4,016 matches
-
brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte (Rană temporaria), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"). Printre speciile vegetale întâlnite în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
geomorfologica, floristica, faunistica și peisagistica. Parcul National Tatrzański reprezintă partea cea mai înaltă, cu caracterele cele mai pronunțat alpine din întregul lanț carpatic și oferă condiții favorabile pentru a fi cunoscut. Munții Tatra găzduiesc o mare diversitate de floră (arbori, arbuști, ierburi, licheni, mușchi, ciuperci) și fauna (mamifere, păsări, insecte, reptile, amfibieni, pești) specifică Munților Carpați, cel mai mare lanț muntos din Europa Centrală. Masivul este acoperit de codri bătrâni până la 1600 m (de fag și brad între 700 și 1250
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
hrănitoare între 1800 și 2300 m. Mai sus de 2500 m se află domeniul smocurilor de iarbă și al lichenilor răspândiți printre stăncile și blocurile pleșuve, care aici formează adevărate mari. Floră este constituită din mai multe specii arbori și arbuști, dintre care: Brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
reprezintă o mlaștină oligotrofa aflată în lunca stânga a pârâului Scândurarilor (afluent de stânga al râului Ialomița), ce adăpostește o mare varietate floristica de mușchi și ierburi, specifică turbăriilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii floristice (arbori, arbuști, ierburi) rare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
se află câteva specii floristice (arbori, arbuști, ierburi) rare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
1,4-1,8 km. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 100-200 m. Suprafața văii este netedă, uscată, cu vegetație de pajiște. În locurile unde se resimte remuul apei de la lacurile de acumulare, lunca este înmlăștinită, cu stufărișuri și desișuri de arbuști. Albia este puțin șerpuitoare, fără ramificații, cu lățimea de 0,5-2,0 m, până la satul Doibani, prezintă un șir de bălți, legate de un fir de apă. La gura râului, pe malul stâng al Nistrului, este situată Rezervația științifică Iagorlâc
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
și partea nordică a parcului) a fost inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosferă”. Parcul national dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de brad, păduri de brad și molid, tufărișuri alpine cu arbuști, pășuni alpine sau pajiști mezofile, cu o mare varietate de floră și fauna specifică Munților Carpați. Floră este constituită din: • specii arboricole (păduri de conifere, păduri de foioase și arbuști cu jneapăn sau scoruș de munte); • ierboase (peste 200 de
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
de brad, păduri de brad și molid, tufărișuri alpine cu arbuști, pășuni alpine sau pajiști mezofile, cu o mare varietate de floră și fauna specifică Munților Carpați. Floră este constituită din: • specii arboricole (păduri de conifere, păduri de foioase și arbuști cu jneapăn sau scoruș de munte); • ierboase (peste 200 de specii de plante vasculare dintre care unele foarte rare și ocrotite prin lege și aproape 200 de specii de mușchi și licheni) cu exemplare de rogoz ("Carex pulicaris"), "Laserpitium archagelica
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
a Munților Carpați. Floră este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad ("Abies"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gorun ("Quercus petraea"), arin ("Alunus glutinosa"), arin alb ("Alnus încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie roșie ("Salix purpurea"); arbuști cu specii de merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinum myritillus"), mur ("Rubus fruticosus"); precum și o mare varietate de ierburi ("Agrostis vulgaris", "Nardus strictă"", "Festuca rupra", "Deschampsia cespitosa"), licheni și ciuperci. Fauna este bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
si gard viu, amplasarea unui loc de joacă pentru copii și realizarea sistemului de iluminat nocturn. Dacă inițial parcul a fost proiectat cu un vast gazon central, de formă aproape circulară, punctat pe laterale de rare pâlcuri de copaci și arbuști de esențe diverse, după modernizare parcul Floreasca nu mai păstrează decît rare urme ale acelei "modernități": în centrul lui, judecat probabil prea gol, au fost amplasate jocuri masive, în culori țipătoare, pentru copii, au fost îndesite plantațiile de pomi, iar
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe ("Ruscus aculeatus
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
Deși inițial creștea doar în zonele muntoase din sud-vestul Etiopiei, "Coffea arabica" se găsește acum rar în starea sa nativă, multe populații părând a fi copaci nativi amestecați cu cei plantați de om, lucru comun deoarece "Coffea arabica" este un arbust care crește sub frunzișul altor arbori. Planta a fost, de asemenea, recuperată de pe Platoul Boma din Sudanul de Sud. "Coffea arabica" crește și pe Muntele Marsabit din nordul Kenyei, dar nu este clar dacă este cu adevărat nativă sau naturalizată
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
de metri. Planta poate tolera temperaturi scăzute, dar nu și înghețul. Cel mai bine crește la o temperatură medie între 15 și 24 °C. Soiurile predominant comerciale cresc doar până la circa 5 m. Se maturizează pe deplin în 7 ani. Arbuștii Arabica produc 500 - 700 g de cafea verde pe arbust în fiecare an. Pe insula Java, arborii sunt plantați în orice moment al anului și sunt recoltați pe tot parcursul anului. În unele zone din Brazilia, cu toate acestea, sunt
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
înghețul. Cel mai bine crește la o temperatură medie între 15 și 24 °C. Soiurile predominant comerciale cresc doar până la circa 5 m. Se maturizează pe deplin în 7 ani. Arbuștii Arabica produc 500 - 700 g de cafea verde pe arbust în fiecare an. Pe insula Java, arborii sunt plantați în orice moment al anului și sunt recoltați pe tot parcursul anului. În unele zone din Brazilia, cu toate acestea, sunt recoltați doar în timpul iernii. Plantele sunt vulnerabile la temperatură scăzută
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată între comunele Grozești (la nord), Zberoaia (la est) și Bălăurești (la sud), în raionul Nisporeni. În cadrul rezervației au fost determinate 222 de specii de plante vasculare: 23 specii de arbori, 8 specii de arbuști, 5 specii de liane și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
ori arborele de fistic palestinian, este un arbore ori arbust din genul de arbore de fistic comun în Zona mediteraneană a Levantului, (în special din Israel, Palestina și Siria). În engleză s-a numit "terebint" aceiași denumire dată și la "Pistacia terebinthus" care este un arbore nativ din vestul bazinului
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
diversitate faunistica și conserva habitate naturale de interes comunitar de tip: "- Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Turbării active, Tufărișuri alpine și boreale" și "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane". Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
Terebintul ori stejarul fistic, este un arbore ori arbust de foioase din genul de pistatxer care crește în garine și macchiele, comune pe întreg teritoriul bazinului mediteranean: de la Maroc și Portugalia până la Levant, Israel, Palestina, Siria, Turcia, și la fel în Insulele Canare. Pistacia vine din grecul "pistakê", derivat din
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
(Dendrocnide moroides), este mai puțin cunoscută, ea face parte din specia "Dendrocnide " familia (Urticaceae). Este o specie de urzică mare care crește ca arbust sau arbore și care a fost întâlnită în Australia. Dacă atingerea unei urzici cunoscute este neplăcută, atingerea unei frunzei a urzicii australiene poate duce la o durere deosebit de intensă și internare a persoanei implicate în spital. Planta a fost întâlnită
Urzica australiană () [Corola-website/Science/329149_a_330478]
-
poate duce la o durere deosebit de intensă și internare a persoanei implicate în spital. Planta a fost întâlnită mai ales în pădurile ecuatoriale din Queensland, Australia, dar mai apare și pe Insulele Moluce și în Indonezia. crește sub formă de arbuști sau arbori atingând înălțimi între 4 și 10 m. Planta este acoperită cu perișorii caracteristici urzicilor. Perișorii plantei la atingere chiar prin îmbrăcăminte injectează prin pielea persoanei o substanță nocivă, care produce un efect intens de durere arzătoare și de
Urzica australiană () [Corola-website/Science/329149_a_330478]
-
(denumire științifică: Peumus boldus - ) este singura plantă din genul Peumus. Numele de provine de la folo din limba Mapudungun (Mapuche). Acest arbust din familia Monimiaceae este original din Chile (latitudinea sudică S= 33-40°), dar a fost importat și în Europa (Italia) și în Africa de Nord, deși nu este de multe ori văzut în afara grădinilor botanice. Este plantă medicinală și are efect benefic asupra
Boldo () [Corola-website/Science/329177_a_330506]
-
acumulare Mead, care este unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din lume.Termenul alocat construcției era de 6 ani.Acesta a fost terminat în 4 ani. Hollywoodul a fost întemeiat în 1857. Relatările conform cărora numele ar proveni de la arbuști sfințiți aduși din Anglia sunt în mare parte neadevărate. Se spune că numele de Hollywood a apărut, din întâmplare, cănd soția lui Harvey Henderson Wilcox, un agent imobiliar în anii 1880, călătorind cu trenul, a întâlnit o femeie, care și-
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]