5,281 matches
-
eros platonician apropiat viziunilor lui Novalis, deși marcat la Eminescu de persistența conturului carnal, apropie viziunea reginei lunare de imaginea fugară a iubitei terestre, care fulgera visul poetului prin angelica ei umbră de argint. Sintagma extrem de frecventă în postumele investigate, aluzie la silueta serafului feminin, pe care, dupa Franz von Baader, îndrăgostitul o discerne în imaginea iubitei, umbra eminesciană va fi efectul materializat al privirii de argint al iubirii (der Silberblick der Liebe). Luminiscența acestui metal sacralizează iubita moartă sau vie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de control a vecinei sale, simțind că fiecare semn de pe caietul ei plin de greșeli are un înțeles profund. În timpul studenției îi admiră de la distanță „capaciteate de a plasa cuvântul franțuzesc unde trebuie, gluma nuanțată, priceperea de a înțelege orice aluzii.”, dar și felul în care se îmbracă „totdeauna rochiile o prindeau de minune deși erau cam excentrice, purta palării enorme cu flori împrejur.” Cei doi nu se mai întâlnesc, băiatul pe care ea îl iubește se va căsători cu o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
animalitate. Keynes numește economia naturală ca fiind "... o economie de tip Robinson Crusoe..."69, în care omul consumă fără a conștientiza consumul și desprinde bunuri de consum în mod direct din natură, fără conștiența faptului și activității la care participă. Aluzia la personajul literar ne duce în mod direct cu gândul la sălbăticie, la statutul de ființă în rândul celorlalte ființe, cu nimic deosebită. În perioada despre care discutăm, până la apariția lui Homo Sapiens 70, nu putem vorbi despre o gândire
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
5 aprilie 493. Implicarea unor supuși ruși, precum Constantin Moruzzi, provoca un schimb de scrisori între prefectul județului Iași și consulul rus care, evident, nega orice legătură cu desfășurarea evenimentelor amintite. Chiar dacă cel din urmă se considera jignit de unele aluzii ale funcționarului român amintit, argumentele sale erau puțin credibile atâta timp cât, în cursul dezbaterilor de la Paris, reprezentantul Rusiei, Budberg, sprijinise insistent solicitarea Porții de revenire la situația anterioară anului 1859, dar și interzicerea alegerii unui prinț străin. Deranjat de aluziile guvernului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unele aluzii ale funcționarului român amintit, argumentele sale erau puțin credibile atâta timp cât, în cursul dezbaterilor de la Paris, reprezentantul Rusiei, Budberg, sprijinise insistent solicitarea Porții de revenire la situația anterioară anului 1859, dar și interzicerea alegerii unui prinț străin. Deranjat de aluziile guvernului român privind implicarea Rusiei în agitațiile de la Iași, consulul general Offenberg îi declara lui Ion Ghica: "Faceți aceleași aserțiuni cu cele de la 3 august (1865-n.n.), sugerați un amestec al Rusiei...", "dacă Moruzzi a luat parte la ultimele
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
liric și pragmatic, a ars pentru Înaltele idealuri ale neamului său. Adesea, gândurile sale ajung la Înălțimi stelare, pentru ca de-acolo să cuprindă mai bine crugul ciuntit al patriei sale. Curajul opiniilor nu l-a părăsit până În apropierea sfârșitului. Când aluzia și metafora nu au mai fost posibile În peisajul autohton s-a refugiat În literatura pentru copii. Tema morții revine frecvent mai ales În scrierile În proză. Aborda acest subiect În felul omului robust, echilibrat „Moartea nu mă Îngrozește. Mă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ideea slujirii patriei de departe” - În conditiile de a fi streini fără nici o relație politică, religioasă sau din exilul românesc. În scurt timp tinerii emigranți au putut să constate că politicienii Franței și chiar intelectualitatea În ansamblu nu agreau atunci aluzii oricât de subtile la adresa comunismului - aliat În cel de-al doilea război. Repede și-a făcut loc trista constatare că occidentul este puțin interesat de starea libertății politice și religioase, de libertatea și independența națională a României. Ajunși pe pământul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Pescuirea lipsită de rod devine simbolul acestei diferențe, și este o deziluzie vindecătoare deoarece ne permite să ne reevaluăm în mod ordonat dorințele noastre. Dar poate fi și periculoasă, chiar foarte periculoasă: izvorăsc reacții negative și dramatice, cum am făcut aluzie deja. Amintesc cazul unui om de bine care nu a reușit să accepte umilința de a fi retrogradat în carieră și a ajuns mai apoi să ucidă. Insuccesul a provocat în el descătușarea dorințelor care existau în el dar pe
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
este implicată în prostituția sacră. Zeități scandinave Frigg, identificată cu Venus, este zeița iubirii conjugale, a căsniciei și a maternității. A treia soție a zeului Odhinn, ea este aceea care se implică în destinele oamenilor, deviindu-i deciziile soțului prin aluzii viclene. Patronează petrecerile, serbările, orgiile. Alaiul ei, constituit din șapte fecioare, determină comportamentul manifestărilor iubirii: Fulla influențează belșugul, Gnaa mijlocește comunicarea divină, Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sinucis, aruncându-se în mare. Scandalizat de libertinismul tinerei poete, tiranul Pittacos din Lesbos ar fi ordonat exilarea ei, în anul 598, în Siracuza din Sicilia. Se presupun și alte motive ale exilului: rivalități ale poeților timpului, versuri critice și aluzii politice la adresa tiranului Pittacos. Reîntoarsă din exil, muzele au însoți-o în crearea versurilor, versuri pline de muzicalitate și de senzualitate ce cântau iubirea și frumusețea, perioada prolifică fiind anii 612-609 î.H. Sapho s-a remarcat nu numai ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
renunțe la relațiile cu ea pentru a ajunge, prin cunoaștere, la fericirea supremă. Ca să-l descurajeze pe filosof, Chelidonion (rândunica) îi promite lui Drosis că-l va compromite pe filosof, lipind un afiș cu textul Aristaneitos îl strică pe Klinias, aluzie la sodomie. Myrtale (mirt = o plantă aromată, afrodisiacă) își părăsește un amant de la care primește cadouri modeste pentru altul bogat și generos iar dialogul este o comparație între cei doi clienți. Kochlis (scoica), Krokale (piatră șlefuită de apă) și Thespias
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de "termeni care stau la dispoziție în limbă" și, mai precis, de concepte (semnificat) îmbrăcate în formă lingvistică (semnificant). Definiția discursului ca legătură între concepte îmbrăcate în formă lingvistică lasă deschisă întrebarea despre natura și întinderea acestor ordonări. Nota face aluzie doar la stabilirea unei legături între semne "care așteaptă să fie puse în raport unele cu altele" și deci trebuie să căutam în altă parte, în Curs și în notele cursului, o descriere a naturii și întinderii acestor legături. Aluzia
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aluzie doar la stabilirea unei legături între semne "care așteaptă să fie puse în raport unele cu altele" și deci trebuie să căutam în altă parte, în Curs și în notele cursului, o descriere a naturii și întinderii acestor legături. Aluzia la semne "preexistente" este un ecou la teoria valorii in absentia (raporturi asociative). Nota insistă, în schimb, asupra valorii discursive in præsentia (raporturi sintagmatice). Așa cum spune și lecția din 30 iunie 1911: Mintea stabilește cu totul două tipuri de legături
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea și complexitatea frazelor din faptul divers al ziarului. Dispariția punctuației
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
La fel se întîmplă și cu cataforele textelor narative ficționale. Se întîmplă destul de des ca începutul unui roman sau al unei nuvele (în special de la începutul secolului XX10) să se prezinte ca o intrare bruscă în ficțiune și să facă aluzie la un personaj sau la un loc, prezentîndu-le ca deja cunoscute. Cititorul, ținînd cont de genul narativ, acceptă fără probleme, prin convenție, să aștepte pînă să cunoască identitatea obiectului discursului (Bégueli 1988: 38-39). El nu percepe acest tip de cataforă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Mémo, nr. 25, 1996. Capitolul 6 TEXTUL CA UNITATE COMPOZIȚIONALĂ ȘI CONFIGURAȚIONALĂ Desigur, textul se materializează prin ansamblul frazelor care-l compun, dar acesta le depășește întotdeauna. (Michel Meyer 1992: 88) Dincolo de ideea de suită de fraze la care face aluzie M. Meyer în citatul de mai sus și dincolo de ceea ce M. A. K. Hallidy și R. Hasan numesc "string of sentences" (1976: 293), un text este format din bucăți succesive, un fel de sub-texte în interiorul textului. Pentru a recunoaște un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
face să răsune, concav, în amintirea omenească. Știm toate-aceste lucruri, dar nu și pe acelea pe care le-a simțit în clipa cînd a coborît către ultima umbră. (Făuritorul in Cartea de nisip, trad. Cristina Hăulică, București, Univers 1983: 159) Aluziile la Iliada și Odiseea, Ares și Afrodita, la cînt și la "murmurul de glorie și de hexametri" sunt tot atîtea evidențieri ale rolului poetului, în sens antic. De altfel este scris la începutul acestui prim text că: În tîrguri înțesate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în această clipă a publicării celei de-a doua ediții. Citind cartea și parafrazându-l pe Xun Zi -, înțelegi că istoria nu este (doar) "o minusculă fetiță, a cărei vestimentație este aleasă de adulți pe măsura bunului lor plac exclusiv" aluzie la pericolele falsificării istoriei, de care nu a scăpat (nici) România postcomunistă. Dar cartea dedică gânduri și marii semnificații a momentului reunificării Germaniei. Pentru că reunificarea clipă de cutremurată glorie a unui mare popor european face, și ea, parte din cronologia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pagina 233 și corespunde punctelor de suspensie prin care editorii anteriori semnalau un text lipsă. Este un frumos text de patru pagini în care Halbwachs ajunge de la durata materială care este spațiul la cadrul social și invers. El face aici aluzie (temă pe care o reluăm în postfață) la o a treia școală savantă, societatea pictorilor, după societatea muzicienilor și cea a geometrilor. Capitolul 1 Memoria colectivă la muzicieni 1 Amintirea unui cuvînt se distinge de cea a unui sunet, natural
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cu alte ființe: cutare loc, cutare circumstanță căpătau atunci în ochii noștri o valoare pe care nu puteau s-o aibă pentru cei care ne însoțeau. Mai tîrziu, ne vom întîlni, poate, cu vreunul dintre aceștia, iar el va face aluzie la particularitățile călătoriei de care își amintește și de care ne-am fi amintit și noi, dacă am fi păstrat legătura cu însoțitorii, căci ei au mai vorbit de multe ori, de atunci, despre asta. Dar noi am uitat tot
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
altul, și anume povestea sclavului amnezic descoperit în pădure. Este așadar vorba despre o memorie transmisă de pe un suport jurnalistic pe altul, fără a fi susținută de un grup. În general, ori de cîte ori se face, în Cadrele, o aluzie la ziare sau la discuri, dimensiunea de reiterare mecanică, de transportare în timp nesusținută de o conștiință trimite la ideea unui curent de memorie: pe bună dreptate, numim această memorie din societate "memorie socială". La începutul Memoriei sociale, reprezentat de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memorie din societate "memorie socială". La începutul Memoriei sociale, reprezentat de textul din 1932 care răspunde, în capitolul 2, la obiecțiile lui Blondel, ca un ecou al mai vechilor reflecții asupra memoriei individuale esențial pentru problema pseudo-memoriei martorilor, se face aluzie la propagandă. Halbwachs amin-tește că sîntem adesea convinși că emitem o opinie personală, deși doar repetăm o propagandă uitată. Chiar dacă textul este probabil ulterior, găsim aici o reluare a ideii inițiale a articolului despre muzicieni: inferioritatea memoriei sociale față de memoria
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
petrece contrariul. Clar-obscurul și călătoria: pluralitatea timpurilor sociale între progres rațional și relativism În Cadrele sociale se ridica, sub numeroase forme, problema pluralității memoriilor colective: în afară de cele trei exemple-tip de memorii colective (familială, religioasă și de clasă), se făcea aluzie și la existența altor forme de memorii colective. Această pluralitate era deosebit de impor-tantă în capitolul despre clasele sociale, luînd forma pluralității crescînde a grupurilor savante: caracterul lor din ce în ce mai segmentat și efemer, accelerarea apariției și degenerării lor erau cauzele evidente ale
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ei, că-mi amintesc de această călătorie în felul lor, pe cînd eu știu bine, în forul meu interior, că în tot timpul călătoriei n-am încetat să-mi amintesc de copiii mei sau de cutare sau cutare persoană. Această aluzie poate atinge un grad superior, iar Halbwachs are geniul de a complica modelele pentru a de-monstra asta. În exemplul sfîntului care a trăit într-un grup religios, după moartea sa, grupul este absolut convins că ei au trăit împreună
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]