KorAP: Find »[drukola/base=antecedent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...156 157 158 ...387 >

9,656 matches

Corola-website/Law/215307_a_216636

normale TA au fost definite că Diabetul zaharat Studiul prospectiv dublu-orb PROactive a randomizat 5238 de pacienți cu diabet de tip ÎI și istoric de boală macrovasculară în grupul de tratament cu pioglitazonă sau placebo. La pacienții cu AVC în antecedente (n=486 în grupul cu pioglitazonă, n=498 în grupul placebo), a fost o tendință către beneficiu cu pioglitazonă în ceea ce privește riscul combinat de deces și evenimente vasculare majore (HR 0,78; 95% CI 0,60-1,02; P=0,067). Într-

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Stroke Prevention by Aggressive Reduction în Cholesterol Levels) terapia cu statine respectiv atorvastatină a redus recurenta AVC (HR 0,84; 95% CI 0,71-0,99) [294], în timp ce în studiul Heart Protection Study simvastatina a redus evenimentele vasculare la pacienții cu antecedente de AVC și a redus AVC la pacienții cu alte boli vasculare (RR 0,76) [222]. Nici unul dintre studii nu a analizat eficientă în funcție de subtipul de AVC și SPARCL nu a inclus pacienții cu AVC presupus cardioembolic [222, 294]. Riscul

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
IV, GCP). - Daca anticoagularea orală este contraindicata se recomandă administrarea combinației aspirină în doză mică - dipiridamol (Clasa IV, GCP). Terapia antiplachetară Terapia antiplachetară reduce evenimentele vasculare inclusiv infarctul miocardic nonfatal, AVC non-fatal și decesul de cauză vasculara la pacienții cu antecedente de AVC sau AIT (RR 0,78; 95% CI 0,76-0,80) [313]. Aspirină Aspirină reduce recurentele indiferent de doză (50-1300 mg/zi) [314-317], desi dozele mari ( 150 mg/zi) cresc efectele secundare. La pacienții cu ateroscleroza intracraniana simptomatica, aspirină

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
și are mai putine complicații [318]. Clopidogrel Clopidogrel este puțin mai eficient decât aspirină în prevenirea evenimentelor vasculare (RR 0,91; 95% CI 0,84-0,97) [319]. Poate fi mai eficient la pacienții cu risc ridicat (de exemplu cei cu antecedente de AVC, boala arterială periferica, boala coronariana simptomatica sau diabet) [269]. Dipiridamol Dipiridamolul reduce recurenta AVC cu eficientă similară cu aspirină [320]. Triflusal Triflusal reduce recurenta AVC cu eficientă similară cu aspirină, dar cu mai putine efecte secundare [321]. Dipiridamol

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
de cădere este recomandată la fiecare pacient cu AVC (Clasa IV, GCP). - Suplimentele calciu/vitamina D se recomandă la pacienții cu AVC și risc de căderi (Clasa ÎI, Nivel B). - Bifosfonații (alendronat, etidronat ți risedronat) se recomandă la femeile cu antecedente de fracturi (Clasa ÎI, Nivel B). - La pacienții cu AVC care au incontinenta urinară se recomandă evaluarea urologica și tratamentul de specialitate (Clasa III, Nivel C). - Evaluarea deglutiției este recomandată, dar nu există suficiente date pentru a recomanda abordări terapeutice

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
87) [455]. Cu toate acestea, profilaxia cu heparina în doză mică administrată subcutanat (5000 UI de două ori/zi) sau HGMM se indică la pacienți cu risc înalt de TVP sau EP (de exemplu datorită imobilizării, obezității, diabetului, AVC în antecedente) [456, 457]. Escarele de decubit La pacienții cu risc înalt de a dezvolta escare, folosirea suprafețelor speciale de susținere, repoziționarea frecvență, optimizarea statusului nutrițional și hidratarea pielii din regiunea sacrata sunt strategii preventive adecvate [458]. Pielea pacientului incontinent trebuie menținută

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
al MAV. În general embolizarea endovasculara este opționala în tratamentul patologiei vasculare de tip anevrisme, MAV și MAV durale cu exceptia cavernoamelor. Angioamele cavernoase sunt leziuni vasculare cu rata de sângerare anuală 0,7 % pe leziune. Pacientul cu o hemoragie în antecedente are un risc de resângerare de 4,45 %. Obișnuit, hemoragia consecutivă nu este gravă pentru angiomul cavernos (sistemul low flow). Opțiunea de tratament în cavernom depinde de evoluția naturală a bolii, localizarea și accesibilitatea chirurgicală. Indicația principala pentru tratamentul neurochirurgical

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Decizia de reîncepere a terapiei antitrombotice după hemoragia secundară terapiei antitrombotice depinde de riscul de tromboembolism arterial sau venos, riscul recurentei hemoragiei și comorbiditatile pacientului. Pentru pacienții cu risc scăzut de embolie cerebrală (fibrilația atriala fără alte evenimente ischemice în antecedente) și cu risc crescut de angiopatie amiloida (pacient vârstnic cu hemoragie lobara) sau deficite neurologice severe, terapia antiplachetară este cea mai bună alegere; - La pacienții cu risc foarte mare de tromboembolism, terapia anticoagulanta poate fi începută după 7-10 zile de la

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
mari dimensiuni), cu extensie intraventriculara. Pacienții cu FANV ce beneficiază de tratamentul anticoagulant au un risc hemoragic important. Un anumit număr de factori sunt martorii unui RTE crescut și în același timp constituie factori de risc hemoragic (vârstă avansată, HTA, antecedente de ischemie cerebrală). Cum este vorba de subiecții adesea de vârstă înaintată, riscul de a avea leziuni cerebrale predispozante sângerării, cum sunt leucoaraioza, microsangerarile sau o angiopatie amiloida revelata cu ocazia unui hematom, este de asemenea mai mare. Este motivul

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
fi justificată în prima săptămână dacă este vorba de o proteză mitrala, în plus dacă se asociază cu o suferință de atriu stâng și/sau cu o FĂ și/sau leziuni ischemice recente infraclinice în IRM de difuzie și/sau antecedente de AVC. Pentru pacienții purtători de o PV mecanică aortica, potential mai puțin emboligena decât PV mitrala, reluarea anticoagulării ar putea fi avută în vedere la două săptămâni, în afară de situația asocierii unei disfuncții de ventricul stâng sau leziuni ischemice asimptomatice

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
8 pentru recurenta hemoragiei. Hipertensiunea rămâne cel mai important factor de risc, cu OR-3.5 pentru pacienții netratați și 1.4 pentru cei tratați, ceea ce sugerează că tratamentul hipertensiunii poate preveni hemoragia cerebrală. În studiul PROGRESS cu evenimente cerebrovasculare în antecedente, tratamentul cu perindopril reduce riscul de la 2% la 1% în 3.9 ani. Fumatul la tineri, consumul de alcool și cocaină sunt asociate cu risc crescut de hemoragie și deci trebuie evitate. Recomandări Clasa I - tratarea hipertensiunii este cel mai

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
pacienților cu HSA anevrismala și să identifice de asemenea ariile de cercetare viitoare. În ceea ce privește aplicarea nivelului de evidentă trebuie menționat că datele disponibile din studiile clinice sau registre referitor la utilitatea / eficacitatea în diferite subpopulații că de exemplu sex, vârsta, antecedente de diabet, de infarct miocardic, de insuficiență cardiacă ți administrare de aspirină. O recomandare cu nivel de evidentă B sau C nu implică o recomandare de importanță scăzută pentru această patologie pentru că multe probleme clinice importante discutate în ghid nu

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Corola-website/Law/215587_a_216916

adaugată la terapia de baza, în studiul LIFE, scăderea incidenței fibrilației atriale s-a corelat cu regresia hipertrofiei ventriculare stângi [382]. Studii mai mici s-au adresat efectelor antagoniștilor de receptori de angiotensină asupra fibrilației atriale recurente la pacienți cu antecedente de episoade aritmice. Aceste studii au raportat efecte favorabile atât ale irbesartan versus placebo, cât și ale losartan versus amlodipină [384], medicamentele fiind adăugate în ambele cazuri la amiodaronă. Astfel, există dovezi puternice în favoarea efectelor benefice ale antagoniștilor de receptori

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
429]. Datele în favoarea unor ținte tensionale mai scăzute la pacienții cu risc înalt datorat altor factori de risc decât diabetul au putere variabilă. Dovezile cele mai clare se referă la pacienții cu accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente, întrucât în studiul PROGRESS [283] subiecții cu istoric de boala cerebrovasculară la care tratamentul a redus tensiunea arterială de la 147/86 mmHg la 138/82 mmHg au avut o reducere de 28% a recurenței accidentului vascular cerebral și de 26

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
incidența mai mică a fibrilației atriale sub tratament cu antagoniști de receptor de angiotensină (vezi capitolul 4.5.1), acești agenți ar putea fi preferați, Deși se așteaptă confirmarea din studii în desf��șurare. La pacienții cu fibrilație atrială în antecedente, două studii au raportat o recurenta mai mică prin adăugarea antagoniștilor de receptor de angiotensină la amiodaronă[383,384] (vezi capitolul 4.5.1). Ambele studii menționate au fost relativ mici, și confirmarea prin studii mai mari în curs este

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
mai târziu în timpul vieții[690,691]. Aceasta poate să depindă de un status relativ hiperandrogenic. El poate fi mai degrabă dependent de alterările funcției endoteliale, metabolismului glucidic și lipidic, care a fost demonstrat la femeile sănătoase cu hipertensiune gestațională în antecedente. 7.8 Sindromul metabolic (Caseta 19) Sindromul metabolic include condiții caracterizate prin diferite combinații ale anomaliilor în metabolismul glucozei, lipidic și tensiunea arterială, o definiție simplă și larg acceptată (deși nu universală) fiind cea propusă de Programul Educațional al Tratamentului

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
similare au fost obținute cu pravastatin administrat la pacienții vârstnici incluși în studiul PROSPER 757, 62% dintre aceștia fiind hipertensivi. O prevenție eficientă a fost descoperită și pentru o altă statină, atorvastatin, la pacienții cu un accident vascular cerebral în antecedente[758]. De aceea, pacienții cu vârsta peste 80 de ani care au o boală cardiovasculară cunoscută precum boală coronariană, boală arterială periferică, accident vascular cerebral în antecedente sau diabet (de cel puțin 10 ani) ar trebui să primească o statină

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
pentru o altă statină, atorvastatin, la pacienții cu un accident vascular cerebral în antecedente[758]. De aceea, pacienții cu vârsta peste 80 de ani care au o boală cardiovasculară cunoscută precum boală coronariană, boală arterială periferică, accident vascular cerebral în antecedente sau diabet (de cel puțin 10 ani) ar trebui să primească o statină. Pentru toți acești pacienți ținta pentru colesterol total și LDL colesterol ar trebui stabilită la Două studii, ALLHAT și ASCOT, au evaluat beneficiile asociate cu utilizarea statinelor

GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215587_a_216916]
Corola-website/Law/215149_a_216478

aplica semnătură și parafa de diagnostic: | medicului de specialitate radiologie | și imagistică medicală | Precizări: DA/NU | ............................. 7. Dg. trimitere ............... | Observații speciale legate de pacient: ............................. | 1. Asistat cardiorespirator ...... DA/NU ............................. | 2. Cooperare previzibilă Normală/Dificilă 8. Date clinice și paraclinice | 3. Antecedente alergice .......... DA/NU care să justifice explorarea | 4. Astm bronșic .................. DA/NU RMN: | 5. Crize epileptice .............. DA/NU ............................. | 6. Suspiciune de sarcină ......... DA/NU ............................. | 7. Claustrofobie ............................. | 8. Clipuri chirurgicale, materiale ............................. | metalice de sutura ............................. | 9. Vâlve cardiace, ventriculare ............................. | 10. Proteze auditive

NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215149_a_216478]
Corola-website/Law/215147_a_216476

aplica semnătură și parafa de diagnostic: | medicului de specialitate radiologie | și imagistică medicală | Precizări: DA/NU | ............................. 7. Dg. trimitere ............... | Observații speciale legate de pacient: ............................. | 1. Asistat cardiorespirator ...... DA/NU ............................. | 2. Cooperare previzibilă Normală/Dificilă 8. Date clinice și paraclinice | 3. Antecedente alergice .......... DA/NU care să justifice explorarea | 4. Astm bronșic .................. DA/NU RMN: | 5. Crize epileptice .............. DA/NU ............................. | 6. Suspiciune de sarcină ......... DA/NU ............................. | 7. Claustrofobie ............................. | 8. Clipuri chirurgicale, materiale ............................. | metalice de sutura ............................. | 9. Vâlve cardiace, ventriculare ............................. | 10. Proteze auditive

NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215147_a_216476]
Corola-website/Law/215614_a_216943

astm ● anumite caracteristici ale simptomelor prezente: ● variabile ca intensitate în timp (chiar intermitente cu perioade asimptomatice) ● se agravează în timpul nopții sau dimineața devreme ● apar după efort, expunere la alergene, medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, betablocante) ● se ameliorează sau dispar după medicație antiastmatică ● antecedente personale de boli atopice (dermatită atopică, rinită alergică) ● antecedente heredocolaterale de boli atopice (astm, rinită alergică, dermatită atopică) ● raluri sibilante și/sau expir prelungit bilateral difuz la auscultația toracică ● VEMS sau PEF scăzut fără o altă explicație ● eozinofilie periferică fără

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
în timp (chiar intermitente cu perioade asimptomatice) ● se agravează în timpul nopții sau dimineața devreme ● apar după efort, expunere la alergene, medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, betablocante) ● se ameliorează sau dispar după medicație antiastmatică ● antecedente personale de boli atopice (dermatită atopică, rinită alergică) ● antecedente heredocolaterale de boli atopice (astm, rinită alergică, dermatită atopică) ● raluri sibilante și/sau expir prelungit bilateral difuz la auscultația toracică ● VEMS sau PEF scăzut fără o altă explicație ● eozinofilie periferică fără o altă explicație Factori care scad probabilitatea de astm

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
de eozinofile din sânge poate fi utilă la unii pacienți. v Explorarea funcțională respiratorie completă (difuziune alveolo-capilară, volume pulmonare, schimburi gazoase) poate fi utilă în cazuri selecționate pentru diagnostic diferențial. Investigația alergologică în astm (mai multe detalii în anexă) Prezența antecedentelor familiale sau personale de boli atopice (astm, rinită alergică, dermatită atopică) crește probabilitatea ca un pacient cu simptome respiratorii să aibă astm. Din acest motiv ele trebuie relevate în cursul anamnezei (vezi factori ce cresc probabilitatea de astm). [][][] Expunerea pacientului

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
evaluarea implicării bolilor asociate în lipsa de control a astmului ● astm care nu este controlat în treapta terapeutică 3 sau mai mare (pentru evaluare și stabilirea regimului terapeutic) ● astmul controlat în treapta terapeutică 4 sau 5 (evaluare periodică la 3 luni) ● antecedente de exacerbări frecvente și/sau amenințătoare de viață sau aproape fatale. 3. MANAGEMENTUL NON-FARMACOLOGIC AL ASTMULUI Mulți pacienți cu astm și rudele lor consideră că există numeroși factori declanșatori ai astmului din mediu înconjurător, alimentație sau alte surse, și că

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
severe și amenințătoare de viață (vezi mai jos) [][][] Caracteristicile pacienților la risc de astm fatal sau potențial fatal au fost identificate prin anchete confidențiale asupra deceselor prin astm și prin studii observaționale sau caz-control: ● astm sever (una sau mai multe): ● antecedente de astm aproape fatal (ventilație mecanică sau acidoză respiratorie)spitalizare pentru ExA severă în ultimul an ● vizite repetate la UPU pentru ExA în ultimul an ● tratament cronic cu sau sevraj recent de corticosteroid oral ● consum mare de beta(2)-agonist

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]