4,162 matches
-
și el exprimat limpede prin cuvintele editorului lucrării, Peter Skalník: ,,Va veni timpul când politicile antropologiei sociale se vor preocupa mai degrabă de aplicarea criteriilor meritocratice În evaluarea Învățământului și cercetării [de profil] decât de lupta pentru simpla recunoaștere a antropologiei sociale ca disciplină independentă și de crearea unor posturi pentru această disciplină”. Marin Constantin André Sirota Figures de la perversion sociale, EDK, Paris, 2003 (238 p.) André Sirota este unul dintre cei mai fideli prieteni ai psihologilor din Iași, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reflecție și sinteză pedagogică, bogată În argumentări și precisă În modalitatea de redactare, menționează aproape patru sute de autori de referință, aducând În prim-plan cunoștințe și repere riguroase care sunt indispensabile pătrunderii În acest univers multidisciplinar și util al sociologiei, antropologiei, economiei și psihologiei sociale. Pătrunderea În fiecare dintre aceste domenii ale cunoașterii, analizând spațiul de relații dintre ele, În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de-a lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
La fel și în cazul învierii fiului sunamitei de către Elizeu prin suprapunerea trupului său peste trupul copilului (2Rg 4,33-35) poate fi foarte bine clasificat ca acțiune magică terapeutică pe baza mecanismului magic tipic al contactului sau contagierii. Capitolul 6 Antropologia religioasă După cum am amintit deja de mai multe ori, culturile semitice antice nu separau experiența religioasă a persoanei de realitatea cotidiană, tangibilă, a vieții: considerau că fiecare moment al vieții, de la naștere la moarte, era voit de Dumnezeu. Consecința acestei
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
doar cu medicina sau știința, pentru acești strămoși ai noștri erau inseparabil legate de religie. Izvoarele cele mai importante care ilustrează cum era considerat omul în religia ebraică antică sunt insuficiente pentru a schița o imagine completă și sistematică a antropologiei religioase din Israel; aceste izvoare, de fapt, se limitează la câteva descoperiri funerare (morminte, obiecte) și câteva inscripții sporadice. Voi fi obligat așadar să pun împreună aceste câteva date arheologice atât cu izvoarele biblice, cât și cu textele aparținând culturilor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și locțiitorul lui Dumnezeu pe pământ tocmai pentru că este creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Gen 1,26-27), a primit mandatul de a stăpâni animalele (Gen 1,28) și a se îngriji de toate lucrurile create (Gen 2,15). Antropologia biblică atestă însă că, în ciuda măreției demnității sale, omul experimentează o limită imposibil de depășit, moartea (Gen 2-3), percepută ca destin necruțător și graniță de netrecut a propriei ființe (Qoh 9,2-4). Toate acțiunile religioase ale persoanei au loc doar
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
confirmă acest fapt: „viața (npš) a ieșit ca o suflare/vânt (rḥ) [...] ca un fum din nările sale” (KTU 1.18.IV, 24-26). Asemenea lui nefeš, rûaḥ se referă la respirație, în sensul de viață a omului. Putem sintetiza că antropologia biblică concepe viața omului în mod global, ca o unică forță vitală care cuprinde aspectele fizice și intelectuale, cu ansamblul tuturor capacităților proprii, pasiuni și stări sufletești. Din punct de vedere religios este interesant de notat că omul nu are
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
religioasă de a face voturi Domnului nu numai că era răspândită, ci a fost și considerată absolut legitimă până într-o perioada târzie a iudaismului postexilic, atunci când a primit o reglementare cultuală precisă (Lev 22,18-23; Mal 1,14). În antropologia religioasă ebraică, viața lungă era considerată o manifestare specială a bunăvoinței divinității. Se credea că o existență lungă, fără boli era un dar mărinimos al divinității, în timp ce viața scurtă, o pedeapsă divină (Dt 6,2; 30,18-20; Ps 91,15-16
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
îmbogățit propria optică a medicilor, economiștilor, esteticienilor, folcloriștilor, juriștilor etc. Astfel, o atentă examinare a monografiilor publicate va depista în rapoartele detaliate de cercetare, alcătuite de diferiți specialiști, preocupări inedite pentru reprezentanții respectivelor discipline. De pildă, personalități de frunte ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer, V. Caramelea, T. Vianu, C. Brăiloiu, M. Pop, H. Brauner, au resimțit din plin efectele deschizătoare de orizont ale cooperării cu sociologii; sunt edificatoare, în acest sens, configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer, V. Caramelea, T. Vianu, C. Brăiloiu, M. Pop, H. Brauner, au resimțit din plin efectele deschizătoare de orizont ale cooperării cu sociologii; sunt edificatoare, în acest sens, configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală” (Geană, 1996, 217-221), tezele lui T. Vianu despre artă ca formă a muncii omenești, despre funcționalitatea artei în reconstrucția socială (Vianu, 1929), sau ideea subordonării criteriului estetic celui sociologic al valorii de circulație a melodiilor-tip sau arhetipurilor în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1991). Literatura monografică a satelor noastre și problemele în legătură cu studiul satului românesc. Momente principale. În Sociologie Românească, 5-6, 355-364 (republicat). Chelcea, I. (2002). Privire către noi înșine, ca popor. Pitești: Editura Universității din Pitești. Geană, G. (1996). Școala monografică și antropologia. O relație interdisciplinară și devenirea ei. În M. Larionescu (coord.). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Gusti, D. (1934). Sociologia monografică, știință a realității sociale. În Tr. Herseni. Teoria monografiei sociologice. București: Institutul Social Român. Gusti
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferitelor grupuri sociale prezintă o anumită uniformitate a conduitelor, vizibilă prin modul predictibil în care se comportă fiecare dintre ei în viața socială. Rolul presiunilor normative în raționalizarea acțiunilor și a conduitelor sociale Una dintre problemele principale ale istoriei, etnologiei, antropologiei și sociologiei o constituie relația dintre acțiunea umană și ordinea normativă a unei anumite societăți într-o perioadă a existenței sale. Pentru a putea funcționa adecvat, orice societate sau grup social trebuie să impună acțiunilor și conduitelor membrilor săi respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2001). Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Weber, Max. (1998). Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase. București: Editura Universitas. Zamfir, Cătălin. (1972). Metoda normativă în psihosociologia organizării. București: Editura Științifică. Zamfir, Elena. (1973). Modelul sistemic în sociologie și antropologia culturală. București: Editura Științifică. Abstract The article presents the role of the „brotherhood” Institution in the communithy life from „Mărginimea Sibiului” and the means the normative system became a thinking learned system and action. The importance of the normative system
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
erau organizate primiri speciale pentru «ministrul» Gusti” (p. 28). În 1969, se stabilește în Franța unde este primit foarte călduros de către Fernand Braudel, care-i oferă un post de profesor universitar. De asemenea, este invitat de Lévi-Strauss, directorul Laboratorului de antropologie socială, să devină membru al acestui laborator. Paul H. Stahl nu amintește decât în treacăt greutățile prin care a trecut și cât de mult a muncit până să ajungă la recunoașterea internațională: „Eram bolnav, ajunsesem ca la cei 1,80
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și totodată tema relației complexe dintre instituții și organizații și a cercetărilor care și-au propus acest tip de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru datele voluminoase care există deja și care sunt puse la dispoziția publicului. Capitolul 1tc " Capitolul 1" Metodologia cercetării socialetc "Metodologia cercetării sociale" Acest capitol și-a găsit rostul într-un volum relativ tehnic tocmai pentru a încuraja sociologii, politologii, antropologii, istoricii sau practicanții altor discipline sociale să lase în urmă timiditatea sau condescendența față de tehnicile cantitative avansate de cercetare sociologică. Cunoașterea și folosirea lor nu duc la o specializare tehnică având ca efect închiderea sau limitarea intelectuală, nici la o
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
întrucât formula sa de calcul, care utilizează o formă de standardizare a obiectelor după setul de variabile, ignoră magnitudinea valorilor luate de obiecte pentru variabile. Acest lucru este util în disciplinele care lucrează cu „profiluri”, cum sunt psihologia, sociologia sau antropologia 1. Una dintre limitările acestei măsuri de similaritate este aceea că adesea nu satisface condiția inegalității triunghiulare, fapt ce poate influența rezultatele algoritmului de grupare a obiectelor. Un alt neajuns al acestei măsuri este lipsa de înțeles statistic. În calculul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și tehnici de comunicare din perspectiva interculturală / 59 2.6. Conceptul cultural european / 62 2.7. Demersuri instituționale pentru o cultură europeană / 65 2.8. Cultura și integrarea europeană / 67 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană / 69 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care se încearcă să se identifice, cu ajutorul diferitelor științe sociale, dar care împărtășesc un interes comun, studiul interacțiunilor oamenilor aparținând diverselor culturi. Studiile culturale pot fi analizate din trei perspective: monoculturale (studiul unei singure culturi face obiectul de cercetare al antropologiei și sociologiei), cross cultural (prin comparația caracteristicilor a două sau mai multe culturi) și interculturale (care se bazează pe interacțiunea a două sau mai multe culturi, și încearcă să răspundă întrebărilor referitoare la ce se întâmplă când două sau mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care începe să prindă contur la începutul secolului XXI. Studiul Comunicării interculturale nu are, din păcate, o istorie proprie. Mulți cercetători vin din diferite domenii și își îndreaptă atenția asupra comunicării. Oamenii de știință din diverse discipline, cum ar fi antropologia, psihologia, comunicarea, sociologia și relațiile internaționale își părăsesc câmpul de cercetare pentru a se aventura într-un nou domeniu ce se află la "intersecția culturii cu interacția umană"6. 1.4. Începuturile și dezvoltarea Comunicării interculturale Germenii comunicării interculturale au
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cercetarea Comunicării interculturale a fost un domeniu interdisciplinar, încorporând: * lingvistica: ipoteza lui Sapir și Whorf în ceea ce privește impactul variației lingvistice asupra atitudinilor culturale. Aceștia au folosit noțiunea de competență interculturală, adică abilitatea de a se descurca în diferite culturi cu ajutorul comunicării; * antropologia: Analiza lui Renate Rosalio asupra proprietății diverselor metode de a studia alte culturi; * psihologia: Cartea lui Gordon Allport, The Nature of Prejudice, arată cum stereotipurile se dezvoltă din impulsul uman natural de a clasifica. Hammer 9 analizează contribuțiile fundamentale aduse
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]