16,557 matches
-
accepțiuni (între care un loc privilegiat îl ocupă cea tehnico-științifică), atunci se definește lumina din spațiul complex C pentru a descrie în termenii pulstonicii particularitățile unei lumini universale definite astfel, chiar prin constatarea, că două sisteme structural funcționale indiferent de apartenența relativă la mort sau viu sunt responsabile pentru activitatea (info)energetică a tuturor structurilor biologice, respectiv pentru generarea constantă a emisiei de de tip DEMO oferind posibilitatea de a argumenta într-un mod coerent fundamentele principale ale ILBE unde ω
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
Capitolul II. DIMENSIUNEA SOCIALĂ A COMUNITĂȚILOR RELIGIOASE / 73 II.1. Caracteristici ale comunităților religioase / 74 II.2. Tipuri de comunități religioase / 77 II.3. Participarea la comunitățile religioase / 79 II.3.1. Accesul la comunitățile religioase / 79 II.3.2. Apartenență și participare activă la comunitățile religioase / 80 II.4. Organizarea și funcționarea comunităților religioase / 82 II.5. Curente și tendințe contemporane în comunitățile religioase / 84 II.6. Atitudini față de comunitățile religioase / 87 II.7. Comunități și identitate religioasă. Teoria locației
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și prin dezvoltarea unui simț al spațiului sau "locului" în comunitățile mediate computerizat" (2004, p. 2). Această abordare a comunităților virtuale are la bază noțiunea de sentiment psihologic al comunității, ce este definit ca "sentimentul membrilor de atașament emoțional împărtășit, apartenență, influență, integrarea și împlinirea nevoilor, care face comunitatea diferită de un simplu grup de indivizi" (McMillian & Chavis, 1986). În acest context, comunitățile virtuale sunt "grupuri umane relativ stabile, care interacționează în primul rând mediat de computer și care au dezvoltat
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
argument elaborat, numind condiția modernă una a "relaționării sociale indirecte", în care comunicarea și relațiile cu ceilalți sunt mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități veritabile, deoarece o comunitate adevărată solicită relaționare directă între membrii săi, ceea ce presupune mai mult decât sentimentul de a aparține
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de muncă, locuința și mediul de recreere. Acesta din urmă este un loc de socializare, de relaționare cu prietenii, în care discuțiile sunt relaxate, triviale și urmăresc subiecte de interes comun. Tocmai în acest mediu se obține acel sentiment de apartenență la o comunitate. Oldenburg continuă raționamentul arătând că, într-o epocă a mall-urilor și restaurantelor de tip fast-food, când cele mai multe dintre spațiile publice specifice comunităților sociale s-au diminuat considerabil sau chiar au dispărut, nevoia de relaționare și de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la o comunitate. Oldenburg continuă raționamentul arătând că, într-o epocă a mall-urilor și restaurantelor de tip fast-food, când cele mai multe dintre spațiile publice specifice comunităților sociale s-au diminuat considerabil sau chiar au dispărut, nevoia de relaționare și de apartenență rămâne neîmplinită. Căminul și locul de muncă au rămas singurele spații interactive ale existenței individuale. În consecință, din ce în ce mai multe persoane caută să relaționeze mediat, online, pentru a-și putea împlini o nevoie fundamentală de natură socială. Comunitățile virtuale reprezintă, în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la restricționarea accesului din rațiuni economice sau tehnice. Motivele pentru care oamenii participă activ la comunități online sunt variate pentru fiecare individ dar includ, de cele mai multe ori, unul sau mai multe dintre următoarele: nevoia de comunicare cu ceilalți, nevoia de apartenență la un grup, nevoia de a fi informat și de a-și împărtăși cunoștințele, reciprocitatea anticipată, recunoașterea sporită și simțul eficacității. Durgin și Sherif (2003) au analizat rațiunile pentru care indivizii petrec timp pe internet, în comunitățile virtuale, și au
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dintre participanții la comunitățile virtuale sunt interesați să creeze și să exprime identități stabile și continue, care să constituie baza pentru interacțiuni semnificative cu ceilalți. Acestea reprezintă, la rândul lor, fundația unei laturi a identității participanților care se referă la apartenența la grupuri și la atașamentul indivizilor față de comunitățile la care aderă. Atașamentul poate fi bazat pe identitatea de grup, atunci când membrii comunității se simt angajați față de scopul acesteia, sau pe legăturile pe care le creează fiecare participant cu alți membri
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de paradigmă religioasă sau pentru noi modele de manifestare și de organizare instituțională. De exemplu, unele comunități de rromi au trecut prin procese de convertire în masă ca urmare a modelului liderilor sau a deciziei sfatului bătrânilor. II.3.2. Apartenență și participare activă la comunitățile religioase Participarea la comunitățile religioase este în mod definitoriu voluntară și exclusivă, în sensul că elimină posibilitatea de apartenență simultană la alte comunități religioase de orientări diferite. Aflați la vârsta adultă, membrii comunităților religioase pot
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
convertire în masă ca urmare a modelului liderilor sau a deciziei sfatului bătrânilor. II.3.2. Apartenență și participare activă la comunitățile religioase Participarea la comunitățile religioase este în mod definitoriu voluntară și exclusivă, în sensul că elimină posibilitatea de apartenență simultană la alte comunități religioase de orientări diferite. Aflați la vârsta adultă, membrii comunităților religioase pot decide să rămână atașați comunităților religioase în care au crescut, să se alăture altor comunități sau să renunțe la orice afiliere cu o comunitate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
diferite. Aflați la vârsta adultă, membrii comunităților religioase pot decide să rămână atașați comunităților religioase în care au crescut, să se alăture altor comunități sau să renunțe la orice afiliere cu o comunitate religioasă. Individul își declară în mod oficial apartenența la comunitatea religioasă odată cu botezul și înscrierea în registrul sau baza de date a bisericii/organizației, și apoi în cadrul unor înregistrări oficiale (recensământ, nașterea copiilor etc.). Totuși, problema apartenenței la o comunitate religioasă este mult mai complexă decât simpla declarație
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
afiliere cu o comunitate religioasă. Individul își declară în mod oficial apartenența la comunitatea religioasă odată cu botezul și înscrierea în registrul sau baza de date a bisericii/organizației, și apoi în cadrul unor înregistrări oficiale (recensământ, nașterea copiilor etc.). Totuși, problema apartenenței la o comunitate religioasă este mult mai complexă decât simpla declarație verbală sau scrisă și presupune implicații psiho-sociale profunde pentru individ. Toate dimensiunile vieții individuale sunt influențate și transformate în urma participării active la o comunitate religioasă. Credinciosul aparține comunității chiar
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
declarație verbală sau scrisă și presupune implicații psiho-sociale profunde pentru individ. Toate dimensiunile vieții individuale sunt influențate și transformate în urma participării active la o comunitate religioasă. Credinciosul aparține comunității chiar și atunci când nu se află în biserică (Cuciuc & Dupu, 1998). Apartenența și implicit participarea la comunitățile religioase prezintă două componente principale: componenta cognitivă (sau intelectuală), care se referă la acceptarea credințelor și dogmelor bisericii, și componenta comportamentală, ce include participarea fizică și emoțională la activitățile comunității locale. Cele două componente nu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ai comunității religioase care își manifestă acordul cu ideile, dogmele și credințele cultului, dar nu practică obiceiurile și tradițiile acestuia și nu participă la activitățile periodice ale comunității (slujbe săptămânale, întâlniri de rugăciune, acțiuni de caritate etc.). Deși își declară apartenența, aceștia nu participă activ la viața comunității. La polul opus, există persoane care participă la activitățile bisericii fără a accepta una sau mai multe dintre credințele fundamentale ale comunității religioase. Acestea aderă la comunitate în baza unei motivații predominant culturale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tradiționale de manifestare a religiei, spre diminuarea rolului clerului și spre apariția unor forme integrative de organizare. În opinia lui Willaime (2001), trăsătura caracteristică a situației religioase contemporane este disiparea credinței, perpetuarea unui nivel relativ ridicat de credință în comparație cu diminuarea apartenenței ecleziastice. "Slăbirea organizărilor instituționale ale religiei este urmată de o înflorire a formelor de religiozitate. În societățile occidentale asistăm la o individualizare și o subiectivizare a sentimentului religios" (Willaime, 2001, p. 137). În acest context, fenomenul religios tinde să devină
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
include liderul religios, membrii de bază, membrii nou-veniți și vizitatorii ocazionali (Heather & Lee, 2006). O altă diferențiere apare între membrii care aderă la orientarea religioasă predominantă a comunității și cei care sunt doar interesați de aceasta, fără a-și declara apartenența. III.3. Atitudini față de comunitățile virtuale religioase Pentru a forma comunități religioase în spațiul virtual, utilizatorii realizează ceea ce Campbell (2005) numește "spiritualizarea Internetului", referindu-se la perceperea acestuia ca o tehnologie sau ca un spațiu adecvat pentru activități religioase, care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
analiza discursului pentru mesajele din a doua etapă utilizând Analiza Proceselor de Interacțiune a lui Bales pentru a identifica dinamica ideilor și a proceselor pe care le determină; 4. interviuri aprofundate cu membrii comunității pentru a descoperi care este semnificația apartenenței la comunitate și relația acesteia cu viața din timp și spațiu real. În urma culegerii și analizei datelor din cele patru etape, autorii au obținut o descriere a culturii, normelor și proceselor dinamice definitorii pentru comunitatea Kneeboard. IV.4. Deontologia cercetării
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitate locală și foștii membri care au emigrat și se găsesc în diferite locuri ale lumii. Astfel, aceste comunități virtuale sunt mijloace eficiente de reconectare a unor grupuri care s-au separat geografic și de recreare a unui sentiment de apartenență pentru membrii care se găsesc la distanțe geografice apreciabile de locurile natale și de comunitățile de origine. Astfel, în majoritatea comunităților virtuale religioase de limba română există o varietate de membri care provin din diferite locații geografice, și ceea ce îi
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
prescurtări, simboluri sau expresii create de către grup pentru a sintetiza o idee inedită sau original aplicată. Acestea au rolul de a fluidiza comunicarea și de a crea un limbaj specific grupului, care să contribuie la creșterea coeziunii și sentimentului de apartenență al participanților. Însă cel mai ușor de remarcat în comunicarea din cadrul acestor comunități sunt stereotipurile, expresiile tipice unei anumite orientări religioase, care constituie un jargon religios și chiar confesional și care, pe alocuri, creează impresia unui limbaj de lemn religios
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
petrecut apoi un al doilea lucru. În momentul în care am ajuns în America, mi-am dat seama că renunț la multe trăsături ale identității mele, cum ar fi limba pentru că vorbeam mai mult pe altă limbă decât românește -, apoi apartenența la un anumit clan și la un anumit sol și/sau sânge, încât miam spus: "Nu mai vreau să renunț chiar la tot, ceva trebuie totuși să rămână din vechea mea persoană". Și lucrul ăla a fost religia. Ea este
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
recurent: fără să știe cum, ajunge într-o gară din România unde este imediat arestată. Spectacolele lui Ionescu au dublu rol: exprimă starea de fapt a exilaților și mijlocesc întâlnirile dintre aceștia. Eugen Ionescu evită, la început, să-și afișeze apartenența la cultura românească, pentru a nu primi eticheta de exilat. Mai târziu, va recunoaște influențele caragialiene și ale avangardei românești asupra teatrului său. În anii '50, traduce împreună cu Monica Lovinescu piesele de teatru ale lui Caragiale. Proiectul se finalizează abia
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acasă le influențează și organizează viața. "Întoarcerea acasă" presupune respectarea tradiției și constituie un mod de gândire. Exilații simt că patria trebuie reconstruită, cel puțin la nivel cultural, în țara gazdă. Numai așa valorile românești pot supraviețui. Asta sau negarea apartenenței la sistemul cultural aflat pe pragul desființării. Viața în exil este dificilă și problematică din prima zi. Ca răspuns la primele scrisori trimise din Paris, Ecaterina Bălăcioiu o sfătuiește într-o misivă: "Fii prudentă în relații, în prietenii [...] Nu uita
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că în perioada despre care vorbește, curajul înseamnă tăcere (disidența apare mai târziu), iar scriitorimea se confruntă cu evenimente în care trebuie să ia o poziție clară. Schimbările de atitudine sunt condiționate și psihologic, până la urmă. Nevoia de recunoaștere, de apartenență la un grup înseamnă și compromis, și acceptarea unor reguli în neconcordanță cu propriile convingeri. Anii în care partidul controla societatea cu ajutorul terorii nu sunt foarte departe, amintirea lor încă persistă în memoria colectivă. Faptul că o majoritate de scriitori
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare Vaslui 1475" (1975), "Vlad Țepeș" (1979), "Burebista" (1980), "Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu" (1980) etc. Filmul "Dacii", coproducție româno franceză, ajunge și pe marile ecrane din Franța. Prezentat în țară drept epopee națională, act de apartenență la o istorie occidentală, o măsură a valorii naționale, este aspru criticat de Monica Lovinescu, dotată cu experiența cinematografică a unui cinefil înrăit și a unui om care, cochetând cu camera de luat vederi, realizează documentare. Din punctul ei de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
citi "Scânteia" fără probleme. Odată cu razele fierbinți și căldura din compartiment creștea corespunzător. Cum era și de așteptat, după plecarea din Ploiești, trenul a început să oprească la fiecare stație sau haltă, adică la fiecare cincisprezece, douăzeci de minute. Și apartenența socială a călătorilor se schimbase. Majoritatea celor care urcau erau locuitori ai satelor, ce mergeau la oraș cu scopul de a vinde câte ceva din produsele lor, iar alții, pur și simplu, își vizitau rudele din comunele învecinate. Chiar lângă ușa
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]