirea, dă-le Pacea-ideal ! Ei nu pot confisca Pământul pe care TU ni l-ai donat Că TU ai dat resursele peste tot ce e-ntrupat ! În Credința Ta cea Dreaptă, păstrează-ne neabătut Și alungă pe Vrăjmașul (pentru oameni) nevăzut ! DOAMNE, mie dăruiește-mi ce știi că-mi este de folos Nu după voia-mi păcătoasă, ci după Planul lui CHRISTOS ! Îți mulțumesc în orice clipă ! și numai Ție mă Închin ! Și Te voi Binecuvânta
ÎȚI MULȚUMESC ÎN ORICE CLIPĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378778_a_380107]
-
-n luptă dreaptă. Ăst-timp, împărăteasa dă de veste, voinicilor din zarea luminată, că cel ce-o va salva pe scumpa-i fată, se va-nsoți cu ea, ca în poveste. Plecat-au mulți înspre sălbăticie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
-aici, cu ce au învățat și văzut prin lumea asta mare ! Că sunt multe de îndreptat și de facut! Doamne!...Is prea multe de îndreptat..... Cum să îndrepți atâta răutate, atâta nedreptate, și jaf făcut de cei ce l-au alungat pe Dumnezeu de la masa lor? Că trebuie să îndrepți sufletul omului și asta se face greu și încet, cu răbdare și credință.Nu poți schimba un om așa ,repede, repede, cum îndrepți o uluca putreda dintr-un gard.... Iară îndreptarea
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiordurile în ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri regii vichingi fac baie în mod evident desveliți de armuri și obiceiuri nestatutare și pentru ca plictiseala monotoniei s-alunge ursitele rele și la alți sfinți ea sa ajungă spre a fi chinuită într-o formă și mai banală toți se ascund în mașini și în husele lor de paradă spre a uita de ploile nordului și de frigul mănos
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
să mă grăbesc spre bucătarie. Am aprins aragazul, am umplut ibricul cu apă, l-am pus să fiarbă cu o linguriță de zahăr și mi-am pregătit repede cafeaua. În timp ce fierbea apa, m-am spălat pe ochi cu apă rece, alungând și ultima urmă de somn. Am ridicat jaluzelele și am deschis fereastra de la balcon. Bucătăria era amenajată în exteriorul apartamentului, ca o extindere în balconul construit la parterul blocului. Stelele străluceau pe cer, iar adierea vântului răsfirată printre crengile celor
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
am tot ce mi am dorit dar lipsește chemarea cel nevenit așteptarea din patimi păcatul voit pasăre în zbor doar tu știi ce i dor cu ce se alină durerea împlinită din ce se prepară așteptarea nemărginită cu ce se alungă chemarea voită de azed Referință Bibliografică: pasăre în zbor / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PASĂRE ÎN ZBOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377764_a_379093]
-
CASTANE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CASTANE Cu candelabrul lor, în primăvară, Au luminat plimbările-nserării Și au chemat, din depărtarea zării, Iubirile care s-au copt în vară. Au alungat nemărginirea mării Și nopțile când luna n-o s-apară, Au refuzat durerii să ne doară, Iar lacrimii nu i-au dat gustul sării. Tăria lor, din frunze până-n trunchi, Le-a dat putere în furtuni, sărmanii. Coboară din bunici, mătuși
CASTANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377784_a_379113]
-
Acasa > Orizont > Opinii > 30 OCTOMBRIE 2015 - DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Am reușit să-L alungăm pe Dumnezeu din școlile noastre, din cărțile noastre, din inimile și mințile noastre, din viețile noastre, dar nu vom reuși să-L alungăm niciodată din moartea noastră. - Ajutor ! Acest cuvânt (pe care nu dorim să-l receptăm sau să-l
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377768_a_379097]
-
Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Am reușit să-L alungăm pe Dumnezeu din școlile noastre, din cărțile noastre, din inimile și mințile noastre, din viețile noastre, dar nu vom reuși să-L alungăm niciodată din moartea noastră. - Ajutor ! Acest cuvânt (pe care nu dorim să-l receptăm sau să-l folosim vreodată) s-a putut auzi din gurile celor câteva sute de tineri din clubul bucureștean. Întunericul se lăsase peste capitală și gheara
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377768_a_379097]
-
dărilor după proprietate și trebuiau să afle dacă dările urmau să fie puse pe țărani sau pe stăpînii de pămînt. Au ales această ultimă soluție; însă, din acest moment, stăpînii de pămînt și-au permis cele mai mari abuzuri: au alungat pe țărani și, sub pretextul că atîta pămînt rămîne necultivat, au obținut o reducere a dării. Pe țăranii alungați i-au angajat apoi din nou, ca zilieri, cu o plată de nimic, punîndu-i să cultive pămîntul pentru folosul lor propriu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un produs al slăbiciunii orientale și al fricii de viață. Este efeminată, deprimantă, dezonorantă; este abdicare, trădare, lașitate. Trebuie eliminată din creștinism influența sa. Nici Hristos nu este admis, altfel decît ca un om puternic. Îl acceptăm pe Hristosul care alungă vînzătorii din templu cu lovituri de bici, dar nu pe acela care proclamă fericirile și moare pe cruce, rugîndu-se pentru călăii săi..." [375]. Acesta este punctul de sosire al anumitor afirmații mai mult sau mai puțin explicite în sistemul "filozofic
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Într-adevăr, dorința este aceea care umple spațiul temporal al vieții, dorința mișcă pe om de la un obiect la altul, de la o acțiune la alta, dorința îl îmboldește să se afunde în noianul de nimicuri al multiplicității materiale, dorința îl alungă din urmă clipă de clipă pînă la pragul morții: dorința. Dacă pentru filosoful grec năzuința nu trebuie să se împlinească, pentru că, odată împlinită, dorința însăși e moartă, ucisă, ea care dă un conținut existenței, pentru gînditorul indian, însă, dorința, ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
magistri", căci același indian prescrie că "puterea dușmanului trebuie recunoscută, cusururile maestrului trebuie criticate" (328, 7). Puterea înțeleptului este de-a dreptul cosmică: Răsară o sută de sori, răsară o sută de luni; fără puterea cuvîntului înțeleptului, nu se poate alunga întunericul minții" (334, 14). În paranteză fie remarcat că, întrucîtva similară în ce privește îndeosebi "știința" este puterea atribuită poeților: "Ceea ce nu știu soarele și luna, ceea ce nu știu yoginii, ceea ce nu știe însuși Brahma, acest lucru îl știe poetul de la sine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doctorului Hönigberger, Andronic ori Zerlendi aparțin lumii „de aici“, dar acționează în numele „altei“ lumi. În cursul nopții, Andronic, care are amintiri nedezvăluite de la mănăstire, relevă oaspeților existența unui șarpe, făgăduindu-le însă că-l va chema și că-l va alunga din mijlocul lor. Condiția este ca toți să se apropie de perete și să stea neclintiți, spre groaza oaspeților, care, inițial, au crezut că este vorba de un altfel de joc. Andronic „parcă ar fi fost singur și s-ar
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de armată", dar, dincolo de tratamentul prin reprimare, problema agrară domină politica românească. Revolta izbucnește în Moldova, în martie 1907: țăranii din județele Botoșani, Dorohoi și Iași se ridică și cer "pămînt". Ei se plîng de mizerie și vor să-i alunge pe toți arendașii străini (evrei) care îi exploatează. Întâmplarea surprinsă pe viu de către reprezentantul Franței este convingătoare: "Din 1899, prețul arendei aproape s-a triplat. Două treimi din marile proprietăți ale Moldovei sînt în mîinile arendașilor evrei. Au fost arestați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împrumut, d. I. Brătianu se introduce mai întîi ca simplu ministru în cabinetul prezidat de C. Crețulescu, înlătură peste câteva luni pe acest din urmă, obține de la Măria Sa întîi dizolvarea Camerei și pe urmă, în mijlocul insultelor aruncate pe ulițele Bucureștilor, alungă și pe membrii Senatului. Iată-i instalați! Încunjurați de așa-numiții clapiști din acea vreme, care-a fost prima lor preocupare? De-a pune mâna pe banii proveniți din împrumutul Oppenheim: [î]i deturnează fondurile de la adevărata lor destinațiune și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împrumut, d. I. Brătianu se introduce mai întîi ca simplu ministru în cabinetul prezidat de C. Crețulescu, înlătură peste câteva luni pe acest din urmă, obține de la Măria Sa întîi dizolvarea Camerei și pe urmă, în mijlocul insultelor aruncate pe ulițele Bucureștilor, alungă și pe membrii Senatului. Iată-i instalați! Încunjurați de așa-numiții clapiști din acea vreme, care-a fost prima lor preocupare? De-a pune mâna pe banii proveniți din împrumutul Oppenheim: [î]i deturnează fondurile de la adevărata lor destinațiune și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în folosul partidului său, în contra noastră. Se pare în adevăr că în țara aceasta nici maiestatea morții nu mai sfințește o ființă care, după o viață întreagă de luptă și de suferinți, își găsește limanul obștesc în moarte. Hristos au alungat pe schimbătorii de bani din tinda templului; noi sîntem în trista poziție de-a vedea speculanți politici căutîndu-ne ceartă până și la marginea unui mormânt. Noi am consilia pe confrați ca să mai aștepte puțin, câteva zile măcar, până se va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bătrânețea, "apropierea morții". Eminescu preia aceste valorizări negative ale galbenului "boală" thanatică care se transmite din stea ("Sori se sting și cad în caos mari sisteme planetare") la om: Numai o frunte ce-a gălbenit..." (Nu e steluță) sau: " M-alungă de viu încă galbenul mormânt" (Ștefan cel Tânăr, dramă) Ioana Em. Petrescu asociază palul cu sensurile de bătrân, vechi, învechit. Sub configurația lor, universul terestru, "sub lună, suferă de somnambulică aspirație cosmică... a eternității, căci vechimea nu e decât substitut
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu moliile (E împărțită omenirea...; Scrisoarea I; Ca o făclie...). În final, colbul presupune un lung proces "drum al colbului", "spre cel din urmă semn din cartea vremii" pe care l-a străbătut și "Marele Brit": Cu pas mărunt se-alungă zi de zi, / Spre cel din urmă semn din cartea vremii, / Și fiecare "ieri" a luminat / Nebunilor pe-al morții drum de colb. / Te stinge dar ..." (Macbeth). d. pulberea, pleava. Nimic nu mai stă în picioare în lume pulberea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Dimpotrivă: cărțile din interioarele lui Eminescu sunt neatrăgătoare, învechite, acoperite de praf ("claie prăfuită de cărți vechi" Geniu pustiu), "cu pielea roasă de molii" (Sărmanul Dionis), cu "paginile unse" (Moș Iosif), ca niște vietăți amorfe, închise în sine, care te alungă ca înfățișarea calului răbegit din basmul cu Harap Alb. Interioarele borgesiene par mai aproape de sensul cărții/obiect. Plăcerea specificației titlurilor ciudate, a descrierii edițiilor princeps, rare ("îmi arătase, fără a accepta să mi-1 vândă, un curios exemplar din Kabbala
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]